microbiologie curs bacterii anaerobe

Bacterii anaerobe

Bacterii anaerobeCaractere Bacterii sporulate Bacterii nesporulate

Taxonomie Clostridium variate genuri

Morfologie Bacili Gram pozitivi sporulati Coci/bacili Gram +/-, vibrioni, spirili

Habitat Sol si microbiota indigena Microbiota indigena

Patogenie Determinata de exotoxine Fara producere de exotoxine

Patogenitate Conditionat patogeni (necesita anaerobioza)

Dublu conditionat patogeni (anaerobioza locala si imunodepresie)

Clinic Sindroame caracteristice Manifestari clinice variate

Diagn. etiologic obisnuit clinic Necesita diagn bacteriologic

Diagn bacteriol. Usor Dificil

Testarea sensibilitatii la Atb

Nu este obligatorie: sensibilitate natural pastrata (ex penicilina, metronidazol)

Obligatorie: sensibilitate variabila in functie de specie si de tulpina

Clostridium

Bacili Gram pozitivi (sau Gram variabil) Majoritatea mobili (cu exceptia C perfringens) Sporulati, cu endospori care uzual deformeaza bacilul Anaerobi Catalazo negativi Habiteaza solul si intestinul animalelor Specii de interes medical

Clostridium botulinum C. tetani C. perfringens C. difficile

Clostridium botulinum Neurotoxina botulinica

Produsa prin conversie lizogenica Opt tipuri antigenice: A-H; la om mai frecvent A, B, E si rar F,

G, H Rezistenta la aciditatea gastrica, dar termolabila Cea mai puternica toxina bacteriana: DL50 (tip A) 1 ng/kg corp Toxina de tip A-B De la locul producerii disemineaza pe cale sangvina si

actioneaza la nivelul sist nervos periferic (nu strabate bariera hemato-encefalica)

determina paralizie flasca, datorita inhibarii eliberarii de acetilcolinal a nivelul jonctiunii neuromusculare

Clostridium botulinum

Clinic Incubatie variabila, in functie de doza ingerata Paralizii flasce la nivelul nervilor cranieni (vedere incetosata, diplopie,

disfagie, dizartrie), apoi si al nervilor periferici (trunchi , membre) inclusiv tulburari respiratorii

Tulburari neurologice simetrice Absenta febrei Mentinerea starii de constienta

Clostridium botulinum Forme clinice si diagnostic Toxiinfectie alimentara

Ingestie de alimente in care endosporii au germinat si au produs toxina Evidentierea toxinei in sange, fecale, resturi de aliment

Botulismul plagilor Plaga infectata cu C botulinum, care produce toxina; plaga infectata, diplopie, disfagie Identificarea toxinei in sange, a bacililor in plaga

Botulism infantil Ingestia de alimente contaminate cu spori, care ulterior germineaza si colonizeaza

intestinul Evidentierea bacililor si toxinei in fecale

Colonizarea intestinului la adulti ulterior interventiilor chirurgicale digestive Evidentierea bacililor si toxinei in fecale

Botulism iatrogen rar, dupa adm de toxina in scop cosmetic


Diagn de laborator Bacil Gram poz, cu spor oval central/subterminal Izolarea Clostridium botulinum mediu Nagler, incubare

anaeroba 24-48 ore; colonii lipazo pozitive (aspect perlat, iridiscent pe cresterea bacteriana si mediul adiacent)

Geloza sange colonii mari transparente, hemolitice Evidentierea toxinei

test de neutralizare in vivo: inoculare intraperitoneala la soarece si aparitia paraliziei flasce la animalele neprotejate de antitoxina

In vitro teste ELISA putin utilizate


Tratament necesita diagnostic precoce! Ser anti-toxina (tipurile A, B, E) + Sustinerea functiilor vitale Atb (penicilina) doar in botulismul plagilor, nu si in cel infantil Profilaxie Tratament termic al alimentelor (toxina - termolabila)

