notiuni anatomie

8/17/2019 notiuni anatomie

1/30

I.1 Particularitati anatomo-functionale ale coloanei

Coloana lombară face parte din cea mai importantă structură osoasă a întregului

schelet.”Cunoscută i sub denumirea de ira spinării (popular) sau rahis (anatomic) ea seș ș prezintă sub forma unui ir de piese osoase, articulate între ele, situate în plan median iș ș

posterior al corpului, constituind scheletul axial”1.

La rndul său, rahisul este alcătuit per total din !! sau !" de astfel de piese osoase

numite #ertebre iar legatura dintre ele se face prin intermediul a a$ziselor discuri #ertebraleș

care au consisten ă fibrocartilaginoasă. Cele două particularităti anatomice, #ertebră i disc,ț ș

conlucrează armonios spre a permite mi cările coloanei #ertebrale în primul rnd. %n rolș

separat de absorb ie a ocurilor re#ine discurilor #ertebrale.ț ș &e#enind la structura anatomică a coloanei ca întreg, amintim că din numărul total

de oase ale scheletului (în număr de ') , doar cele !" de piese incluse în structura rahisului

se remarcă prin rolurile att de importane sugerate mai sus, unde adăugam faptul cătoate

celelalte componente osoase ale organismului se articulează sau fac legatura intermediar cu

acest organ axial, după cum urmează*

$ Craniul (oasele capului) , prin intermediul primei #ertebre cer#icale ”atlas”$ Coastele, prin intermediul celor 1' #ertebre toracale$ +asele coxale, prin intermediul sacrumului

&egiunea lombară se încadrează printre celelalte păr i ce compun rahisul ca întreg*ț

naliznd de sus în -os, prima este regiunea cer#icală i se alcătuie te din #ertebreș ș

,respecti# C1, C', C!, C", C/, C si C. 0n continuarea acestora #in #ertebrele toracale în

număr de 1',respecti# 1, ', ! ," ,/ , , ,2 ,3 ,1 ,11 ,1' urmate de cele

lombare în număr de / i anume L1, L', L!, L", L/. oate aceastea se numesc #ertebreș

ade#ărate (însumnd '" de piese) datorită faptului că se articulează separat cu cte un disc

inter#ertebral (în număr total de '!) ce permite mi carea independentă a fiecărei #ertebre.(4igș

1.$ reprezentate cu culorile albastru, portocaliu, #erde).

0n continuarea regiunii lombare inter#in #ertebrele false ,constituite din sacrumul format la

rndul lui din / #ertebre lipite (51, 5', 5!, 5", 5/) i coccisul de formă triunghiulară alcătuitș

din " sau / #ertebre lipite (C1,C', C!, C", C/) , nemobile , reprezentnd totodată ultima

forma iune a coloanei #ertebrale.(4ig 1.)ț


2/30

(4ig 1.) ”&egiunile coloanei #ertebrale”(Sursa: http://www.prostemcell.org/leziuni-ale-coloanei-

vertebrale/notiuni-de-anatomie-ale-coloanei-

vertebrale.html)

La unirea capului cu coloana #ertebrală participă cei doi condili ai osului occipital care

se unesc cu ca#ită ile articulare ale primei #ertebre cer#icale. ”6rima #ertebră cer#icală seț

nume te atlas. tlasul, de forma unui inel, se potri#e te cu a doua #ertebră cer#icală,ș ș

axis.rticula ia dintre cele două #ertebre se nume te articula ie pi#otantă , care permite rotireaț ș ț

capului la stnga i la dreapta”ș !

7upă cum se poate obser#a i în (4ig. 1.') , atlasul realizează legatura dintre cap iș ș

restul coloanei #ertebrale.

(4ig.1.') ”rticula ia atlantooccipitală$ #edereț

laterală”(sursa:http://www.intechopen.com/books/biomechanic

s-in-applications /biomechanics-of-the-craniovertebral-

junction!")

