modalitati de gestiune optimala a stocurilor

8/13/2019 Modalitati de gestiune optimala a stocurilor

http://slidepdf.com/reader/full/modalitati-de-gestiune-optimala-a-stocurilor 1/56

Introducere

În opinia lui Andre Brunet "Cercetarea operaţională este o abordare ştiinţificmodernă a problemelor complexe care se manifestă în organizarea şi managementmarilor sisteme compuse din oameni, maşini, materiale, bani, în industrie, comer guvernământ, apărare. Ea se caracterizează prin dezvoltarea unui model ştiinţifiîncorporând factorii de influenţă precum hazardul şi riscul, model ce permite prevedea şi compara consecinţele alternativelor de decizie, scopul fiind ajustare

managementului în determinarea acţiunilor şi politicii sale". În esenţă, în viziunea mai multor specialişti, cercetarea operaţională constăîntr-o elaborare ştiinţifică a deciziei.

În condiţiile dinamicii vieţii economice contemporane este imposibil eadeciziile să fie adoptate numai cu ajutorul intuiţiei şi a judecăţii obişnuite şi astfeun sprijin deosebit îl oferă metodele matematice- statistice, adică cercetareaoperaţională.

Cercetarea operaţională este un mijloc de îmbunătăţire a deciziilor pe car

trebuie să le adopte conducerea firmei astfel încât aceste decizii să fie cât mairaţionale. Nu trebuie să! înţelegem însă că cercetarea operaţională exclude intuiţia,dimpotrivă, ea o îndrumă şi o ajută să efectueze alegerea în cele mai bune condiţii

Cercetarea operaţională şi-a câştigat dreptul la existenţă prin importanţa sa practică, fiind solicitată permanent să furnizeze metode şi instrumente matematic pentru rezolvarea problemelor de conducere şi organizare, tehnologice şeconomice.

Aceasta reprezintă o metodă de observare a fenomenelor şi de analiză

matematică a raporturilor lor, permiţând folosirea cea mai economică a unomijloace pentru obţinerea unui obiectiv economic. Ea se constituie într -unansamblu de metode şi tehnici raţionale de analiză şi de sinteză a fenomenelor dorganizare în vederea elaborării celei mai bune decizii.

Metodele matematice stau la baza gestiunii sau a conducerii ştiinţifice aîntreprinderilor, la studiul balanţelor economiilor şi a planurilor de dezvoltare.

Metodele cercetării operaţionale se referă la probleme care au un număr marsau o infinitate de soluţii admisibile, oferind procedeul de selecţie din spaţiusoluţiilor, a uneia singure, numită soluţia optimă, şi care satisface una sau mai



multe cerinţe fundamentale. Astfel, metodele cercetării operaţionale devin auxiliare preţioase ale deciziei.

Una dintre caracteristicile principale ale modelelor de cercetare operaţionaleste faptul că unele probleme ale acestei ştiinţe pot fi privite din perspectivăteoretică, ca problemă de matematică pură. Ca analişti economici ne interesează în primul rând legătura modelelor matematice cu realitatea, capacitatea acestomodele şi modul de a reflecta realitatea economică şi de a contribui efectiv lîmbunătăţirea practicii adoptării deciziilor manageriale.

Domeniul de studiu ales ca temă a prezentei lucrări are o importanţădeosebită deoarece sămânţa reprezintă unul dintre cele mai importante elemente atehnologiilor moderne de cultură. Printr -un amplu proces de ameliorare noile soiurihibrizi de plante de cultură sunt capabile să asigure producţii superioare, de calitaşi adaptate diverselor condiţii pedoclimatice existente în cele mai diverse ţări.

Acestui scop i-au fost acordate fonduri importante fapt ce a determinat un progres genetic rapid în ultimii 50-60 de ani, în baza căruia s-au creat maricompanii naţionale şi transnaţionale de ameliorare, producere şi comercializare seminţelor la toate speciile de plante cultivate. Nu se poate discuta de o agriculturrentabilă fără a include progresul genetic realizat de ştiinţa agronomică în acesdomeniu.

România se înscrie ca una dintre ţările avansate din acest punct de vedereşcoala agronomică din ţara noastră având o veche tradiţie în acest domeniuConcomitent cu apariţia primelor centre de cercetare agricolă în ţările avansate diEuropa cum ar fi: Franţa, Anglia, Germania, Austria, Italia, a fost creat Institutul dCercetări Agricole din România, în anul 1927, avându-l ca întemeetor peAcademicianul prof.dr. Gheorghe lonescu Şişeşti, marele om de ştiinţă care a reunsub cupola unui veritabil edificiu ştiinţific toate centrele de cercetare existente lacea dată. încă de la începutul activităţii sale Institutul de Cercetare Agronomic

din România şi-a propus crearea unor soiur i de plante de cultură, productive şi bineadaptate la condiţiile de cultură din ţara noastră. În raport cu cerinţeie moderne ale cercetării agricole au fost înfiinţate noi

institute de profil, toate sub conducerea vechiului institut care în anul 1972 s-atransformat în Academiade Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Munca plină de dăruire a celor peste 2500 de cercetători care lucrează înaceste institute a asigurat alături de tehnologiile moderne de cultură, sămânţnecesară pentru cele 10 milioane de hectare cultivate în ţara noastră cu soiuri no performante şi de bună calitate.



Puternicul impact după anul 1990 al pieţei libere a seminţelor cu cele marenumite firme din lume a determinat pe mulţi cultivatori să testeze în condiţii d producţie noile creaţii obţinute pe plan mondial. Faptul că mai mult de 70% di piaţa seminţelor la cereale, şi- plante tehnice şi peste 95% la vie şi pomi esteocupată de creaţiile autohtone, evidenţiază progresul real realizat de cercetareromânească în acest domeniu.

Filiera ameliorare- producere şi comercializare a seminţelor în ţara noastrăesteurmătoarea

Institute şi staţiuni de cercetare-dezvoltare specializate, publice sau private, au ca principal obiectiv crearea de noi soiuri / hibrizi de plante de culturDupă o testar e timp de 3 ani a acestora în centrele Institutului de Stat pentru

Testarea Soiurilor din România, în care a fost verificată capacitatea de producţiecalitatea şi rezistenţa genetică la principalele boli şi dăunători, soiurile sunomologate şiînscrise în Catalogul Oficial alsoiurilor / hibrizilor care se cultivă înRomânia. Soiul / hibridul este brevetat ca "invenţie" aparţinând unităţii care f-acreat, ca titular de brevet. Multiplicarea seminţei din veriga superioară-"Sămânţaautorului" "Prebază şi Bază"- intră în sarcina titularului de brevet. în particularInstitutele şi Staţiunile de cercetare- dezvoltare produc şi sămânţa din categoria"Certificată" pentru comercializare.

Sămânţa din categoria "Bază" se distribuie pe bază de contractmultiplicatorilor da, sămânţă, persoane fizice sau juridice, atestate de MinisteruAgriculturii Alimentaţiei. şi Pădurilor care produc şi comercializează sămânţă dicategoria "Certificată" pentru a fi utilizată de cultivatorii agricoli. în ţara noastră aufost atestaţi circa 6000 de multiplicatori de sămânţă care produc anual pe circa 27mii ha, sămânţa necesară celor 10 milioane hectare de cultură.

Calitatea seminţei se certifică anual de către Laboratoarele Teritoriale deControlul Calităţii Seminţelor şi Material Săditor subordonate Inspecţiei de Stat

pentru Controlul Calităţii Seminţelor din Ministerul Agriculturii Alimentaţiei şiPădurilor (M.A.A.P.).

Trebuie menţionat ca tot acest amplu proces de ameliorare- producere şicomercializare a seminţelor se desfăşoară în baza Legii nr.266/2002, denumită,"Legea seminţelor". Normele de aplicare ale acestei legi au fost amplu detaliate î17 acte normative, ca ordin al M.A.A.P şi sunt la aceasta dată complet armonizatcu Directivele Consiliului Comunităţii Europene şi a normelor UPOV, fapt ce faceca sămânţa produsă în România să aibă aceleaşi norme de calitate cu cea europeanşi să se poată vinde în oricare ţară a Comunităţii Europene.



Prezentarea firmei se face atât din punct de vedere al potenţialului umanmod de organizarecât şi din punct de vedere al dotării tehnico-materiale,concluzionând în urma analizei tehnologice că maşinile şi utilajele sunt de înaltcalitate şi ua grad de uzură fizică şi morală foarte redus, care asigură calitateserviciilor prestate.

Sunt analizate de asemenea rezultatele şi nivelul de performanţă,determinându-se o analiză financiar -contabilă în cadrul căreia s-au calculat principalii indicatori economici. Firma are o activitate fluctuantă ceea ce reprezinun dezavantaj, deoarece orice societate doreşte un profit sigur şi stabilitatefinanciară.

Conform tuturor acestor analize se poate concluziona că firma SC ITC SRL

este profitabilă, prosperă şi bine organizată în vederea atingerii obiectivelo propuse.În capitolul 3 se aplică în prima parte modelul de stoc cu cerere constantă şi

perioadă fixă de reaprovizionare adaptat cazului în care se integrează firmanalizată, pentru optimizarea activităţii de stocare, pentru obţinerea unui cost totaminim posibil. în urma acestei analize s-au obţinut rezultate semnificative prin cares-au evidenţiat posibilităţi destul de largi privind reducerea volumului deînmagazinare prin optimizarea procesului de stocare, precum şi prin lansarea unocomenzi adecvate acestui procedeu, determinându-se totodată un minim al costuluitotal.

În partea a doua a acestui capitol se deter mină o analiză asupra calităţiiseminţelor, analiză deosebit de importantă de care ar trebui să se tină cont încadrulgestiunii stocurilor.

Analiza calităţii seminţelor este importantă datorită faptului că germinaţiascade cu aproximativ 1% pe an şi vigoarea seminţelor se reduce semnificativ cee

ce determină reducerea preţului de vânzare al seminţei. Trebuie avut în vedere faptul esenţial, că este admisă vânzarea seminţei prin

normele tehnice de certificare a calităţii seminţelor, până la valoarea minimă germinaţiei de 90%. Sub acesta valoare, sămânţa nu mai poate fi vândută avândestinaţia de materie primă furajeră şi astfel se înregistrează pierderi pentru firmă.

La germinaţii reduse, în apropierea pragului minim de germinaţie,comerciantul trebuie să facă reduceri mari de preţ pentru a nu mai rămâne încă uan cu sămânţa în stoc, supusă unui proces continuu de deteriorare.



În finalul acestei lucrări sunt prezentate concluziile determinate de acesteanalize care constituie pentru firmă propuneri ce pot aduce un profit suplimentar pot completa buna desfăşurare a activităţii acesteia.

Întreprinderile mickşi mijlocii pot achiziţiona servicii privind optimizareadiferitelor procese în scopul obţinerii unor beneficii suplimentare.

Capitolul 1

Concepte teoretice privind gestiunea stocurilor

2.1. Importanţa stocurilor Teoria stocurilor a apărut din necesitatea asigurării unei aprovizionări ritmic

şi cu cheltuieli minime a stocurilor de materii prime şi materiale în procesul d producţie, sau a stocurilor de produse finite şi bunuri de larg consum în activitaţede desfacere a mărfurilor.

Stocurile reprezintă cantităţi de resurse materiale sau produse (finite sau într-un stadiu oarecare de fabricaţie) acumulate în depozitele de aprovizionare alunităţilor economice într -un anumit volum şi o anumită structură, pe o perioadă detimp determinată, în vederea unei utilizări ulterioare.

În general, orice cantitate de resursă (sau produs finit) care nu este utilizată în

prezent şi este destinată unui consum viitor constituie un stoc. Necesitatea formăriistocurilor este justificată prin faptul că resursele ce formeazăaceste stocuri sunt îngeneral în mod continuu, în timp'ce aprovizionarea acestor stocuri se realizează înmod discret.