Clostridium tetani Bacil cu spor sferic terminal, Gram pozitiv sau Gram variabil Mobil

Clostridium tetani Habiteaza solul si intestinul animalelor Factori de virulenta

Tetanospasmina toxina de tip A-B, termolabila, codificata plasmidic; blocheaza eliberarea neurotransmitatorilor inhibitori (ex GABA) la nivel sinaptic, rezultand stimularea excesiva a neuronilor motori

Tetanolizina hemolizina oxigen labila, termostabila Patogenie

Sporii patrund (frecvent in cursul unui traumatism) in tesuturi

Germinare; factori favorizanti: tesuturi devitalizate, corpi straini, asociere cu alte bacterii

Tetanospasmina determina contractura prelungita a musculaturii striate

Clostridium tetani Diagnostic clinic! Dgn de laborator - rar Strict anaerob Inoculare in anaerobioza ex bulion VF, apoi repicare Geloza sange incubare 24-48 ore la 37 C, colonii mari, plate, cenusii, cu

suprafata mata, inconjurate de o zona ingusta de hemoliza Identificare - biochimica + testul de neutralizare a toxinei in vivo Tratament Ser anti-toxina tetanica + toaleta chirurgicala a plagii + Atb (metronidazol, penicilina); vaccinare (daca persoana nu a fost imunizata in

ultimii 5 ani)

Profilaxie Vaccinare anatoxina tetanica Seruri hiperimune

Clostridium perfringens Bacil Gram pozitiv mare, drept, cu capete rotunjite; in frotiuri din

produs patologic - capsulat Imobil Nu sporuleaza in conditiile uzuale de incubare (mediu, atmosfera) Cultiva in limite largi de temperatura (20-50 C), temp optima fiind de

45C Pe geloza sange colonii medii, opace, alb-cenusii, opace, inconjurate

de o zona de dubla hemoliza

Clostridium perfringens Pe mediul Nagler (cu galbenus de ou) evidentierea producerii

de lecitinaza (precipitare alba in jurul coloniei) Testul Nagler test de neutralizare a lecitinazei in vitro:

precipitarea determinata de lecitinaza este inhibata de Ac anti-lecitinaza

Clostridium perfringens

Factori de virulenta Toxine majore

lecitinaza (fosfolipaza C), toxina letala; enterite necrotice creste permeabilitatea mucoasei intestinale; toxina letala efect dermonecrotic, enterotoxic

Alte toxine Proteaze, colagenaze, neuraminidaze, hialuronidaze, DNAza Enterotoxina produsa la nivelul colonului; altereaza transportul

transmembranar de ioni


Factori de virulenta

Toxins Bacterial Types

A B C D E

Lecithinase +++ +++ +++ +++ +++

Lethal, necrotizing +++ +++

Lethal ++ ++

Lethal, hemolytic + ++

Lethal, necrotizing +++ +++

Collagenase + + +++ ++ ++

Proteinase + ++ +++

Hyaluronidase ++ + + ++ +

Deoxyribonuclease ++ + ++ ++ ++


Clinic Celulite, fasciite Gangrena gazoasa

Infectie a plagilor profunde (ex plagi impuscate, plagi intepate), cu vascularizatie alterata (ex plagi zdrobite); avort septic

Fermentarea zaharurilor musculare cu producere de gaz, care destind tesutul si reduc fluxul sangvin

Determinata de C perfringens, C novyi, C septicum, asociate cu alte clostridii

Leziuni de mionecroza, reactie inflamatorie redusa Scurgere fetida din plaga, edem crepitant, febra, hemoliza, uneori soc

toxic


Clinic Celulite, fasciite Gangrena gazoasa Toxiinfectie alimentara

Tulpini enterotoxigene dureri abdominale, varsaturi, diaree autolimitata


Dgn de laborator - bacteriologic Probe in functie de localizarea infectiei Izolare incubare in anaerobioza la 45C, cu repicari la 4 ore,

permit obtinerea culturii pure dupa 3 pasaje Identificare caractere microscopice, cultivare, biochimice