0n afară de primele două #ertebre , celelalte #ertebre cer#icale de in caracteristiciț

asemănătoare. 7upă cum urmează, corpul #ertebral este mic în compara ie cu cel alț

#ertebrelor toracale sau lombare, pediculii #ertebrali sunt scur i cu direc ie oblică i înapoi,ț ț ș

lamelele #ertebrale sunt dreptunghiulare, procesele spinoase diferă ca lungime ( apofiza

#ertebrei C este cea mai proeminentă) iar ct despre apofizele trans#erse, ele se

caracterizează prin prezen a unui orificiu de trecere al ner#ului i #aselor #ertebrale8(4ig.1.!).ț ș


3/30

(4ig 1.!) ”9ertebrele cer#icale C" si C”

(sursa* http*::;;;.salabucuresti.ro:articole:regiunea$ce#icala$#ertebrele$cer#icale.html)

9ertebrele toracice au un corp mai dez#oltat fa ă de cele cer#icale, lamelele #ertebraleț

la fel, apofizele spinoase se orientează descendent(de sus i în -os), apofizele trans#erse seș

articulează cu coastele, apofizele articulare se formează dintr$un număr de " lamele osoase

iar gaura #ertebrală este aproape circulară , după cum se poate obser#a în (4ig. 1.").

(4ig.1.") ”9ertebra toracală ”

(sursa: http://www.salabucuresti.ro/articole/regiunea-toracica-vertebrele-toracice.html )

”&ahisul lombar ocupă por iunea bazală a conului superior osos al organului axial,ț

ceea ce face ca solicitările mecanice în statică i dinamică să fie mai mari la acest ni#el”ș " iar

acest lucru se e#iden iază destul de bine în morfologia anatomiei #ertebrelor ț

lombare(4ig.1./)8 corpul #ertebral are cea mai mare dimensiune dintre toate #ertebrele,

http://www.salabucuresti.ro/articole/regiunea-cevicala-vertebrele-cervicale.htmlhttp://www.salabucuresti.ro/articole/regiunea-toracica-vertebrele-toracice.htmlhttp://www.salabucuresti.ro/articole/regiunea-toracica-vertebrele-toracice.htmlhttp://www.salabucuresti.ro/articole/regiunea-toracica-vertebrele-toracice.htmlhttp://www.salabucuresti.ro/articole/regiunea-cevicala-vertebrele-cervicale.html


4/30

pediculii #ertebrali sunt orizontali, scur i i gro i,ț ș ș

lamelele #ertebrale au de asemenea o grosime mai

mare, procesele spinoase au forme patrulatere iș

dimensiuni mai mici, apofizele trans#erse se mai

numesc costiforme datorită asemănării cu coastele iș

au forme #ariate, apofizele articulare au un aspect

ciclindric iar gaura #ertebrală este mică iș

triunghiulară în compara ie cu dimensiuneaț

corpului.

(4ig.1./) ”&ahisul lombar” (4ig.1.) ”9ertebra lombară L'”

(sursa: http://www.salabucuresti.ro/articole (sursa: http://www.salabucuresti.ro/articole

/regiunea-lombara-vertebrele-lombare.html) /regiunea-lombara-vertebrele-lombare.html)

5e poate discuta i despre caracteristiciș

speciale ale #ertebrelor lombare, mai exact ale

#ertebrelor L1 si L/8 6rima #ertebră lombară

are unele trăsături caracteristice în ce pri#e teș

lungimea mică a apofizei costiforme. 9ertebra

a /$a se mai nume te presacrală.”7atorităș

faptului că suportă marea greutate a trunchiului,

prezintă unele modificări morfologice adaptati#e.stfel, corpul #ertebral este foarte

#oluminos,mai înalt anterior dect posterior,a#nd astfel un aspect cuneiform” .

7espre #ertebrele sacrale se poate discuta ca formnd un întreg, i anume osul sacru.ș


5/30

(4ig.1.) ”+sul sacru $ #edere anterioară i posterioară ”ș (Sursa:http://www.paradoja#.com/sacrum-

bone/sacrum-bone)

Coccigele ”este un os rudimentar ,format din patru sau cinci #ertebre sudate

între ele care reprezintă scheletul cozii.” .(4ig.1.2).ia tonusului ?i contrac>iei musculare,

stă de fapt la baza realizărilor di#erselor posturi ale trunchiului ce asigură acti#itatea liberă amembrelor. în absen>a ac>iunii musculaturii trunchiului, factorii stabilită>ii pasi#e nu pot nici


6/30

fixa coloana pentru a de#eni punct de spri-in al musculaturii membrelor ?i nici nu pot men>ine posturile antigra#ita>ionale.

rebuie în>eles deci că musculatura coloanei are rol esen>ial nu numai în func>ia dinamică acoloanei cum este normal, ci -oacă ?i rolul de bază în men>inerea staticii #ertebrale.