Pe perioada respectivă resursele materiale sunt disponibile, dar nu suntutilizate, deci sunt pasive, scoasexlin circuitul economic, sau care prelungesc acestcircuit (aspect considerat negativ).

Stocul este o rezervă de material destinat să satisfacă cererea beneficiariloraceştia identificându-se după caz, fie unei clientele (stoc de produse finite), fie unui



serviciu de fabricaţie (stocuri de materii prime sau de semifabricate), fie unuserviciu de întreţinere (articole de consum curent sau piese de schimb), fie unuserviciu de după vânzare (piese detaşate).

Avantajul formării stocurilor este dat de asigurarea bunei desfăşurări a producţiei în timp, respectiv de onorarea promptă a cererilor clienţilorDezavantajul major ţine de faptul că stocul reprezintă costuri imobilizate (cost acapitalului, dobândă, profituri), cheltuieli de întreţinere, salarii, pierderi datoratdeprecierii fizice sau morale.

Tratarea procesului de stocare se impune, nu numai ca urmare a naturiieconomice a acestuia, ci şi pentru că realizarea lui atrage cheltuieli apreciabileconcretizate în afectarea unor importante spaţii de depozitare- păstrare, de utilaje

pentru transport-depozitare, de fonduri financiare, etc.Deşi procesele de .stocare sunt diferite au totuşi o serie de caracteristici

comune, dintre care esentială este acumularea unor bunuri în scopul satisfacercererii viitoare. O problemă de teoria stocurilor există doar atunci când cantitateresurselor poate fi controlată şi există cel puţin o componentă a costului total carscade pe măsură ce cantitatea stocată creşte.

Gestiunea stocurilor vizează determinarea dimensiunii optime a acestoraastfel încât cheltuielile implicate de stocare să fie minime. în acest sens trebuieavute în vedere toate categoriile de cheltuieli antrenate de formarea şi gestionarestocurilor.

Evoluţia nivelului stocului trebui privită din două puncte de vedere: o al producătorului, care este preocupat de valoarea medie a nivelului

stocului, deoarece această valoare permite cunoaşterea imobilizării totale a stoculuşi scopul producătorului va fi reducerea imobilizării la valoarea sa minimă;

o al beneficiarului care, dorind ca cererea sa să fie satisfăcuta imediat,apreciază că trebuie să evite, în măsura posibilităţilor, rupturile de stoc.

Obiectivul beneficiarului va fi reducerea la minim a riscului deruptură de stocuri.

Din faptul că riscurile de ruptură de stocuri nu sunt reduse decât dacăimobilizările sunt foarte mari rezultă că este necesar a se stabili un echilibru,obiectivul conducerii stocului constând în căutarea acestui echilibru.

Ca proces economic complex, gestiunea stocurilor are o sferă largă decuprindere, aceasta incluzând atât probleme de conducere, dimensionare, de



optimizare a asamblării stocurilor în teritoriu, de repartizare a lor pe deţinători, dformare şi evidenţă a acestora, cat şi probleme de recepţie, de depozitare şi păstrarde urmărire şi control, de redistribuire şi mod de utilizare.

Cu toate că stocurile sunt considerate resurse pasive, este necesar, în modobiectiv, să se recurgă la constituirea de stocuri (de resurse materiale) binedimensionate, pentru a se asigura ritmicitatea producţiei materiale şi a consumului

Obiectivitatea formării de stocuri este justificată de acţiunea mai multorfactori care le condiţionează existenţa şi nivelul de formare, le stabilizează funcţiaşi scopul construirii. Dintre aceştia amintim:

o diferenţa spaţială între producţie şi consum; o caracterul sezonier al producţiei sau al consumului; pentru majoritatea

produselor producţia este continuă în timp ce consumul este sezonier; pentr produsele agricole situaţia este inversă;

o periodicitatea producţiei şi consumului; o necesitatea condiţionării materialelor înaintea intrării lor în consum; o punerea la adăpost faţă de dereglările în procesul de aprovizionare-

transport sau faţă de factorii de forţă majoră ( stare de necesitate, calamităţnaturale, seisme, caracterul deficitar al resurselor);

o asigurarea desfăşurării neîntrerupte a procesului de producţie; o asigurarea unor comenzi de aprovizionare la nivelul consumului imediat

nu este întotdeauna posibilă şi eficientă din punct de vedere economic; o comenzile onorate de către furnizorii din alte localităţi nu pot fi introduse

imediat în procesul de fabricaţie; o anticiparea unei creşteri a preţurilor (exceptând speculaţiile), etc. Rolul determinant al stocurilor este evidenţiat de faptul că acestea asigură

certitudine, siguranţă şi garanţie în alimentarea continuă a producţiei şi ritmicitateadesfacerii rezultatelor acesteia. Altfel spus, procesul de stocare apare ca unregulator al ritmului aprovizionărilor cu cel al producţiei, iar stocul este cel carasigură sincronizarea cererilor pentru consum cu momentele de furnizare aresurselor materiale.

2.2. Tipuri de stocuri

În cadrul gamei foarte largi de stocuri o clasificare bine structurata elaboratăde E. Ţigănescu, D. Mitruţ (1) este următoarea:



o Din punct de vedere al producţiei stocurile pot fi: stoc de producţie (stoc în amonte) - este cel de materii prime şi

materiale destinat consumului unităţilor de producţie; stoc de desfacere (stoc în aval) -este cel de produse finite, destinăt

livrării către beneficiari; stoc interoperaţional- destinat asigurării funcţionării continue aunor

maşini sau a unor linii de fabricaţie. Ponderea cea mai mare o deţine stocul de producţie. o Din punct de vedere al rolului jucat pe plan economic stocurile pot fi: stocuri cu rol de regulator; au ca rol reglarea fluxurilor de intrare şi de

ieşire ale produselor între două stadii succesive ale procesului tehnologic; stocuri cu rol strategic; sunt formate din piese sau din

subansamble folosite de serviciul de întreţinere, necesare înlocuirii rapide a lor în caz de avarie la instalaţiile vitale aleîntreprinderii; stocuri speculative; sunt mai puţin legate de activitatea agenţilor

"ecqnomici şi se referă în general la produse şi materiale rare, a căror valoare nueste fluctuantă.

o Din punct de vedere al modului de depozitare, care ţine seama şi de unele proprietăţi fizico-chimiceţ ale elementelor, avem:

stocuri de produse periculoase; stocuri voluminoase; stocuri fragile, etc.

o Din punct de vedere al modului de gestionare avem: stocuri cu gestiune normală; stocuricu "afectare directă"(comandate special); stocuri "fără gestiune" (din magaziile intermediare, cu o supraveghere

globală);

stocuri de produse consumabile.o Din punct de vedere al caracteristicilor formării şi destinaţiei lor stocurile pot fi: stoc curent; stoc de siguranţă; stoc de pregătire sau de condiţionare; stoc pentru transport intern; stoc de iarnă.



2.3. Obiectiveşi rezultate ale gestiunii ştiinţifice a stocurilor

Formarea stocurilor este predeterminată de o anumită comandă, iar

desfăşurarea procesului de stocare poate avea loc în baza organizării sale raţionalRealizarea în condiţii de eficienţă economică maximă şi de utilitate impune ocoordonare permanentă a procesului de stocare şi un control sistematic al modulude derulare al acestuia.

Obiectivele principale ale conducerii proceselor de stocare pot fi sintetizateastfel:

asigurarea unor stocuri minim necesare, asortate, care să asiguredesfăşurarea normală a activităţii economico- productive a agenţilor economici prin

alimentare continuă a punctelor de consum şi în condiţiile unor cheltuieli cât mamici; prevenirea formării de stocuri supranormative, cu mişcare lentă sau fără

mişcare şi valorificarea operativă a celor existente (devenite disponibile); asigurarea unor condiţii de depozitare- păstrare corespunzătoareîn

vederea prevenirii degradărilor de materiale existente în stocuri; folosirea unui sistem informaţional simplu, operativ, eficient, util şi

cuprinzător care să evidenţieze în orice moment starea procesului de stocare;

aplicarea unor metode eficiente de urmărire şi control care să permitămenţinerea stocului în anumite limite, să prevină imobilizările neraţionale. Prin politica promovată, responsabilii cu gestiunea stocurilor trebuie să evite

două situaţii periculoase: un nivel de stoc prea mare sau un nivel de stoc preascăzut, ambele cu consecinţe economice dezavantajoase.

Dacă nivelul de stoc este prea mare: se înregistrează numeroase cheltuieli suplimentare (construcţia de

depozite, asigurări, personal salarizat, întreţinere, pază etc.);

imobilizările da,capitaluri scad competitivitatea firmei; poate crea dificultăţi de lichidităţi;. creşte riscul de degradare şi deteriorare a produselor stocate; conduce la situaţii în care firma vinde cu rabat (scăderea profitului)

producţia stocată. Pentru un nivel destoc prea scăzut: multiplică riscul de a întrerupe şi chiar de a opri fluxul productiv; dezorganizează întreprinderea;



generează întârzieri în livrări, diminuarea vânzărilor şi în final pierdereaclientelei.

Soluţionarea oricărei probleme de stoc trebuie să conducă la obţinerearăspunsului pentru următoarele două probleme, care reprezintă de fapt principalelobiective ale gestiunii:

determinarea mărimii optime a comenzii de aprovizionare; determinarea momentului (sau frecvenţei) optim de aprovizionare.

2.4. Elementele principale ale unui proces de stocare

Stabilirea politicii de gestiune a stocurilor este nemijlocit legată decunoaşterea elementelor prin care se caracterizează procesele de stocare şi cardetermină nivelul de formare al stocurilor. Acesteelemente ale procesului destocare sunt:

o Cererea de consum, care reprezintă un element de bază în funcţie decare se determină nivelul şi ritmul ieşirilor, volumul şi ritmul necesar pentru intrăşi nivelul stocului. Cererea de consum reprezintă numărul de produse solicitate înunitatea de timp. Acest număr nu coincide întotdeauna cu cantitatea vândut

deoarece unele cereri pot rămâne nesatisfăcute datorită deficitului de stoc saîntârzierilor de livrare.Cererea poate fi: determinista - cererea pentru o perioadă e cunoscută şi poate:fi constantă

pentru toate perioadele sau variabilă pentru diferite perioade; probabilistă- cererea este de mărime sau frecvenţă necunoscute, dar

previzibile şi reprezentată printr -o repartiţie de probabilitate dată. Caracteristicile şi tipul cererii se stabilesc pe bază de observaţii, prin studi

asupra perioadelor trecute. Cererea probabilistă poate fi stabilă din punct de vederstatistic sau nestabilă (sezonieră). necunoscută- reprezintă cererea pentru care nu dis punem nici de datele

necesare stabilirii unei repartiţii de probabilitate (este cazul, de exemplu, a produselor noi).

o Costurile reprezintă cheltuieli ce trebuiesc efectuate pentru derularea procesului de aprovizionare-stocare. în calculul stocurilor se au în vedere:

Costurile de stocare care cuprind suma cheltuielilor ce trebuie

efectuate pe perioada staţionării resurselor materiale în stoc şi anume: cheltuieli cu primirea-recepţia;



cheltuieli de transport intern; cheltuieli de manipulare, care cuprindcostul forţei de muncă necesare

pentru deplasarea stocurilor şi a utilajelor necesare în acest scop; cheltuieli pentru depozitarea propriu-zisă: chiria spaţiului de depozitare

sau amortizarea în cazul unui spaţiu propriu; cheltuieli de conservare; cheltuieli cu paza; cheltuieli administrative; impozite şi asigurări; cheltuieli datorate deprecierii, deteriorării, uzurii morale la care se

adaugă costul capitalului investit.