(fermantarea zaharurilor cu producere de gaz), testul de neutralizare a lecitinazei in vitro

Tratament Atb (penicilina, clindamicina, metronidazol) + Toaleta chirurgicala a plagii

Clostridium difficile Bacil Gram pozitiv, mobil, cu spor oval dispus subterminal Strict anaerob

Clostridium difficile

Habitat Colonizeaza la nivelul colonului in conditiile alterarii microbiotei (ex

consecutiv unor tratamente Atb cu spectru larg)

Transmitere Sursa

bolnavi sau persoane colonizate cu C difficile (>20% dintre adultii spitalizati)

Elemente de mediu contaminate cu spori de C difficile (sporii pot supravietui pana la 5 luni pe suprafete)

Transmitere fecal orala (prin intermediul mainilor personalului, suprafetelor de spital)

Doza infectanta:

Clostridium difficile Factori de virulenta Toxina A (enterotoxina) - determina infiltrat inflamator cu PMN,

alterarea transportului transmembranar Toxina B (citotoxina) - determina afectarea citoscheletului, ruperea

legaturilor intercelulare si apoptoza Toxina binara la unele ribotipuri de C difficile, este asociata cu

virulenta crescuta (prin mecanism patogenic insuficient cunoscut)

Tulpini hipervirulente de C difficile Produc toxina binara produc cantitati crescute de toxine A si B (consecutiv unor deletii in gena unui factor

inhibitor al producerii de toxine) Rezistente la fluorochinolone Apartin anumitor ribotipuri (cel mai frecvent 027)

Clostridium difficile Patogenie 1- Ingestia de spori

2- Depasirea barierei gastrice si germinarea (in forme vegetative) in intestin

3 Microbiota intestinala alterata (consecutiv Atb) permite proliferarea C. difficile in colon

4 Producerea de toxine B & A determina lezarea mucoasei colonului +/- pseudomembrane


Clinic Manifestari variate: de la infectii asimptomatice (colonizare) la forme

fulminante, fatale

Diaree post-antibiotice Diaree apoasa (> 10 scaune /zi), dureri abdominale, febra, leucocitoza

Colita pseudomebranoasa post-antibiotice Colita fulminanta Dureri si distensie abdominale, febra, hipovolemie, leucocitoza

(>30000/mmc); diareea severa sau absenta (ileus paralitic) Evolutie rapida necesita urgent diagn (imagistic) si interventie chirurgicala

(colectomie)

Alte infectii (rar)


Colita pseudomebranoasa post-antibiotice cel mai frecvent nosocomiala apare obisnuit la 5-10 zile de la adm Atb, mai ales cu spectru larg:

clindamicina, ampicilina, cefalosporine, fluorochinolone febra, leucocitoza (>15000 /mmc) Reaparitia simptomelor (10-25% cazuri) la zile saptamani dupa

terapie semnifica frecvent recadere recadere cu tulpina initiala reinfectie cu alta tulpina toxigena de C difficile

Diaree cu evolutie potential severa (complicatii: perforatii intestinale, megacolon toxic)

Clostridium difficile Dgn de laborator Probe

scaun diareic! (nu orice proba de materii fecale) la pacienti cu ileus (absenta scaunelor emise spontan) - recoltare cu tampon/ sonda

rectala (diagn de urgenta!) Evidentierea toxinelor/genelor care codifica toxine

PCR sensibilitate >93% si specificitate 97%, rapid (95%, durata >48 ore


Tratament Metronidazol forme usoare vancomicina formele moderate si severe

Profilaxie nespecifica: reducerea1. Numarului de surse (pacienti cu infectie cu C difficile, elemente

contaminate din mediul de spital)2. Transmiterii3. Numarului gazdelor receptive

Necesita depistare activa a surselor, supravegherea continua a mediului de spital, educarea personalului si a pacientilor!