Musculatura coloanei vertebrale se poate dispune în cinci planuri*

Planul 1 :

@u chiul trapez = se inseră pe cla#iculă , acromion i marginea posterioară a spineiș ș

scapulare .c ionează în mi carea de ridicare a umerilor,de rotire a capului pe partea opusă,ț ș

trage scapula spre coloană i o basculează.ș

Latissimus dorsi = se inseră pe an ul intertubercular al humerusului .re ac iune deș ț țcoborre a bra ului ridicat realiznd rota ia internă ,adduc ia i extensia bra ului.


7/30

@u chiul erector spinal = ine #ertebrele legate între ele i de asemenea , leagăș ț ș

bazinul,coastele i craniul de coloană.ș

@u chiul iliocostal = are trei por iuni 8 lombară (care se inseră pe unghiul costal aleș ț

ultimelor ase coaste), toracală (inserată pe primele coaste) i cer#icală( inserată pe tuberculiiș ș

posteriori ai apofizelor trans#erse ale C!$C).

@u chiul longissimus = are de asemenea trei por iuni(toracală,cer#icală,cefalică) iș ț ș

se situeazăîn an ul dintre apofizele spinoase i trans#erse.6articipăîn mi carea de extensie aș ț ș ș

coloanei ct i rotirea i înclinarea de aceea i parte.ș ș ș

@u chiul spinalis $ se diferen iază greu fa ă de cel longissimus,por iunea toracală seș ț ț ț

inseră pe apofizele spinoase ale primelor #ertebre toracice.

Planul 4:


8/30

@u chii rotatori ai capuluiș participă la realizarea mi cării de extensie înclinnd iș ș

rotind capul de asemenea.

I.2 iomecanica coloanei vertebrale

Coloana #ertebrală ”prezintă mai multe curburi dispuse în plan sagital iș

frontal.Curburile pot fi orientate cu con#exitatea înainte i poartă numele de lordoze, fie cuș

con#exitatea înapoi i poartă numele de cifoze”ș

(4ig.1.3).

Curburile în plan sagital se indentifică astfel*

” $ curbură cer#icală $ cu conca#itatea înainte (lordoză cer#icală)

$ curbură toracală$ cu conca#itatea înapoi (cifoză dorsală)

$ curbură lombară $ cu conca#itatea înainte (lordoza lombară)

$ curbură sacro$coccigiană = cu conca#itatea înapoi ( cifoză sacro$coccigiană) ” 2

(4ig.1.3).”Curburile coloanei #ertebrale”

(Sursa:http://www.sfatulmedicului.ro/galerii-foto/deviatiile-patologice-ale-coloanei-vertebrale$%&')

Coloana #ertebrala poate prezenta si

curburi patologice ca urmare a

exagerarii curburilor normale. Cifoza

patologica se caracterizeaza prin

accentuarea con#exitatii posterioare,

iar lordoza patologica prin accentuarea

con#exitatii anterioare.5colioza este

exagerarea curburilor in plan frontal.


9/30

Curburile patologice pot fi congenitale sau dobandite, pot influenta negati# dez#oltarea si

functionarea unor #iscere.

Considernd raportul dintre planul frontal i coloana #ertebrală, aceasta poate executa mi căriș ș

de flexie (spre înainte) i extensie ( spre înapoi) , fa ă de planul sagital ea poate realizaș ț

mi cări de lateralitate spre stnga i dreapta iar fa ă de cel trans#ersal realizează mi carea deș ș ț ș

rota ie (4ig.1.1).ț

”@i cările coloanei #ertebrale reprezintăînsumarea mi cărilor la care participă toate cele '!ș ș

de discuri inter#ertebrale i se desfă oară la ni#elul regiunii cer#icale,toracale i lombare, înș ș ș

care se află segmentele mobile ale coloanei. ”3

(4ig.1.1).”@i cările coloanei #ertebrale”ș(sursa:http://www.netterimages.com/image/%#"'.html)

@i cările rahisului sunt reprezentate de o complexitate aparte i rezultă din însumareaș ș

deplasărilor omogene ale corpilor #ertebrelor folosind articula iile coloanei ,inclusi# laț

ni#elul discurilor.ucleul din interiorul discului inter#ertebral este elastic i lucrează ca unș

rulment.0n timpul flexiei,discurile inter#ertebrale se comprimă anterior i nucleul seș

deplasează unde#a spre posterior în timp ce la efectuarea extensiei, efectul se in#ersează.