Costul stocării depinde de mărimea stocului şi durata stocării. Acestecheltuieli se pot grupa dupâ cum urmează: 1. cheltuieli constante pentru toată durata procesului de gestiune

(amortismentul clădirii, cheltuieli pentru întreţinerea depozitului, iluminat, încălzietc);

2. cheltuieli variabile proporţionale cu cantitatea depozitată şi cuduratadepozitării exprimate prin dobânda pentru fondurile imobilizate în stoc;

3. cheltuieli variabile neproporţionale cu mărimea lotului (salarii ale forţei

de muncă, pierderi datorate uzurii reale şi morale, cheltuieli pentru chirie, etc) şi cdurata de stocare.La aceste cheltuieli de existenţă a stocului în depozit se mai pot adăuga ş

cheltuielile pentru surplus de stoc (excedent), care intervin atunci când, dupsatisfacerea cererii, rămâne o anumită cantitate nevândută.

Costul de penurie sau costul rupturii de stoc este definit atunci cândvolumul cererii depăşeşte stocul existent. Există trei situaţii, prima apare atuncicând stocul este nul la primirea comenzii şi firma se aprovizionează de urgenţ

pentru a produce cantităţile solicitate.,Componentele cheltuielilor de penurie sunt înacest caz: Cheltuieli suplimentare pentru satisfacerea cererii în condiţii

neobişnuite; penalizări primite de către firmă din partea beneficiarului, dacă

termenele de livrare prevăzute în contracte nu se respectă; cheltuieli suplimentare pentru manipulare.

A doua situaţie are loc atunci când desfacerea nu se poate realiza datorită

nelivrării imediate a unui articol. Estimarea cheltuielilor de penurie este aici destude dificilă şi adesea imposibilă.



A treia situaţie , şi cea mai dificilă, apare atunci când firma este în lipsă dematerii prime ce afectează întregul proces de producţie, cu toate consecinţele salreflectate în penalizări şi uneori chiar în costul de producţiei care ar fi rezultat îtim pul stagnării.

Cheltuieli datorate variaţiilor ritmului de producţie . Din aceastăcategorie fac parte:

cheltuielile fixe legate de creşterea ritmului de producţie, de la nivel zerola un anumit nivel dat. Dacă este vorba de achiziţii, aici vor intracheltuielileadministrative legate de lansarea comenzilor;

cheltuieli de lansare care includ toate cheltuielile care se fac cu:întocmirea comenzii, trimiterea acesteia la furnizor, cheltuieli de transport a lotului,telefoane poştă etc; în general aceste cheltuieli sunt fixe pentru o comandă;

cheltuieli legate de angajarea şi instruirea unui personal suplimentar saude concediere a unor salariaţi.

Preţul de achiziţie sau cheltuieli directe de producţie . Preţurile pe unitateade produs pot depinde de cantitatea achiziţionată, dacă se acordă anumite reduceride prâţ în funcţie de mărimea comenzii. Cheltuielile de producţie pe unitatea d produs pot fi şi ele mai scăzute, datorită unei eficienţe superioare a muncitorilor maşinilor într -o producţie de seriemare.

o Cantitatea de reaprovizionat reprezintă necesarul de aprovizionat carese stabileşte în funcţie de necesarul pentru consum pentru întreaga perioadă dgestiune.

Cantitatea de aprovizionat poate fi din producţia proprie sau obţinută prinalte mijloaceşi se poate referii la fiecare resursă separat sau la ansamblul lor.

o Lotul reprezintă cantitatea cu care se face reaprovizionarea la anumiteintervale în cadrul perioadei de gestiune stabilită (trimestru, semestru, an) şi careste în funcţie decaracterul cererii.

o Parametrii temporali sunt specifici dinamicii proceselor de stocare.Aceştia sunt:

perioada de gestiune -determină şi orizontul procesului de gestiune. Deobicei se consideră a fi un an;

intervalul de timp între două aprovizionăriconsecutive; durata de reaprovizionare -reprezintă timpul ce se scurge din momentul

calendaristic la care s-a emis comanda de reaprovizionare până la sosirea înîntreprindere a cantităţii de reaprovizionat;

momentul calendaristic la care se emit comenzile de reaprovizionare.(data de reaprovizionare);



coeficientul de actualizare.

Variabilele ce influenţează stocurile sunt:

variabile controlabile: cantitatea intrată în stoc, frecvenţa sau momentulachiziţiilor, gradul de prelucrare a produselor;

variabile necontrolabile: costurile, cererea, durata dereaprovizionare,cantitatea livrată

2.5. Model de stoc cu cerere constantă şi perioadă fixă dereaprovizionare

Conceptul de „model", atât de mult folosit în ştiinţa modernă, este relativnou, dar metoda modelării este tot atât de veche pe cât sunt preocupările oamenilo pentru cunoaşterea ştiinţifică.

Modelele cercetării operaţionale se caracterizează prin căutarea unei soluţioptime sau apropiată de optim pentru fenomenul studiat. Modelele cercetărioperaţionale se bazează pe o mare diversitate de procedee matematice şi/sauaplicaţii la nivel macro şi microeconomic. Acestea reprezintă principalulinstrument pentru optimizarea deciziilor în analiza de sistem.

La formarea stocurilor contribuie în mod decisiv nivelul comenzii optime pentru determinarea căruia este necesar să luăm în considerare elementele de coale formării stocurilor şi ale lansării comenzii de aprovizionare. Aceste elementstau la baza determinării comenzii optime cu ajutorul modelului de stoc cu cerereconstanta si perioada fixa de reaprovizionare. (M.Levasseur, A.Quiutart, „FinanceEd.Economica, Paris,1992).

Descrierea modelului

O firmă trebuie să satisfacă o comandă de Q unităţi dintr -un anumit produs,într-un interval de timp T (de regulă un an). Se presupune că cererea este constantăîn timp, având în orice moment al intervalului [0,T] intensitatea r=

Produsul este realizat de către firmă în cadrul unor cicluri de fabricaţie. Pedurata unui ciclu de fabricaţie intensitatea producţiei k (cantitatea de produsfabricată pe unitatea de timp) este constantă. Vom presupune că k>r, astfel încât de-a lungul unui ciclu de fabricaţie cererea să poată fi satisfăcută, existând şi



disponibilităţi pentru formarea unui stoc din care se va putea acoperii, cererea î perioada dintre două ciclurj de fabricaţie consecutive.

Se presupun cunoscute:

cs- costul stocării unei unităţi de produs pe unitatea de timp; Ci-costul de lansare a unui ciclu de fabricaţie; c p - costul de penalizare în cazul în care între două cicluri de fabricaţie

consecutive există şi momente în care cererea nu poate fi acoperită. Problema constă în a stabili durata unui ciclu de fabricaţie, intervalul dintre

două cicluri consecutive, volumul producţiei şi alţi parametrii, astfel încâcheltuielile totale de lansare, stocare, penalizare pe întreg intervalul T să fie

minime.În cele ce urmează vom utiliza următoarele notaţii: ti = intervalul de timp în care se formează stocul. în acest interval stocu

creşte liniar de la valoarea 0 la S; t2 = intervalul de timp în care stocul este consumat (descreşte liniar de la

S la 0); t3 = intervalul pe care se acumulează cereri neonorate datorită lipsei

produsului din stoc. Volumul cererilor neonorate creşte liniar de la 0 la D. t4 = intervaluljn care cererile neonorate acumulate în intervalul t3 sunt

satisfăcute în mod progresiv, volumul lor reducându-se de la D la 0.

Variaţia în timp a nivelului stocului este dată în figura 1.1

Figura 1.1. -Formarea şi consumarea stocului de produse finite

Cheltuielile de gospodărire a stocului pe intervalul : t=ti + t2 + t3 + ti, deci pe intervalul dintredouă desfaceri succesive ale stocului se compun din:

Cheltuieli de lansare – cl (cheltuieli de pregătire a unui nou ciclu defabricație);

Cheltuieli de stocare pe intervalul ; Cheltuieli de penalizare pe intervalul ;

Însumând aceste cheltuieli obținem costul gestiunii stocului pe intervalul t ca fiind (1.1)

Pe o unitate de timp, aceste cheltuieli au expresia:



(1.2)

Studiind geometria diagramei din figura 1.1, deducem legătura dintre cele variabile ale funcției F, put\nd exprima aceste cheltuieli doar ]n func'ie de dou[variabil, astfel:

=>Din aceste relații exprimăm pe în

funcție de și :

=> F=F( (1.3)

Înlocuind în expresia lui F(t1,t2) pe:

Obținem relația:

(1.4)

Scopul este acela de a minimiza funcția F(t2,t3). În acest scop, anulândderivatele parțiale ale funcției în raport cu t2 și t3 vom determina parametrii oprimi ai

gestiunii.



(1.5)

(1.6)

Din relațiile (1.4) și (1.5) rezultă:

(1.7)

Înlocuind t3 în relația (1.5) obținem: , de unde rezultă:

() și () (1.8)

(t2*, t3*) fiind punctul de minim al funcției F(t2, t3)

Exprimând ceilalți parametrii ai modelului în funcție de t2* și t3* obținem:

Q*=(t1+t4)

Durata unui ciclu de fabricaţie este ti*+t4*, iar perioada optimă dereaprovizionare este t* = ti*+t2* + t3*+t4*.

Pentru a minimiza cheltuielile cu formarea şi gestiunea stocului unui anumi produs, firma trebuie să se aprovizioneze la un interval t* cu o cantitate q*. Nivelmaxim al stocului trebuie să fie S* iar volumul comenzilor neonorate D*. în aceas



situaţie, cheltuielile de gestiune vor avea nivelul minim F* pe unitatea de timp, sat* • F* pe întregul ciclu de gestiune.

în funcţie de contextul economic ce se cere modelat, acest model genera poate fi particularizat, conducând în acest fel ia scrierea unor modele de tip stoc cusau fără ruptură de stoc, cu cerere aleatoare, cu aprovizionare continuă sainstantanee, etc.

Capitolul 2

Prezentarea S.C. I.T.C. S.R.L.

2.1. Prezentare generală

Societateacomercială ITC SRL a fost înmatriculată la Oficiul RegistruluiComerţului în anul 1991, cu sediul central în Bucureşti, B-dul Mărăşti nr.61. Forma juridică a firmei este de societate comercială care»şi desfăşoară activitatea suorganul administraţiei de profil -Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Obiectul principal de activitate este producerea, multiplicarea şicomercializarea seminţelor atât pe piaţa internă cât şi pentru export iar în plansecundar firma valorifică superior noile creaţii genetice realizate în ţară sau îstrăinătate având de asemenea şi creaţii proprii.

Scurt istoric al societăţi i

SC ITC SRL a luat fiinţă pentru a contribui direct la dezvoltarea uneiagriculturi durabile în România, pentru asigurarea siguranţei alimentare naţionale.

Firma este rezultatul unei iniţiative private, cu capital integral românesc şare drept activitate principală multiplicarea, prelucrarea şi comercializarea de soiu

şi hibrizi de plante agricole. în obiectul de activitate asumat prin statut, este inclusactivitatea de cercetare -dezvoltare pentru ameliorarea, crearea de soiuri şimenţinere, firma fiind înscrisă şi acceptată ca atare, în Registrul de PotenţialContractori ai Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei, încă din anul 1999.

Având în vedere că activitatea de cercetare agricolă este de o importanţăcapitală pentru crearea unei agriculturi durabile, firma a finanţat sub diverse formlegale (finanţare directă, sponsorizări de simpozioane, sponsorizări pentru deplasăale cercetătorilor la diferite manifestări ştiinţifice internaţionale, sponsorizări pentr

publicare de anale, cărţi, etc) activitatea de cercetare din diferite Institute şi Staţiude cercetare din reţeaua Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS).