Profilaxie1. Surse. Diagnosticare precoce si izolarea pacientilor cu C difficile. echipament dedicat2. Transmitere. Utilizarea manusilor de unica folosinta. Spalarea mainilor cu apa si sapun, clorhexidina. dezinfectia si sterilizarea echipamentului medical, suprafetelor3. Gazde receptive - utilizarea rationala a antibioticelor!. Reducerea numarului si respectarea duratei tratamentelor Atb. Limitarea utilizarii clindamicinei, cefalosporinelor, fluorochinolonelor. Utilizarea Atb in functie de etiologia infectiei si sensibilitatii la Atb

Bacterii anaerobe nesporulate cultivare in absenta oxigenului Pretentioase nutritiv (dependente de factori de crestere) Frecvent comensale (domina microbiota indigena in proportie

de 10-100:1 la nivel oral, vaginal si de 1000:1 la nivelul colonului)

Pot produce infectii, in general endogene, daca exista factori favorizanti (brese ale integritatii mucoaselor, conditii de anaerobioza)

Bacterii anaerobe nesporulate

Patogenitate - limitata Nu produc exotoxine Necesita conditii de anaerobioza (tesuturi hipovascularizate,

sinergism cu bacterii aerobe sau facultativ anaerobe)

Factori de virulenta Adezine Invazine colagenaze, elastaze, lipaze, neuraminidaze Producerea de acizi grasi volatili inhiba fagocitoza Factori procoagulanti

Bacterii anaerobe nesporulate Infectii in general mixte (asociere de specii)A. Infectii endogene- majoritatea. cai respiratorii sup, cap, gat bacterii din microbiota orala

(Bacteroides, Prevotella, Porphyromonas, Fusobacterium, Peptostreptococcus)

. abdominale Bacteroides, Fusobacterium, Peptostreptococcus. pelvine B. Infectii exogene . Plagi muscate, abcese posttraumatice ale tesuturilor moi etcC. Bacteriemii


Dgn de laborator principii existenta unei suspiciuni clinice infectia plagii muscate,

pneumonii de aspiratie, infectii asociate distructiilor tisulare (ex traumatisme), infectii aparute in cursul terapiei cu Atb inactive asupra anaerobilor (aminoglicozide)

Probe din zone normal sterile (sange, LCR, puroi din colectii inchise etc) si in absenta contaminarii cu microbiota indigena

Recoltare corespunzatoare (ex nu se recolteaza pe tampon) Transport rapid, utilizand mediu/recipient pentru anaerobi Insamantare imediata medii imbogatite, incubare in anaerobioza Testarea sensibilitatii la Atb metoda dilutiilor in agar sau in

bulion, metode automate


Gram pozitivi Gram negativi

Coci Peptostreptococcus Peptococcus Veilonella

BaciliActinomyces, Propinibacterium, Bifidobacterium,Lactobacillus

Bacteroides,Prevotella,Porphyromonas,Fusobacterium

Slide 1Bacterii anaerobeClostridiumClostridium botulinumClostridium botulinumClostridium botulinumClostridium botulinumClostridium botulinumClostridium tetaniClostridium tetaniClostridium tetaniClostridium perfringensClostridium perfringensClostridium perfringensClostridium perfringensClostridium perfringensClostridium perfringensClostridium perfringensClostridium difficileClostridium difficileClostridium difficileClostridium difficileClostridium difficileClostridium difficileClostridium difficileClostridium difficileClostridium difficileBacterii anaerobe nesporulateBacterii anaerobe nesporulateBacterii anaerobe nesporulateBacterii anaerobe nesporulateBacterii anaerobe nesporulate

microbiologie curs bacterii anaerobe

Documents

produce toxina plaga

nivelul sist nervos

doza ingerata paralizii

laborator bacil gram

e si rar f