(4ig.1.11)


10/30

(4ig.1.11) ” rticula iile coloaneiț#ertebrale in mi care ”ș

( sursa: http://www.spondiloze.info )

0n ortostatism, unghiul dintre axul

lung al regiunii lombare i osul femural a-unge pnă la 1/șo

în timp ce între femur i tibieșexistă un unghi de 12 o.

6or iunea lombară este printre cele mai solicitate păr i ale întregului corp.Dilliamsț ț

spunea că ” postura umană este o postură defectuoasă în ce pri#e te coloana lombosacrată”ș 1

mplasamentul anatomic al coloanei lombare face ca rolul său static să fie mai

important dect cel dinamic.+ mare parte din greutatea corpului este sus inută de segmentulț

lombar i mai apoi transmisă către membrele pel#ine a#nd în #edere i faptul că centrul deș ș

greutate la om se află unde#a în partea anterioară a celei de$a doua #ertebre sacrale. otu i,șacest centru de greutate se mută u or în func ie de mi cările i pozi ia corpului în spa iu.ș ț ș ș ț ț

I.3 !ernia de disc lombară

7upă cum se #ede, preocuparea principala în primele decenii ale secolului nostru a

fost determinarea ni#elului de atinger e a sistemului sciatic ?i nu cauzalitatea acestei

atingeri. otu?i, astfel de încercări s$au făcut, concluziile îndreptandu$se în direc>ii total

diferite.

6entru a în>elege ce este hernia de disc lombară trebuie men>ionate cte#a lucruri

despre discul inter#ertebral. cesta este o structură anatomică dispusă între corpurile

#ertebrale ?i func>ionează ca un amortizor de ?ocuri, sau ca o buc?ă de cauciuc la suspensiile

automobilelor. a de zi cu zi. otodată discul inter#ertebral are rolul de a permite mi?carea independentă

(în anumite limite) a #ertebrelor una fa>ă de alta, ceea ce ne permite să ne aplecăm, să ne

rotim sau să efectuăm mi?cări complexe ale trunchiului.

http://www.spondiloze.info/http://www.spondiloze.info/


11/30

7iscul inter#ertebral are o structură complexă, fiind alcătuit dintr$un nucleu pulpos ?i

un inel fibros. ucleul pulpos este la interior, este ca un gel care re>ine apa ?i el este elementul

cheie care amortizează ?ocurile ?i permite mi?carea #ertebrelor. Anelul fibros este dispus de -ur

împre-urul nucleului pulpos ?i are rolul de a$l >ine pe loc, în tensiune, ca un ligament articular.

Eernia de disc lombară înseamnă uzura ?i deplasarea nucleului pulpos către canalul

medular, unde comprimă o rădăcină a unui ner# spinal.

Cele mai afectate discuri sunt ultimele ' discuri lombare = L" ?i L/, datorită faptului

că sus>in ?i cea mai mare parte din greutatea corpului, comparati# cu discurile de mai sus.

6rimul pas pentru producerea herniei de disc lombare este a?a$numitul proces de

degenerare a nucleului pulpos, care se produce în timp îndelungat, în condi>iile fie ale unor

eforturi fizice mari, repetate, în special ridicarea de greută>i, fie datorită sedentarismului prin

muncă de birou cu men>inerea unor pozi>ii fixe îndelungate. 0n această perioadă pacien>ii

acuză dureri lombare -oase ?i o rigiditate a spatelui (bloca-).

7in punct de #edere fizic, această degenerare înseamnă o pierdere a capacită>ii

nucleului pulpos de a re>ine apă, ceea ce îi schimbă proprietă>ile fizice. in elastic ?i mai pu>in rezistent la ?ocuri, scade în înăl>ime ?i se fragmentează. 7in acest

moti# între #ertebre apar mi?cări de forfecare (anormale), care, pe lngă că sunt dureroase,

produc ruptura fibrelor din inelul fibros.

%rmătorul pas este producerea herniei propriu$zise, de obicei la un efort cu ridicare de

greută>i sau traumatism (cădere, accident rutier). 7atorită greută>ii suplimentare, presiunea

exercitată pe disc stoarce efecti# un fragment din nucleul pulpos printr$o zonă slabă (ruptură)

a inelului fibros, pe care o măre?te. cest moment este deosebit de dureros, durerea fiind

resim>ită ca un -unghi #iolent în zona lombară care coboară pe picior.