Începând cu anul 1995 au fostînfiinţate propriile colective de cercetare pentru ameliorare şi creare de soiuri şi hibrizi de plante agricole, fără a înceta însfinanţarea practicată anterior. în momentul de faţă firma are un colectiv deamelioratori format din 5 specialişti, care realizează 4-5 norme de, cercetare,implicaţi în activitatea de cercetare- dezvoltare pentru crearea de soiuri şi hibrizi laurmătoarele specii: floarea soarelui, porumb, rapiţă de toamnă, muştar, sfeclă dzahăr, sfeclă furajeră, sfeclă de masă, fasole de grădină şi năut. Rezultatele acestocercetări se vor materializa în termen scurt prin omologarea a 1-3 hibriziextratimpurii de floarea soarelui, a 1-3 soiuri de sfeclă furajeră şi 1-2 soiuri derapiţă de toamnă. Cercetătorii acestei firme au câştigat finanţarea unui proiect dameliorarea rapiţei de toamnă, care se va derula până în decembrie 2004.

2.2. Diagnosticul resurselor umane

Structura organizatorică a societăţii S.C. ITC S.R.L. se prezintă astfel:

Consiliul de conducere cuprinde:1. Director general ( 1, studii superioare) având în subordine: Director economic (1, studii superioare) Director tehnic (1, studii superioare) Director comercial (1, studii superioare) Director administrativ (1, studii superioare) Director cercetare (1, studii superioare)

2. Director economic Şef serviciu economic (1, studii superioare)

Economist (2, studii superioare) « Contabil (3, studii medii) Inspector pentru resurse umane (1, studii medii)3. Director tehnic. Director zonă (1, studii superioare) Inginer agronom (1, studii superioare) Tehnicieni (2, studii medii) Referent (1, studii medii)

4. Director comercial Şef de serviciu comercial (1, studii superioare).



Economist (1 .studii superioare) Lucrători ai departamentului commercial (2, studii medii)

5. Director administrativ Referent (1, studii superioare) Funcţionar administrativ (2, studii medii) Mecanic auto (1, studii medii) Şofer (1, studii medii)

6. Director cercetare Cercetători principali I ( 2, studii superioare) Tehnician agronom (2, studii medii) Laboranţi (2, studiimedii)

Muncitori agricoli (2, studii medii)Modul de organizare al firmei prin determinarea diferitelor departamente

este reliefat prin organigrama din figura 2.1.



Potenţialul uman al societăţii S.C. ITC S.R.L. în anul 2002, este evidenţiat în

tabelulurmător, în funcţie de vârstă şi pregătire.

Tabelul 2.1.

Total personal permanent (economic, tehnic,comercial, administrativ, cercetare)

U.M. 2002

Total: Nr. 36- din care cu pregătire superioară Nr. 15Structura personalului după vârstă Total: Nr. 36

- din care: 20 - 30 ani Nr. 531-40 ani Nr. 1041-50 ani Nr. 1151-60 ani Nr. 861-65 ani Nr. 2Competenţa personalului cu pregătire superioară - după funcţie: Directori consiliu conducere Nr. 6Directori zonă Nr. 1Şefi serviciu Nr. 2- după titluri ştiinţifice 2Profesori doctori Nr. 1Doctori Nr. 2

Din această structură rezultă că angajaţii sunt bine calificaţi, având o mediede vârstă de aproximativ 45 de ani. Acest fapt determină punctele forte aledepartamentului şi anume:

nu există conflicte între angajaţi având o atmosferă destinsă de lucru; nu există conflicte între angajaţi şi conducerea societăţii; selecţia personalului se face în mod eficient.



2.3. Dotarea tehnico -materială, patrimoniul funciar

Dotarea tehnico -materială a societăţii S.C.ITC S.R.L. expusă în tabele(2.2.-2.5.) este studiată şi evidenţiată în funcţie de anul procurării, de gradul deuzură precum şi domeniul de activitate: cercetare- dezvoltare.

Nr.crt.

Denumirea aparatului /echipamentului tehnic / utilajului Nr. Anul

procurării

Graddeuzură

1Germinator programabil pentrumodelarea condiţiilor de germinare

(temperatură, lumină, umiditate, perioadă- 40 de programe incluse)

2001 1%

2 Aparat determinare uleiuri tipSOXELLET. 2001 1%

3Microscop ştiinţific cu contrast de

fază şi dispozitiv fotografiere tip

AMPLIVAL&Lupă binocular

2001 '5%

4 Refractometre de laborator +dispozitive anexe de recoltat probe 2000-2001 3%

5Etuvă termostat programabilă

(temperatură, perioadă- 20 programeincluse)

2001 1%

6 Bidistilator flux continuu 2001 1%7 Semănători câmp experimental 2000-2001 5-15%

8Dispozitive de laborator pentrutratat seminţe şi pentru tratamente fitosanitare în câmpuri

experimentale

1999-2001 10-20%

9

Instalaţie de laborator pentrucondiţionat seminţe de ameliorare(gravitator/plan înclinat), set site pt.Determinarea calităţii ulturale

2001 10%

10 Balanţe analitice şi tehnice 2000-2001 5%



Într-Un timp cât mai scurt trebuiesc procurate maşini şi utilaje de câmpexperimental cum sunt tractoare.de putere mică, maşini de stropit şi altele, care înmomentul actual se închiriază de la alţi furnizori.

În cadrul activitatăţii de dezvoltare, extensie, producere de sămânţă şicomercializare utilajele existente au fost procurate în perioada 1991-2001 cu scopulde a asigura loturile demonstrative cu soiuri/hibrizi aflaţi în programul dmultiplicare al societăţii. Aceste utilaje sunt prezentate în funcţie de anulachiziţionării şi gradul de uzură în tabelul 2.3.

r.crt.

Denumirea aparatului /echipamentului tehnic / utilajului

r. Anul procurării

GradDe

uzură 1 Semănători culturi prăşitoare tip

Kleine şi SPC +11997 50%

2 Combine recoltat loturi hibridare porumb(forme parentale)

2 1997 50%"

3 Combine recoltat culturirădăcinoase(sfeclă de zahăr, furajeră şi demasă)

2 1997 50%

4 Maşini de tratat culturi (sţropit şi prăfuit)

2 2001 10%

5 Instalaţie mobilă pentru uscatseminţe

1 2000 10%

8 Instalaţie de tratat seminţe tipGUSTAVSON

1 1998 40%"

7 Automobile 6 1997-2000 20-25%

Întreaga activitate de cercetare, producţie şi comercializare utilizeazăcalculatoare performante cu care unitatea s-a dotat în ultimii 3 ani,prezentate întabelul 2.4.

Lista calculatoarelor, software existent, perierice in cadrul activitatii decercetare

r.crt.

Calculatoarelor, software existent, periferice

Nr. Anul procurării

Graddeuzură



PC, procesor IntelPentium III,128M RAM, Modem tel/fax/net

2001 10%

Laptop, procesor Intel Pentium II,128M RAM, Modem tel/fax/net

2001 10%

PC, procesor IntelPentium II, 64 MRAM, Modem tel/fax/net

2000 20%

Imprimantă Lexmark Series Colorfine, Inck jet

2001 10%

Scaner Canon 2001 10%

Soft: Microsoft Office, Acces,Coreii Draw, Fox Pro, AVP -

KASPERSKZ

2001

Activitate de dezvoltare, extensie, producere sămânţă, comercializare r.

crt.Calculatoarelor, software existent,

periferice Nr. Anul

procurării rad deuzură

PC, procesor IntelPentium III,128M RAM,Modem

2000 10%

PC, procesor IntelPentium II, 64 MRAM, Modem tel/fax/net

1999 20%

PC, procesor IntelPentium I, 32 MRAM, Modem tel/fax/net ,

1998 30%

Imprimantă Lexmark, Canon,Erikson, HP, Color şi Laser

1998-2001

10-30%

Scaner HP 1998 30%Soft: Microsoft Office, Acces,

Coreii Draw, CIEL, Fox Pro, AVP -KASPERSKZ

2001

Reţea internă 1999

Din această analiză tehnologică se poate sesiza cu uşurinţă faptul cămaşinile şi utilajele sunt de înaltă calitate şi cu un grad de uzură fizică şi moralăfoarte redus, fiind asigurată calitatea serviciilor prestate.

Patrimoniul funciar: Firma nu posedă patrimoniu funciar propriu,activitatea de cercetare, dezvoltare şi producţie efectuându-se prin



închiriere / arendare şi/sau contracte anuale şi multianuale cu deţinătorii legali d patrimoniu funciar.

Suprafaţa totală de folosinţă (hectare)

în activitatea de cercetare (2ha câmp experimental/an) cu contracte de,lungă durată (5 ani) în câmpurile experimentale ale Institutul de CercetărLegumicole Vidra şi Institutul de Cercetare Producţie Comercializare şIndustrializare a Sfeclei de zahăr şi Substanţelor Dulci- Fundulea (ICPCISZSD)

în activitatea de dezvoltare (7-10 ha/an) reprezentând câmpuri deextensie şi dezvoltare în principalele zone pedoclimatice ale României, pentrutestarea ecologică a potenţialului de producţie a creaţiilor proprii (linii, hibrizsoiuri) şi pentru testarea ecologică a potenţialului de multiplicare a creaţiilor proprii şi a varietăţilor de plante de cultură. Principalele zone în care seefectuează activitatea de dezvoltare şi extensie sunt: Câmpia de Vest (AradCărei), Câmpia Olteniei (Caracal), Câmpia Teleormanului (Alexandria), CâmpiBărăganului (Fundulea, Mărculeşti, Giurgiu), Balta Brăilei, Valea Şiretulu(Bacău, Roman), Nordul Moldovei (Dorohoi).

2.7.Impactul rezultatelpr din producţie şi cercetare asupra pieţeiseminţelor din România

Zona de deservire (dimensiune şi potenţiali beneficiari )Unitatea este specializată în menţinerea, multiplicarea şi comercializarea

seminţelor de soiuri şi hibrizi de plante agricole provenite din creaţii proprişi/sau contracte de menţinere încheiate cu autori români şi străini.

Zona de deservire este situată în principalele regiuni agricole cu menţiunecă ponderea pieţei este situată în zonele agricole din Nord-Vestul, Vestul şi SudulRomâniei, precum şi pe pieţele specifice de seminţe din: Franţa, Spania, Belgia

Olanda, Turcia, Ucraina. Federaţia Rusă.Beneficiari:

Structuri agricole specializate şi autorizate în multiplicarea seminţelor;

Structuri agricole specializate în producerea de produse agricoledestinate consumului alimentar uman şi animal;

Industria agro -alimentară: fabrici de ulei, fabrici de zahăr, fabrici de bere;

Firme specializate în comercializarea seminţelor de plante agricole;



Cultivatori individuali mici şi mijlocii;

Propriul sector de dezvoltare, producere şi comercializare a produselofirmei.

Evaluarea impactului naţional şi zonal al activităţii de cercetare – dezvoltare

Nr.crt Specificaţie

U.M.(ha)

Extindere actuală arezultatului Estimare a efectelor aplicării

Valoriabsolute

In % din totalcerinţe Inzonadedeserv

Pe ţară Efecteconomic

Alte efecte

1. Rezultate ale sectorului de cercetare - după omologarea varietăţilor proprii create

.1

Creaţii

biologice Ha Cca.5

0000 2,5 0,5 - -

-hibrizifloareasoarelui

Ha 30000 10,0 3,0 Potprod>8-10%(cca.+80 euro/ha)

Hibrizi foarte Precoci

-soiuri de sfeclă furajeră

H.a 600 10,0 5,0

Potprod.>10-13% (cca.+120 euro/ha)

Reducere manoperă

-soiuri desfeclă dezahăr

Ha 15000 16,0 16,0

Potprod>8-

10% (cca.+150 Euro/ha)

Reducere manoperă

-soiuri desfeclă demasă

Ha 5,0 2,0 Potprod>8-12% Diversificar e sortiment

-soiuri derapiţă detoamnă

Ha 500 4,0 2,0

Potprod.>8-12%(cca.+50euro/ha)

Diversificar e sortiment

- Ha 5,0 2,5 Potprod>8- Diversificar e sortiment



2.5. Parteneriat în activitatea de cercetare

Firma S.C. ITC S.R.L. a încheiat contracte în activitatea de cercetare -dezvoltare cu organisme din ţară şi din străinătate după cum este relevat în tabelul 2.7:

Nr.Indic.

Indicatorul Răspunsul

.Parteneriat cu organisme C-Dşi de învăţământ din ţară: -număr de proiecte încooperare

2

-domenii de cooperare Crearea de produse biologice active (stimulatori decreştere, biopesticide)- Institutul Naţional deBiologie şi ICPPCrearea de cultivare de sfeclă de zahăr- ICPCISZSDFundulea

.Parteneriat cu organisme C-Ddin străinătate Număr de proiecte încooperare

3

Crearea de cultivare comune de sfeclă de zahăr-KWS GermaniaCrearea de cultivare comune desfeclă de zahăr- SESBelgia

Crearea de hibrizi de porumb KWS Germania

2.6. Direcţii principale de cercetare – dezvoltareşi principalelerezultate din ultimii 5 ani

soiuri demuştar

500 12% (cca.+50euro/ha)

-soiuri de

leguminoase Ha 0 6,0 3,0

Potprod.>10-12%

(cca.+55euro/ha)

Diversificar e sortiment

.2 Tehnologiioriginale Nu este cazul



Principalele direcţii de cercetare în care firma S.C. ITC S.R.L. îşi concentrează activitatea sunt următoarele:

Crearea, menţinerea şi extinderea în cultură de linii şi hibrizi defloareasoarelui precoci şi foarte precoci cu potenţial de producţieridicat pentruulei, toleranţi la boli şi dăunători, specifici destinaţi pieţei de sămânţă naţionale şi europene (Spania, Franţa, Rusia);

Crearea, menţinerea şi extinderea în cultură de: linii, familii, soiuri şi hibrizi de sfeclă furajeră, de masă şi de zahăr

adaptate la condiţiile ecologice ale României, cu conţinut ridicat de substanţe utile (substanţă uscată digestibilă / zahăr), tolerante la boii şi factori de stres meteo-climatic;

linii, familiişi varietăţi de rapiţă de toamnă şi de primăvară pentru ulei şi cu dublă destinaţie (ulei/furaj) adaptate la condiţiileecologice ale României;

linii şi hibrizi de porumb precoci şi foarte precoci cu potenţial de producţie proteică ridicat, toleranţi la boli şi dăunători specifici,destinaţi pieţei de sămânţănaţionale şi europene;

Studii şi cercetări privind obţinerea de biostimulatori şi biopesticide cuaplicare pe sămânţă şi în vegetaţie, în vederea reducerii impactului agresiv asupramediului, datorat stimulatorilor de creştere şi pesticidelorde sinteză în scopul*creşterii competitivităţii seminţelor proprii destinate comercializării;

Activitate de extensie şi dezvoltare pentru creaţiile proprii

2.7. Diagnosticul financiar- contabil

Această analiză are la bază: actele legale de constituire, înregistrareşifuncţionare a societăţii, documentele de sinteză întocmite la închidereaexerciţiului(bilanţ contabil, contul de profit şi pierdere, raportul de gestiune, balanţa deverificare) inventarul).

Reguli şi metode contabile: □ Activele fixenecorporale şi corporale din patrimoniu sunt evaluate la

costul efectiv deintrare în contabilitatea curentă şi la valoareanetă contabilă în bilanţ (valoare determinată prin scăderea amortizării din valoarea de intrare).

□ Contabilitatea curentă a stocurilor se face după metoda inventarului permanent, iar evidenţa lor analitică după metoda cantitativ valorică pe feluri desortimente, folosindu-se în aceste scopuri programeşi tehnică de calculcorespunzătoare. Evaluarea stocurilor în contabilitatea curentă se face astfel:



□ materiile prime şi materialele consumabile atât la intrare cât şi la ieşire seevaluează la costul de achiziţie, la ieşire folosindu-se metoda identificării specifice;

□ obiectele de inventar la fel ca şi materialele au în bilanţ valoarea 0; □ mărfurile sunt evaluate atât la intrare cât şi la ieşire la costul de

achiziţie. În bilanţ toate stocurile sunt evaluate şi evidenţiate la costul efectiv de intrare.□ Creanţele şi datoriile sunt evaluate la valoarea nominală din

momentul angajării atât în contabilitatea curentă cât şi în bilanţ. Creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb dinziua respectivă^la data plăţii sau încasării).

Activ Sold (mii lei)31.12.2000 31.12.2001 31.12002

1. Active imobilizate 1.248.541 1.858.670 7.197.6002. Imobilizări corporale 1.206.244 1.822.522 7.129.9453. Imobilizări financiare 30.000 30.000 30.0004. Active circulante 40.635.242 72.233.005 109.996.1015. Stocuri 27.615.606. 29.076.341 14.479.6296. Creanţe 10.721.507 33.415.677 80.327779

7. Disponibilităţi 2.298.129 9.740.987 15.188:6938. Conturi de regularizare 2.374.043 1.397.840 12.106.671Total Activ 44.257.826 75.489.514 129.300.372Pasiv 31.12.2000 31.12.2001 31.12.20021. Capitaluri proprii 1.879.726 2.650.407 4.749.5202. Capital social 107.300 107.300 107.300din care: capital subscris

vărsat 107.300 107.300 107.300

3. Rezerve 52.890 2.543.107 2.489.0574. Rezerve din reevaluare - - 2.153.1635. Rezultatul exerciţiului

(profit. (+))2.265.888 17.698.038 6.042.739

6. Repartizarea profitului (-) 2.265.888 17.698.038 6.0427397. Provizioane pentru riscuri \ 2.249.233 3.047.487 2.565.0568. Datorii 40.01

9.35565.293

11488.2

228669. Conturi de regularizare 109.512 4.498.509 7.159.342



Total Pasiv 44.257.826 75.489.514 129.300.372

Activul bilanţului la 31 decembrie 2001, în sumă de 75.489.514 mii lei prezintă faţă de începutul exerciţiului o creştere de 31.231.688 mii lei, în special pseama creanţelor şi a disponibilităţilor.

O creştere semnificativă se observă şi în cazul activului bilanţului de la31.12.2002 faţă de anul precedent de 53 810 857 mii lei, creştere datorată în principal modificării pozitive a creanţelor, disponibilităţilor şi activelor imobilizate.

Modificarea activelor imobilizate se va analiza cu ajutorul următorilorindicatori:

ΔAI2001/2000= AI2001-AI2000=1 858 670-1 248 541=610 129 mii lei

ΔAI2002/2001=AI2002-Al001= 7 197 600-1 858 670=5 338 930 mii lei

Activele imobilizate se referă în principal la instalaţii tehnice şi maşini,construcţii şi terenuri. Ponderea în totalul activelor imobilizate o deţin maşinile şiutilajele agricole.

Activele circulante prezintă o creştere în anul 2001 faţă de începutul anulu

2000 de 3 1 597 763 mii lei, ponderea principală în cadrul acestora deţinând-ocreanţele de încasat (45%) şi disponibilităţile băneşti (14%).

Δ AC2001/2000= AC2001-AC2000=72 233 005 -40 635 242=31 597 763 mii lei

ΔAC2002/2001= AC2002-AC2001=109 996 101 -72 233 005=37 763 096 mii lei

Se înregistrează, de asemenea, o creştere şi în anul 2002 faţă de începutulanului bazată în principal, pe modificarea creanţelor de încasat şi a disponibilităţilo băneşti.

Stocurile materiale sunt formate în principal din stocuri aflate la terţi(3.081.574 mii lei în 2001) şi din mărfuri sub formă de material săditor. Acesteadeţin 46,8% din totalul stocurilor, reprezentând în sumă absolută 6.779.280mii leDiferenţa de 4.618.775 mii lei o reprezintă seminţele şi materialele de plantatEvaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu se face după metoda costului deachiziţie sau de producţie, după caz.



În cazul creanţelor se remarcă o creştere, dar se menţionează în anul 2001 căcifra de afaceri a crescut cu 51.101.842 mii lei ceea ce denotă în fapt o scăderreală a creanţelor de încasat.

ΔCR 2001/2000= Cr 2001Cr 2000=33 415 677 -10 721 507 = 22 694 170 mii lei

Δ Cr 2002/2001= Cr 2002-Cr 2001=80 327 779 - 33 415 677= 46 912 102 mii lei

Modificarea în creştere a creanţelor în 2002 cu 46.912.102mii lei, încondiţiile în care cifra de afaceri a scăzut cu 16.556.769mii lei ceea ce implică creştere reală a creanţelor de încasat.

Disponibilităţile monetare s-au modificat conform indicatorilor:

ΔD2001/2000= D2001-D2000=9 740 987- 2 298 129=7 442 858 mii lei

Δ D2002/2001= D2002-D2001=15 188 693 -9 740 987= 5 447 706 mii lei

Disponibilităţile monetare la31.12.2002 au însumat 15 188 693mii lei, fiindîn creştere faţă de anul precedent cu 5 447 706 mii lei.

Capitalurile proprii la 31 decembrie 2001 însumează 2.650.407 mii lei, încreştere cu 770.681 mii lei faţă de începutul anului, în principal pe seama altorfinanţări (555.961 mii lei) şi a rezervelor (245.436 mii lei).

Δ Cp2001/2000= Cp2001Qp2000=2 650 407 -1 879 726=770 681 mii lei

Δ Cp2002/2001= Cp2002-Cp2001=4 749 520 -2 650 407=2 099 113 mii lei

La 31 decembrie 2002, capitalurile proprii însumează 4749 520mii lei, încreştere cu 2 099 113mii lei faţă de începutul anului, în principal pe seamarezervelor din reevaluare (2 153 163 mii lei).

Capitalul social însumează 107.300 mii lei iar rezervele sunt 298.326 mii leşi este în întregime autohton.

Contul de profit si pierdere mii lei2000 2001 2002

1. Venituri din exploatare Dincare: 44.814.7438.935.748 118.250.2287.837.296 93.528.8772.591.019



-venituri din vânzareamărfurilor

- venituri din producţiavândută

5.649.417 7.813.711 6.539.219

- venituri din producţiastocată

- 6.036.431 1.900.150

- alte venituri dinexploatare

229.583 16.235.887 12.498.483

1. Cheltuieli de exploatareDin care: - Costul mărfurilor

40.792.50229.577.839

90.392.32463.306.872

79.236.50549.499.686

- Consumabile 679.925 6.570.251 4.282.186 - Energie şi apă 36.595 25.452 93.815 - lucrări şi servicii

executate de terţi 8.899.683 16.479.921 18.329.579

- Impozite şi taxe 124.641 303.500 280.547 - remuneraţii personal 794.218 2.566.308 4.687.733 - amortizări şi provizioane 257.658 588.828 594.842 3. Rezultate din

exploatare 4.022.246 27.857.902 14.292.366

4. Venituri financiare 3.681.316 1.736.432 2.384.311 5. Cheltuieli financiare 4.907.314 7.419.017 8.417.648 6. Rezultatul financiar (-1.225.998 (-

)5.682.585 (-)6.033.337

7. Venituri excepţionale 418.409 963.247 306.852 8. Cheltuieli excepţionale 233.490 300.250 262.009 9. Rezultate excepţionale 184.919 662.997 44.843 10. Venituri totale 48.914.479 20.949.9

05

96.220.034

11. Cheltuieli totale 45.933.306 98.111.591 87.916.162 12. Rezultat brut 2.981.167 22.838.314 8.303.872 13. Impozit pe profit 715.279 5.140.276 2.261.133 14. Rezultat net 2.265.888 17.698.038 6.042.739 • Pentru siguranţa firmei datele au fost modificate cu un anumit

coeficient Veniturile din exploatare realizate în anul 2001, în sumă de 118.250.256 mi

lei, provin în proporţie de 74,3% din vânzarea mărfurilor, fiind în creştere faţă danul precedent cu 73.435.478 mii lei, mult peste ratainflaţiei a anului 2001, deci



creşterea este reală. în anul 2002 s-au obţinut venituri din exploatare în sumă de 93528 871 mii lei fiind în scădere faţă de anul precedent cu 24 721 355 mii lei.