0n fun>ie de ct de mare este fragmentul de disc, există ! tipuri de hernie*

6rotruzia discală, zisă ?i prolaps discal sau debord discal, este cea mai pu>in gra#ă,

practic un început de hernie8 fragmentul herniat nu a părăsit complet spa>iul discal.iului discal dar este încă în continuitate cu acesta.

5echestrul discal, sau hernia ruptă, cu fragment liber, migrat, este atunci cnd bucata

de disc herniată nu mai are legătură cu discul de unde s$a desprins, fiind deplasată fie în sus

fie în -os (mai des).

7e cele mai multe ori hernia discului lombar se produce pe una din păr>i

(dreapta:stnga), mai rar pe mi-loc. stfel, fragmentul de disc apasă pe una din rădăcinilener#ilor spinali, ceea ce determină inflama>ia acesteia ?i durerea pe picior (sciatica).


12/30

%neori, o hernie #oluminoasă apasă pe mai multe rădăcini (care părăsesc canalul

medular la ni#elul respecti# dar ?i mai -os), determinnd simptome complexe = a?a$numitul

sindrom de coadă de cal.

0n prima fază a bolii, cea în care există doar un disc uzat, degenerat, a#em dureri în

zona lombară înso>ite de bloca- datorită contracturii musculare. cestea e#oluează de obicei în

pusee declan?ate de efort, frig, umezală, drumuri lungi, etc, ?i se remit în cte#a zile în

condi>ii de repaus ?i tratament medicamentos. 6e măsură ce uzura discului a#ansează, aceste

episoade de#in din ce în ce mai dese, mai gra#e ?i mai rezistente la tratament.

0n stadiul de hernie de disc constituită, manifestarea principală este durerea pe picior

(sciatica), datorată compresiunii unei rădăcini ner#oase. Eernia discului L" comprimă de

obicei rădăcina L/ ?i hernia discului L/ rădăcina 51 (rădăcina care iese în dreptul discului de

mai -os).

0n func>ie de rădăcina afectată, sciatica este resim>ită pe fa>a laterală a piciorului (pe

#ipu?că) sau pe spatele piciorului (pnă în călci). 0n afară de durere, suferin>a rădăcinii

ner#oase se poate manifesta ?i prin tulburări de sensibilitate (furnicături sau amor>eală) sau

scăderea for>ei musculare pentru anumi>i mu?chi.

7iagnosticul se stabile?te pe baza examenului neurologic ?i prin rezonan>ă magnetică

(&@).

ii mult mai

pu>ine.

a) Eernia de disc clasică

La un indi#id tnăr, cu sau fără un traumatism al coloanei lombare în antecedente,

apare un lumbago acut cu contractură musculară para#ertebrală, care durează de la cte#a

ore pn la cte#a zile, cednd în final la repaos, caldură, antalgige. 7urerea se repetă la

inter#ale de cte#a luni sau ani, generată de anumite mi?cări sau eforturi, alteori fără o cauză

aparentă, inter#alele între aparitii fiind din ce in ce mai scurte, ?i remisiunea din ce în ce

mai greoaie. 7e obicei, după al treilea sau al patrulea puseu se adaugă ?i o sciatică care

înso>e?te toate crizele în acela?i membru, alteori alternant sau bolateral. 6eriodicitatea

sezonieră este o caracteristică a herniei de disc (apare la frig, umezeală).

Lombosciatalgia de#ine, apoi, permanentă crend bolna#ului o incapacitate fizică

relati# a#ansată, apar semne neurologice care culminează cu parezele distale.


13/30

b) Eernia de disc cu sciatica alternantă sau basculantă

0n e#olu>ie prezintă crize de sciatică, cnd la un membru cnd la celălat, adăugate la

sciatica caracteristică pentru hernia de disc (nu se #a suspecta o altă origine a durerilor).

c) Eernia de disc cu sciatică bilaterală

4enomenele dureroase sunt de la început, bilaterale sau, mai întai, unilaterale ?i apoi se

bilateralizează. 7e obicei, se înso>esc de apari>ia precoce a semnelor neurologice (tulburări

de sensibilitate, atrofii musculare, modificări de reflexe) 8 manifestările pluriradiculare sunt bilaterale, dar pot predomina de o parte. ceastă formă denotă fie o hernie

mediana -oasă, fie o hernie înaltă. Filateralizarea ridică probleme diagnostice

deosebite, fiind relati# mai rară pentru hernia de disc dect pentru tumorile medulare sau