Calcularea indicatorilor relativi determină foarte bine creşterea veniturilordin exploatare în anul 2001 precum şi scăderea acestora în anul 2002.

Indicândcreşterea cheltuielilor din exploatare, mai mare în anul 2001 faţă deanul 2000.

În aceste condiţii, pentru fiecare an s-a obţinut următorul profit dinexploatare:

Pr 2000=Vexp2200-Chexp2000=44814748-40792502 = 4 022 246 mii leiPr 2001=Vexp2001-Chexp2001=118 250 226-90 392 324 = 27 857 902 mii leiPr 2002=vexp2002-Chexp2002=93 528 871-79 236 505 = 14 292 366 mii lei

Putem calcula modificările indicatorului la:-la nivel absolut:

Δ Pr 2001/2000= Pr 2001Pr 2000=23 835 656 mii lei

ΔPr 2002/2001= Pr 2002-Pr 2001= -13 565 536 mii lei

-nivel relativ:

lpr 2001/2000= *100=692.59%

lpr 2002/2001= *100=-51.3%

În urma acestor calcule se determină creşterea foarte mare a profitului dinexploatare în anul 2001 precum şi scăderea acestuia în anul 2002. Rata rentabilităţdin exploatare este:

R2000= *100=9.86%



Modificările la nivel relativ sunt:

Ritmul cifrei de afaceri este:

Conform graficului din figura 2X cifra de afaceri are o tendinţă de creştere înviitor evidenţiată prin trendul acestuia, prognozând pentru anul viitor o creştere cifrei de afaceri cu 17 273 mii.lei.

Variaţia cheltuielilor materiale o studiem cu ajutorul indicatorilor la nivelrelative astfel:

lchm2001/2000= *100=966.3%

IChm2002/2001= *100=65.17%

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

2000 2001 2002 ani



Veniturile financiare în anul 2001, în sumă de1.736.432 mii lei, provin în principal din diferenţe favorabile de curs valutar (1.266.211 mii lei) şi venituri didobânzi (470.221 mii lei) iar în anul 2002 în sumă de 2 384 311 mii lei provin în principal din diferenţe favorabile de curs valutar, venituri din dobânzi şi sconturi.

Rezultatul financiar este negativ în timp ce rezultatul excepţional este pozitivca urmare a unor venituri aferente operaţiunilor de gestiune.

Profitul net are o tendinţă conform graficului din figura 23.

Cu toate ca profitula scăzut semnificativ în anul 2002 faţă de 2001, acesta prezintă o tendinţă de creştere în viitor cu o valoare prognozată de 1 888,4 mii.lei.

Profitul net, în sumă de 6 042 739 mii lei, se propune către asociaţi a serepartiza pe următoarele destinaţii:

alte rezerve constituite ca surse proprii de finanţare 49.432mii lei dividende 5 993 307 mii lei

Indicatori de performanţă 1. Rata rentabilităţii economice (profitul exploatării / total active) este bună

in anul 2001, respectiv 36,9%, iar în anul 2002 este de 12%.2. Rata rentabilităţii financiare (profitul net / capitaluri proprii) este de

asemenea foarte bună în 2001, de 661% iar în 2002 este de 127% şi exprimacapacitatea capitalurilor proprii de a aduce profit.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

2000 2001 2002 ani



3. Solvabilitatea patrimonială (capital propriu / total pasiv) este de 3,5% înanul 2001 şi de 4% în anul 2002, arătând gradul în care societatea face faţăobligaţiilor de plată.

4. Securitatea financiară (capitaluri proprii / datorii pe termen mediu şilung) este de 4,1% în anul 2001 şi de 5,4% în anul 2002.

5. Gradul de îndatorare (credite + obligaţii curente / total active) este marede 86% în anul 2001 şi de 75% în 2002, indicând faptul că societatea a apelat lasurse atrase pentru finanţarea activităţii, respectiv sumele asociaţilor în principal.

6. Rata solvabilităţii generale (capitaluri împrumutate / active totale) este de86,4°^ pentru anul 2001 şi de 68,2% în anul 2002.

Diagnosticul financiar contabil aevidenţiat una din trăsăturile fundamentaleale firmei şi anume : activitate fluctuantă, ce depinde atât de factori economici câşi extraeconomici. Acest fapt reprezintă un dezavantaj pentru firmă, deoarecfiecare societate urmăreşte obţinerea unui profit sigur pentru fiecare an şi stabilitafinanciară.

2.8 Activitatea de stocare în cadrul firmei S.C. ITC S.R.L

Firma SC ITC SRL are închiriate la ICPCISZ -Fundulea spaţii de depozitarede capacitate 600 m2 şi structura din figura 2.4, corespunzătoare normelor tehnice privind păstrarea şi tratamentul fito-sanitar al tuturor seminţelor de cereale şi plantetehnice.

Procesul de lucru al firmei constă în cumpărarea seminţelor din categoria biologică "Bază", în principal de la Institutul deCercetare-Dezvoltare AgricolFundulea precum şi de la cfiferite firme străine: Baywa, Advanta, Yordans, YorionSemper. Această sămânţă este distribuită pe baza contractului de multiplicarediferiţilor multiplicatori atestaţi de către Ministerul Agriculturii Alimentaţiei şPădurilor, cu care .are contracte pe o perioadă mai lungă de timp datorită profesionalismului acestora în producerea seminţelor.

În baza contractelor de multiplicare firma poate asigura un avans de 30% dinvaloarea seminţei contractată, constând în general din asigurarea motorinei,îngrăşămintelor şi a pesticidelor necesare realizării unei tehnologii optime d producere a seminţelor.

Multiplicatorul, în baza contractului, predă cantităţile de sămânţă obţinutăfirmei SC ITC SRL, fie în stare brută (neprelucrată), fie în cea mai mare parte, prelucrată şi însăcuită la termenele stabilite contractual.



Firma, în calitate de multiplicator, plăteşte toate cheltuielile de recunoaştere loturilor semincerp precum şi analizele de calitate efectuate de către LaboratoarelInspecoratelor Judeţene pentru Controlul Calităţii Seminţelor şi Material SăditoMultiplicatorii contractanţi produc sămânţă, în principal în judeţele Timiş şi Biho precum şi în judeţele Ilfov, Ialomiţa şi Călăraşi.

Vânzarea seminţelor se face de către firma SC ITC SRL în principal de ladepozitele sale aflate la Fundulea.

Firma produce următoarele cantităţi de sămânţă certificată:1. sămânţa necesară însămânţării de toamnă: orzoaică de toamnă- 1000 tone; grâu - 100 tone;

2. sămânţa necesară însămânţării de primăvară: porumb - 1000 tone; floarea soarelui - 250 tone; orzoaică de primăvară- 400 tone; muştar- 10 tone.

După recoltatul şi prelucrarea seminţelor de orzoaică de toamnă, acestea suntransportate în depozite în perioada 15 august -1 septembrie, iar pentru grâu în perioada 1 octombrie -15 octombrie. în funcţie de cerinţe, în spaţiile de tratare aseminţelor se efectuează tratamentul acestora cu insecto-fungicide specifice.Tratamentul se face în flux continuu pentru cantităţile certe care se vând şi la cerere pentru restul cantităţilor.

Sămânţa se depozitează în loturi de 20 tone din care o persoană autorizată Laboratoarelor Inspectoratelor Judeţene pentru Controlul Calităţii Seminţelor şMaterial Săditor extrage probe pentru analiza indicilor calitativi: puritate,germinaţie şi masă a 1000 de boabe. Rezultatele acestor analize sunt comunicatfirmei în termen de 15 zile, aceasta având posibilitatea legală de a vinde loturile dsămânţă cu valoarea acestor indici superioara valorilor minime de STAS.

Loturile care nu îndeplinesc aceste condiţii sunt declasate la categoria producţie- marfă şi primesc destinaţia: furajare animală sau panificaţie.

Vânzarea seminţelor se face direct de la depozit, firma având în general oclientelă statornică bazată pe încrederea în calitatea seminţelor.

Vânzările acestor seminţe au loc în următoarele perioade: orzoaică de toamnă: 1 septembrie- 20 septembrie; grâul de toamnă: 5 octombrie- 22 octombrie.

În cazul culturilor seminţelor de primăvară perioada de gestiune a stocurilorare loc în 15 ianuarie -15 aprilie, sămânţa obţinută de multiplicator fiind păstrată în



cea mai mare parte în depozitele acestora sau în spaţiile de depozitare a staţiilor dcondiţionat sămânţa până la această dată.

Aprovizionarea depozitului central se face prin aducerea cantităţilor totale dseminţe ţinând cont de mărimea spaţiului de depozitare şi de lucrările de tratare cinsecto -fungicide a seminţelor.

Graficul de afluire al mărfurilor către depozitul central cuprinde în principalorzoaica de primăvară şi muştarul, seminţe care se seamănă timpuriu (15septembrie -15 martie), urmate de floarea -soarelui şi porumb (15 februarie- 15aprilie).

Transportul seminţelor către depozit se face cu un camion propriu de 15 tonesi cu maşini de capacitate de 20-22 tone sau mai mici, închiriate de la diferiteunităţi specializate cu plata în medie de 800 lei/t/km pentru cele de capacitate marsi de 1000-1200 lei/t/km pentru cele de 2-7 tone, reliefate în tabelul2.9 la preţulmediu de 800 lei/t/km:

Tabel 2.8.

Cultura

Distante de transport Total (t• km)

Valoareatransportului (miilei)

150km

200km

400km

600km

Orzoaicade toamna 150 250 300 300 372500 298000 Grâu detoamna 50 50 - - 7500 14000

Muştar - 10 - 10 8000 6400 Orzoaica deprimăvară

50 300 70 150 130

9500 127600

Porumb 450 170 80 1000

200800

Floareasoarelui 100 150 - -

5000 36000

Total 600 . 880 620 520 6000 660800

Cheltuielile de depozitare constau în:

chirie-44,55 mii. lei/lună;



energife electrică- 32 mii.lei/lună; salarii -6J300 000 lei x 5 salariaţi =31,5 mii.lei/lună; salarii pentru zilieri: 180 000 zi x 10 persoane=54 mii.lei/lună; apă- 2 mii.lei/lună; echipament de protecţie- 25 mii.lei/an; antidot (apă minerală)- 5 mii.lei/lună; telefon -3 mii.lei/lună; pază- 150 000 lei/zi x 4 angajati=18 mii.lei/lună; birotică- 500 mii lei/lună;

Firma SC ITC SRL este cunoscută pe piaţă prin serviciile de publicitateasigurate prin ziare şi reviste cum sunt: "Agricultura României","Info

AMSEM", "Fermierul", "România liberă" şi altele. Astfel cheltuielile demarketing se concretizează în: reclamă, publicitate- 10 mii.lei/lună; loturi demonstrative (4 loturi/an a 6 culturi a 3 mii.lei/lot); vizite în câmp cu cumpărătorii actuali şi potenţiali-100 persoane x

200 OOOleix 2 ori pe an = 40 mii.lei/an; broşuri şi pliante cu tehnologii de cultură, calendare şi agende- 30

mii.lei/an;"

Firma mai are si alte cheltuieli, cum ar fi cele pentru deplasări lamultiplicatori în vederea supravegherii acestora, care includ: diurne- 150 000 lei/zi; benzină- 1 mii.lei/un drum x 7 drumuri=7 mii. lei/an; sau cele de

protocol în valoare de 20 mii.lei/lună. Rezultatele studiului statistic privind producţia şi vânzarea de seminţe

din ultimii 4 ani sunt prezentate în tabelul 2.10Cultura Producţia Vânzarea* Stocul