#ertebrale ?i totdeauna sunt necesare examene paraclinice complete (examenul lichidului

cefalorahidian, mielografie).

u se #a considera niciodată o sciatică bilaterală sau alternantă ca fiind de origine

reumatismală, ea denotă totdeauna o compresiune intrarahidiană.

d) Eernia de disc hiperalgică

0n acest caz, hernia este situată sub rădăcina, iar simptomul ma-or al acestei

forme este durerea. ie. lte ori î?i asumă posturi particulare

(în patru labe, îmbră>i?indu$?i), care$i u?urează durerea. Caracteristic pentru această

formă este hiperestezia, uneori extinsă pn la rădăcina membrului afectat. 9iolen>a durerii,

care îmbracă un caracter difuz, nu permite o localizare radiculară. 7e obicei, bolna#ul

nu prezintă semne neurologice obiecti#e, nici chiar contractură. %neori, se întlnesc

tulburări #asomotorii, tulburări oscilometrice, diminuarea pulsului pedioasei (probabil de

natură reflexă, datorită durerii), scolioza. 4orma hiperalgică poate sur#eni ini>ial sau

poate apărea brusc în cursul e#ol>iei afec>iunii, pnă atunci cu e#olu>ie normală. ă frec#ent apari>ia


14/30

unei paralizii.

moment, deoarece exacerbarea durerii anun>ă frec#ent apari>ia unei paralizii.

I.4 "indroame clinice după sediul le#iunii

Configura>ia tabloului neurologic al unui bolna# cu hernie de disc #ariază e#ident, în

func>ie de ni#elul discului afectat. Contactul radicular diferit al fiecaruia din discurile

lombare determină existen>a anumitor sindroame, care în conforma>ia cea mai frec#entă se

prezintă astfel*

1) 5indromul herniei de disc L1$L' si L'$L!.

5unt herniile de disc cele mai înalte, deci ?i cele mai pu>in frec#ente.5itua>ia discului, în contact cu por>iunea inferioară a conului medular discul L1 sau cu

por>iunea superioară a cozii de cal, determină o siptomatologie polimorfă, în func>ie de

numărul de rădăcini afectate, număr care, la rndul lui, depinde de gradul protruziei

discale.

0n mod obi?nuit herniile la acest ni#el se opresc la gradul de protuzie. 4oarte rar

ele se exteriorizează. iul rahidian este mai

mic la acest ni#el.

a) în herniile discului L1, debutul este fie dureros (2G din cazuri) prin lombalgie

sau dureri în memnbrul inferior, fie cu instalarea brutală a unui deficit motor

(caracteristic acestor hernii). 'G din cazuri au debutat prin paraplegie. 7acă debutul este

dureros, durerile sunt de tip lombo cruralgie (!G), fie de tip lombosciatică ('G) si fapt

semnificati#, sunt în ma-oritatea cazurilor bilaterale. 5e notează uneori iradieri radiculareîn plăcile inghinale. 0n ceea ce pri#e?te semnele neurologice, este importantă frec#en>a

deficitelor motorii (G din cazuri). Cel mai frec#ent acest deficit motor se manifestă sub

forma parplegiei flasce (!G din cazuri) fie sub formă de monmopareză crurală ('G din

cazuri), fie mai rar, sub forma unei pareze în teritoriul sciatic popliteu extern.

Caracteristică pentru deficitul motor este instalarea timpurie în raport cu primele simptome

ale bolii. Cu ct deficitul motor este mai întins, inter#alul între debutul bolii ?i apari>ia

parezei este mai mic (paraplegia ?i monopareza crurală s$au instalat între ?i zile de laapari>ia durerilor).


15/30

&eflexele miotatice sunt modificate, în general, bilateral, în sensul abolirii (refexele

rotuliene în /G din cazuri, cele ahiliene în G din cazuri). ulburările de sensibilitate

sunt înalte ?i bilaterale (1G la ni#el 11, 1G la ni#el 11, !G la ni#el L1). %neori,

tulburările de sensibilitate îmbracă aspectul unor hiperestezii în teriltoriul L1, L', cu

aspectul unor meralgii parastezice, în prezen>a careia trebuie să ne gandim totdeauna ?i la

posibilitatea unei hernii înalte.

ulburările sfincteriene ('G din cazuri) de tip incontinen>a înso>esc deficitele

motorii importante. ulburările trofice de asemenea asociate sindroamelor întinse de coada

de cal, îmbracă eccep>ional aspectul unor amiotrofii izolate de coapsă.