1999 2000 2001 2002 1999 2000 2001 2002 1999 2000 2001 2002 Orzoaică de toamnă

88 44 1062 3637 88 44 1062 3637

Grâu 720 - - 720 - - - 0 - - - Muştar 0 15 78 20 0 15 78 20 Orzoaic

ădeprimă - 150 879 3605 - 148 881 3465 - 2 0 140



vară

Porumb- intern -export

300

100 320 180

500 170 289

100 131 260

500 270 11 0 200 0 120

0 20 0

Floareasoarelui-Intern -export

291 255 201300 260 281 36 419

300 217 10 0 229 0 11 0 54 0

-1000

0

1000

2000

3000

4000

1999 2000 2001 2002

linear

vanzari

stocuri

Prognoza productiei si analiza vanzarilor si stocurilor pentru seminte deporumb



-100

0

100

200

300

400

500

1999 2000 2001 2002

stocuri

vanzari

prognoza productiei si anliza vanzarilor si stocurilor pentrusemintele de mustar

-1000

0

1000

2000

3000

4000

1999 2000 2001 2002

Productie

Vanzari

Stocuri

Prognoza productiei si analiza vanzarilor si stocurilor pentrusemintele de orzoaica de primavara



Privind prognoza producţiei şi vânzărilor analizată grafic prin trend seobservă o tendinţă de creştere în cazul seminţelor de orzoaică de toamnă, muştar orzoaică de primăvară dar una de scădere în cazul seminţelor de grâu, porumb floarea soarelui. Se determină prin analiza trendului că pentru seminţele de orzoaicăde toamnă creşterea în anul următor poate fi de 1166,5t, pentru muştar de 54,3t ia pentru orzoaica de primăvară de 1154,4t. Din punct de vedere statistic scădere

0

100

200

300

400

1999 2000 2001 2002

Productie

VanzariStocuri

Prognoza productiei si analiza vanzarilor si stocurilor pentru semintele defloarea-soarelui

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

1999 2000 2001 2002

Productie

Vanzari

Stocuri

Prognoza productiei si analiza vanzarilor si stocurilor pentru semintele de



producţiei în anul următor privind sămânţa de porumb şi floarea soarelui ar trebsă fie de 284,6 tone respective 2,7tone.

Conform legii 266/2002 -"Legea seminţelor" statul poate acorda un ajutorfinanciar de până la 50% mutiplicatorilor care produc sămânţa în ţara noastrăAceastă prevedere a fost respectată an de an asigurându-se în medie un ajutorfinanciar de 35% la toate speciile de sămânţă din categoria Prebază, Bază şCertificată.

Valoarea ajutorului financiar este comunicată multiplicatorilor de sămânţă ş producătorilor agricoli prin hotărâri de Guvern valabile începând cu anul 2002 pe o perioadă de 2 ani. Legea prevede, de asemenea, că valoarea ajutorului financiaacordat multiplicatorilor poate fi modificată în funcţie de politica MAAP de favoriza sau reduce suprafeţele unor culturi. Astfel valoarea ajutorului fin'anciaracordat în toamna anului 2002 a fost de 50% pentru cerealele de toamna avându- seîn vedere calamităţile produse de secetă în anul agricol 2001- 2002 la grâu şi orz,dar a fost de numaj 25% în primăvara aceluiaş an pentru culturile de porumb şfloarea-soarelui si 50% pentru alte culturi de interes naţional ca sfecla de zahărinul, cânepa şi plante oleio-proteice.

Ajutorul financiar acordat multiplicatorilor este condiţionat de vânzareaseminţelor la un preţ maximal denumit preţ de referinţă. Multiplicatorul de sămân poate vinde sub acest preţ încasând întregul ajutor financiar din partea statului îcondiţiile în care calitatea seminţelor este mai redusă sau când vânzările au tendinde stopare.

În practică, producătorul agricol preferă sămânţă cu indici calitativi superiorşi produsă în anul de cultură. Sămânţa stocată timp de 1 sau 2 ani îşi poate păstrvaloarea grminativă, dar scade vigoarea de răsărire a seminţei, fapt pentru care enu e dispus să acorde acelaşi preţ faţă de sămânţa produsă în anul de cultură. Deasemenea, valqarea germinativă şi impurităţile determină creşterea cantităţii dsămânţă ce trebuie însămânţată fapt ce duce la costuri suplimentare.

Acest lucru bine cunoscut de multiplicatorii de sămânţă face ca ei sădiferenţieze preţul de vânzare al seminţei, astfel: în cadrul firmei SC ITC SRLstocurile de sămânţă de porumb şi floarea- soarelui au fost vândute la preţuridiferenţiate în funcţie de valoarea culturală (indicii de calitate) şi anul de producţie.



Capitolul 3

Rezolvarea problemelor de gestiune a stocurilor încadrul firmei S.C. I.T.C. S.R.L.

3.1. Aplicarea modelului de stoc cu cerere constantă şiperioadă fixă de reaprovizionare adaptat situaţiei firmei SC ITC

SRLAcest model prezintă situaţia firmei SC ITC SRL care trebuie să satisfacă

comanda de Q tone de sămânţă de porumb sau floarea-soarelui, într-un interval detimp T~90 zile. Se presupune că cererea este constantă în timp, având în orice

moment al intervalului [0,T] intensitatea r=Q/T Conform modelului cerereaeste satisfăcută fie din producţia firmei considerate, fie prin procesul de reaprovizionareritmică de-a lungul unei perioade date. în acest caz intensitatea

producţiei este dată de relaţia:' k=S/T Sunt cunoscute:

Cs - costul stocării unei unităţi de produs pe unitatea de timp; Ci — cosffcil de lansare a unei comenzi de reaprovizionare

Rezolvarea problemei cu ajutorul acestui model conduce laoptimizareacheltuielilor totale de lansare şi stocare pe întreg intervalul [0,T].

Se vor utiliza următoarele notaţii: t1= intervalul de timp în care se formează stocul; t2= intervalul de timp în care stocul este consumat.

Analiza activităţii de stocare în cadrul firmei SC ITC SRL impuneoptimizarea stocurilor pentru culturile de porumb şifloarea-soarelui care au avut o evoluţie deficitară, conform analizei producţiei, vânzărilor şi stocurilor din ultimii ani.

Modelul descris anterior, adaptat situaţiei firmei analizate va lua în

considerare numai perioadele ti şi t2 ţinând cont de faptul că nu este permisă rupturade stoc (acumularea de cereri neonorate (D)).



Situaţia analizată se prezintă precum în figura 3.1. Nivelul stocului

(3.2) (3.3)

Înlocuind relațiile (3.2) și (3.3) în relația (3.1) obținem:

(3.4)

(3.5)

√ (3.6)

√ (3.7)

√

⁄



Stocul optim este √

Valoarea optimă a cheltuielilor:

√ Costul stocării se va obține astfel:

Stocul optim este √

Valoarea optimă a cheltuielilor: √ în cadrul optimizării stocurilor pentru sămânţa de porumb vom calcula

costul de stocare şi cel de lanşare astfel: Costul de stocare cuprinde următoarele cheltuieli:

chirie -44,55 mii. lei/lună; energie electrică- 32 mii.lei/lună; salarii - 6,3 mii x5salariaţi =31,5 mii.lei/lună;

salarii pentru zilieri: 180 000 zi x 5 persoane=27 mii.lei/lună; pază- 150 000 lei/zi x 4 angajati=18 mil.lei/lună; apă- 2 mil.lei/lună; echipament de protecţie- 2 mii.lei/an; antidot (apă minerală)- 5 mii lei/lună; telefon -3 mil.lei/lună; birotică- 500 mii lei/lună; Costul stocării se va obţine astfel:

C _(44,55 + 32+ 31,5+ 27+ 18 + 2 + 2-^5 + 3 + 0,5)• 27,02% _ ^ 3g1 |ej/zj/ ,Qt

30zile • 81oturi



• Costul de lansare a unei comenzi de reaprovizionare cuprindeurmătoarele cheltuieli:

telefon - 350 mii lei; birotică- 100 mii lei; salariu zilieri: 720 000 lei

Însumândaceste cheltuieli se va obţine un cost de lansare a unei comenzide: 1 170 000 mil.lei.

Intensitatea producţiei calculată ca raport între valoarea stocului şi perioada de timp în care se desfăşoară activitatea de stocare este:

90zilePerioada optimă de reaprovizionare este: t*=ti*+t2* = 28 zile ceea ce

reprezintă 3,21 cicluri de gestiune. Cantitatea optimă de reaprovizionare este q* = k(ti) = 1,84 loturi, cantitate ce

va fi transportată cu maşina proprie de capacitate 15 t, 2 de capacitate 22t şi una d20t.

Valoarea optimă a cheltuielilor: F = J2rc,cs^l-lj = 84 830 lei/zi

Conform modelului de optimizare s-a obţinut un cost de stocare de 2,2 orimai mic decât cel iniţial ceea Ce reprezintă o reducere de 73.116.720 lei. Prin

aceasta metodă se asigură aprovizionarea cu seminţe de porumb astfel încât cereremedie să fie satisfăcută urmând ca într -un nou ciclude gestiune să fie adusăcantitatea de 2,09 loturi, cu care firma va rămâne în stoc pentru anul următor.

În cazul stocurilor de sămânţă de floarea-soarelui cheltuielile de stocare şilansare vor avea aceeaşi structură şi se calculează astfel: Costul stocării se va obţinastfel:

Costul de lansare a unei comenzi de reaprovizionare are aceeaşi structurăcheltuielilor însumând: 1.170.000 lei.

Intensitatea producţiei calculată ca raport între valoarea stocului şiperioada dtimp în pare se desfăşoară activitatea de stocare este:

Intensitatea cererii calculată ca raport între cererea medie şi perioadadedesfăşurare a activitătii de stocare are valoarea r=9,531otun =0,105loturi/zi.Perioada optimă de reaprovizionare este: t*=ti +t2 = 29 zile ceea cereprezintă 3,1 cicluri de gestiune.



Cantitatea optimă de reaprovizionare este q* = k(t/) = 3,036 t pentrutransportul cărora se utilizează un camion propriu de151, 3 maşini de201 şi unade capacitate 11.

Valoarea optimă a cheltuielilor: F = J^c^l-^J = 81 136 lei/zi

Aplicarea modelului de optimizare determină obţinerea unui cost de stocarde 1,4 ori mai mic decât cel iniţial ceea ce reprezintă o reducere de 38 697 701 lePrin această metodă se asigură aprovizionarea cu seminţe de porumb astfel înccererea medie să fie satisfăcută urmând ca într -un nou ciclu degestiune să fie adusăcantitatede 3 loturi, cu care firma va rămâne în stoc pentru anul următor.

Studiind grafic această analiză în figura 3.2. şi 3.3. se determină o optimizare aspaţiului de depozitare datorită căruia s-au diminuat costurile de stocare.

3.2, Analiza germinaţiei şi importanţa acesteia în gestiunea stocurilor.

în cadrul analizei de gestiune a stocurilor principalele metode sunt: metodacostului mediu ponderat unitar (C.M.P), metoda primeiintrări (FIFO), metodaultimei intrări, precum şi metoda costului minim.

Costul mediu ponderat (C.M.P) unitar, se calculează fie după fiecareintrare sau după acea operaţie de intrare în urma căreia se efectuează o ieşire sa

altfel spus înaintea fiecărei operaţii de ieşire, fie numai la sfârşitul lunii în vedereevaluării într -o singură operaţie a tuturor ieşirilor efectuate în cursul acestei perioade de gestiune.

Costul unitar mediu ponderat se determină prin raportarea valorii totale astocului iniţial cumulată cu valoarea intrărilor la cantitatea existentă în stocul iniţicumulată cu cantitatea sau cantităţile intrate, după caz. Soldul iniţial şi, deasemenea, stocul iniţial sunt cele stabilite după operaţia precedentă de intrare sacele de la începutul lunii, după cum costul mediu ponderat se determină în urma

fiecărei operaţii de intrare şi respectiv lunar. Metoda primei intrări - primei ieşiri (FIFO) constă în aceea că bunurile

care ies din gestiune se evaluează la costul sau valoarea de intrare (de achiziţie sade producţie) aferentă primei intrări (primului lot). Pe măsura epuizării primului lo bunurile care ies din gestiune se evaluează la costul de intrare aferent lotuluiurmător ş.a.m.d., în ordine cronologică.

Metoda ultimei intrări - primei ieşiri (LIFO) constă în evaluarea bunuriloreliberate (ieşite) din stoc la costul de achiziţie sau de producţie, după caz, al ultim

intrări (ultimului lot intrat în gestiune). Pe măsura epuizării acestui ultim lot bunurile ce se eliberează din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau d



producţie aferent penultimului lot aprovizionat ş.a.m.d., în ordinea inversă intrărilor în gestiune.

În legătură cu metodele de evaluare utilizate cu ocazia ieşirii bunurilor din patrimoniu se reţin câteva aspecte privind influenţa pe care o pot exercita asuprrezultatului exerciţiului.

Utilizarea metodei FIFO,în condiţiile creşterii costurilor efective deachiziţie, conduce la înregistrarea unor costuri minime şi la obţinerea unui profimaxim, însă valoarea stocului ce rămâne disponibil pentru exerciţiul următor eststabilită la costul cel mai mare, ceea ce va exercita o influenţă nefavorabilă asuprratei rentabilităţii aferente acestui an financiar.

Folosirea metodei LIFO, de asemenea, în condiţiile creşterii costurilorefective de achiziţie are efecte inverse, comparativ cu metoda anterioară, în sensucă determină costuri de producţie maxime şi profit minim, iar stocul care rămândisponibil pentru exercjtiul următor este evaluat la costul cel mai mic, Ceea casigură crearea unor rezerve interne.

Utilizarea metodei costului mediu ponderat (C.M.P.) asigură realizarea unuechilibru între valorile de intrareşi cele de ieşire şi, totodată, pentru cele aferentestocului existent la sfârşitul exerciţiului. Sub aspectul mărimii sale, costul medi ponderat se situează între valorile ce se stabilesc prin celelalte două metode (FIFOşi LIFO).

Aceste metode însă, nu ţin cont şi de calitatea produselor, de modul dedeteriorare şi transformare în timp a acestora. Pentru acest caz propun spre analizrelaţia care există în timp între germinaţie şi preţ. Germinaţia seminţelor scade întimp şi la fel şi preţul astfel încât sămânţa stocată trebuie vândută ţinând cont dacest lucru.

Analizând buletinele de calitate pentru hibridul de porumb Ciclon şi hibridude floarea-soarelui Favorit s-au obţinut următoarele rezultate:

Relaţia germinaţie - preţ pentru hibridul Ciclon din anul de producţie1998 la SC ITC Srl

Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Germinaţia (%) 96 96 95 94 93 88

Preţul ($/kg) 1,8 1,8 1,6 1,5 1,3 0,12



Relaţia germinaţie preţ pentru hibridul de floarea -soarelui Favorit dinanul de producţie 1998 la SC ITC SRL

Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Germinaţia(%) 92 92 90 89 87 85

Preţ($/kg) 4,2 4,2 4,0 3,7 3,0 2,5

80

85

90

95

100

1998 1999 2000 20012002 2003

pret

Germinatia

Relatia germinatiei -pret pentru hibridul deporumb Ciclon

75

80

85

90

95

100

19981999

20002001

20022003

Pret

Germinatia

Relatia germinatiei-pret pentru hibridul de floareasoarelui Favorit



Cumpărătorul preferă sămânţa cu etichetă roşie (de calitate) cu germinaţie câmai mare care trebuie să fie superioară valorii de 95-96%, produsă în anul anteriorde cultura. Păstrarea un timp mai îndelungat a seminţelor produce modificări atâasupra germinaţiei cât şi a vigorii acesteia.

În general, în anul II şi III de păstrare, germinaţia scade cu 1% pe an darvigoarea seminţei se reduce uneori la 30-40% fapt ce determină nerăsărireatinerelor plante. Astfel preţul seminţei în anul II si III scade substanţial în medie dla 1,8$ /kg la 1,5 -1,6$/kg (4,2$ /kg-3,7$/kg pentru floarea-soarelui) în funcţie devaloarea facultăţii germinative.

Trebuie avut în vedere faptul că este admisă vânzarea seminţei prin normeletehnice de certificare a calităţii seminţelor până la valoarea minimă a germinaţiei d

90% în cazul seminţei de porumb şi de 85% pentru floarea- soarelui.Loturile de sămânţă cu germinaţie mai slabă nu sunt avizate de laboratoarel

judeţene pentru certificarea calităţii seminţelor şi vor primi o altă destinaţie (elsunt declasate şi se valorifică ca furaj concentrat în hranaanimalelor).

Practica comerciantului de sămânţă impune scăderea preţului pe loturile mavechi de 2-3 ani cu germinaţie până la 90% (85%)(pentru a beneficia de buletine decalitate) iar stocurile se valorifică cu preţuri mai mici (circa 15%) păstrându-şi posibilitatea ca stocul să fie revalorificat în anul următor.

Practica cumpărătorului este de a cumpăra sămânţa cu germinaţie de peste95% (92%pentru floarea-soarelui) produsă în anul anterior la un preţ cât mai redus.

La germinaţii reduse, în apropierea pragului minim de germinaţie, şi loturmai vechi de 2-3 ani comerciantul poate face rabaturi foarte importante de teama dea mai rămâne încă un an cu sămânţa în stoc.

Astfel calitatea produselor (germinaţia seminţelor) are un rol foarte importanîn gestiunea stocurilor pentru a evita pierderile datorate deteriorării acestora.



Concluzii şi propuneri

Activitatea productivă desfăşurată de firma SC ITC SRL este deosebit deeficientă din punct de vedere economic, firma situându-se în ultimii ani în topul primelor zece firme mici din România.

Activitatea de stocarea firmei se desfăşoară în două planuri, sămânţa avândca destinaţie în principal, exportul iar în ultimul timp vânzările pe piaţa internăCantităţile anuale de sămânţă produse şi vândute însumează peste 3000 tone, dintcare cele mai mari valori s-au înr egistrat pentru hibrizii de porumb şi floarea-soarelui, soiurile de orzoaică de primăvară şi în ultimul an orzoaică de toamnăVolumul mare de sămânţă depozitată a impus închirierea unor suprafeţe mari dmagazii ceea ce a implicat costuri foarte ridicate.

In urma analizelor efectuate se pot evidenţia următoarele concluzii: 1. Analiza stocurilor rămase nevândute înregistrează deficienţe la vânzarea

de porumb şi floarea-soarelui care afectează preţul de vânzare prin deteriorareagerminaţiei acestora în cazul stocurilor mai mari de 1-2 ani. în cazul porumbului, preţul seminţei a scăzut după 4 ani de la 1,8$ la 0,12$, sămânţa putând fivalorificată numai ca materie primă furajeră.

2. Analiza desfăşurată prin modelul de stoc cu cerere constantă şi perioadăfixă de reaprovizionare, adaptat situaţiei firmei, a evidenţiat posibilităţdestul de largi privind reducerea volumului de înmagazinare prinoptimizarea procesului de stocare -vânzare precum şi prin lansarea unorcomenzi adecvate acestui procedeu.

3. Stocurile au fost reduse printr-o aprovizionare ritmică astfel încâtcererea medie să fie satisfăcută iar costurile de stocare să fie minime.

4. în urma aplicării modelului de stoc cu cerere constantă şi perioadă fixăde reaprovizionare, adaptat situaţiei firmei, asupra seminţelor de porumbşi floarea-soarelui, sămânţă ce reprezintă 52,69% din totalul seminţelordepozitate pentru culturile de primăvară, cheltuielile de stocare au putufi reduse de 2,2 ori pentru porumb şi 1,4 ori la floarea-soarelui.Rezultatul economic determinat în această lucrare a fost de 101 551



lei/zi/lot, ceea ce reprezintă 73 116 720 lei pentru seminţele de porumbiar pentru seminţele de floarea-soarelui de 35 357 lei/zi/lot reprezintând38 697 701 lei.5. întreprinderile mici şi mijlocii pot achiziţiona servicii privind

optimizarea diferitelor procese în scopul obţinerii unor beneficiisuplimentare.

Propunerile pe care le adresam în vederea eliminării disfuncţionalităţilorsesizate sunt următoarele:

1. Societatea comercială ITC SRL ar trebui săefectueze anual un studiu de piaţă în vederea determinării cererii şi o prognoză a producţiei ţinând conde volumul stocurilor existente din anii precedenţi. Astfel, prin

diminuarea acestora, se reduc pierderile datorate deteriorării seminţelor ştotodată costurile, obţinând astfel beneficii suplimentare. 2. Modelul de de stoc aplicat a evidenţiat o reducere a costurilor de stocare

şi optimizarea spaţiului de depozitare în condiţiile în care se efectuează oaprovizionare ritmică a depozitelor. Propunem firmei să aducă sămânţanecesară culturilor de primăvară în trei cicluri de producţie şi nu în unulaşa cum se procedează, obţinând un profit suplimentar considerabil.



Bibliografie

1. Ciobanu G, Ţigănescu E, " Cercetări operaţionale cu aplicaţiiîn economie -

Optimizări liniare-", Editura A.S.E., Bucureşti, 2002; 2. Cuthbertson K, "Quantitative Financial economics. Stocks, Bounds and ForeignExchange", Wiley&Sons Publisher, New York, 1996;

3. Lavasseur M, Quintart A, "Finance", Editura Economică, Paris, 1992.4. Mitruţ D, Pătraşcu N, Ţigănesâu I.E, "Bazele cercetării operaţionale", Editur

Omnia Uni S.A.S.T., Braşov, 2001; 5. Nica V.T, Mărăcine Virginia, "Modelarea firmei", Editura A.S.E., Bucureşti, 2002 6. Nica V.T, Ciobanu G, Mustaţă Floare, Mărăcine Virginia, "Cercetări operaţionale

Editura Matrix Rom, Bucureşti, 1998; 7. Păun M, Hartulari Carmen, Bădescu A, "Analiza şi diagnoza sistemelo-reconomice", Editura A.S.E, Bucureşti, 2001;

8. Popescu O, Baz D, Beganu G, Filip A, Raischi C, "Matematici aplicate îneconomie - Culegere de probleme", Editura Didactică şi Pedagogică R.A.,Bucureşti, 1996;

9. Popescu O, Baz D, Beganu G, Filip A, Raischi C, "Matematici aplicate îneconomie", Editura Didactică şî Pedagogică R.A., Bucureşti, 1-997;

10. Purcaru I, "Matematici generale,elemente de optimizare", Editura Economică,Bucureşti, 1997; 11. Rusu Elisabeta, "Decizii optinie în management prin metode ale cercetări

operaţionale- Probleme şi studii de cazT", Editura Economică, Bucureşti, 2001; 12. TroieL, Zaharia O, "Analiza statistică a situaţiei financiar - patrimoniale şi evaluarea

întreprinderii", Editura A.S.E, Bucureşti, 1998; 13. Turinici M, "Matematici speciale aplicate în economie. Partea ll:Programare

neliniară şi dinamică", Editura Venus, laşi, 1999;

14. Ţigănescu E, Mitruţ D, "Bazele cercetării operaţionale", Editura A.S.E.,Bucureşti, 1999;

modalitati de gestiune optimala a stocurilor

Documents