La examenul local, scolioza este rar prezentă iar contractura lipse?te într$un procent

important din cazuri ("G). 5emnele Lassegue ?i Dassermann, dacă sunt prezente ($

G din cazuri), sunt bilaterale.

ceste hernii prin pozi>ia lor înaltă, pot prezenta aspectul claudica>iei medulare,

descrisă de 7e-erine.

b) 0n herniile de disc L' debutul prin forme dureroase este ce#a mai frec#ent fa>ă de

debutul paretic dect în cazul herniilor L1. 7urerile pot îmbrăca acelea?i aspecte ca ?i în

herniile precedente.

7eficitul motor este, de asemenea, foarte frec#ent (2G din cazuri) ?i apari>ia sa se

situează, ca ?i pentru herniile precedente, foarte timpuriu în istoria bolii. 5pre deosebire de

herniile discului L1, predomină deficitele motorii distale (în teritoriul sciaticului popliteu

extern) sau monoparezele crurale, cazurile cu paraplegie fiind mai rare. bolirea reflexelor

rotuliene (bilaterala) este mult mai frec#entă (2G din cazuri). ulburările de sensibilitate

au ni#elul obi?nuit L'. @ai rar, se pot întlni hipoestezii mergnd pnă la 1 sau reduse

la aria 51$5". ulburările sfincteriene sunt releti# frec#ente ("'G din cazuri de tipul

incontinen>ei). fost subliniată posibilitatea manifestarilor herniilor lombare înalte prin

sindroame izolate de irita>ie radiculară L/ sau 51. 6e lngă punerea sub tensiune a acestor

rădăcini de către discul herniat, se mai admite ca mecanism dezorganizarea biomecanicii

segmentului lombar prin procesul diseal, dezorganizarea mergand pnă la listezisurile

func>ionale ale ultimelor #ertebre lombare. &ezultatul acestui fenomen este comprimarea

intraforaminală a rădăcinilor L/ sau 51 cu apari>ia simptomatologiei respecti#e.

'. 5indromul herniei de disc L!


16/30

7ebutul acestor hernii este aproape totdeauna dureros, cazurile cu deficit motor, ca

manifestare ini>ială, fiind foarte rare.

Ca traiect dureros, aspectul cel mai frec#ent este lombocruralgia, mai rar

lombosciatica ?i foarte rar durerea rămne cantonată numai lombar. rebuie notatătendinta la bilateralitate a fenomenelor dureroase, fapt care >ine de pozi>ia încă înaltă a

acestei hernii (începnd de la hernia L" manifestările dureroase bilaterale sunt mult mai

rare, fiind prezente doar în herniile mediane).

5e descrie ca traiect dureros caracteristic pentru iradia>ia radiculară L", fa>a

anteromedială a coapsei ?i uneori fa>a anteromedială a gambei. 5e descriu, de asemenea,

dureri la palparea grupului adductorilor coapsei (ca durere mialgică).

7eficitul motor este prezent într $o propor>ie destul de ridicată ("1G). iei bolii fa>ă de herniile precedente. ipul cel mai frec#ent

de pareză este în teritoriul sciaticului popliteu extern. @ai rar se întlnesc pareze

unilaterale de c#adriceps ?i foarte rar deficitele bilaterale de tip paraparetc (G).

abloul reflexelor nu este caracteristic pentru aceasta hernie, unele situa>ii fiind însă

sugesti#e. ulburările de sensibilitate se întlnesc în /G din cazuri, cu aspect însă la fel de

#ariat ?i necaracteristic. 0n cazurile cu deficite motorii bilaterale, deci cnd hernia realizează

un sindrom mediu de coadă de cal, se obser#ă ?i tulburări trofice ?i sfincteriene.

miotrofiile de coapsă nu apar mai frec#ent dect cele de gambă. La examenul local,

contractura este prezentă totdeauna, scolioza numai în '/G din cazuri. 5emnul Lassegue

este inconstant, prezent, mult mai caracteristică fiind mane#ra Dassermann. iat, deoarece durerea mialgică stimulează durerea la presiunea maselor musculare8

abolirea de reflexe8 tulburări de sensibilitate distală).

I.5 $%aminarea bolnavului cu &ernie de disc

ii. 0n legătură cu durerea ne interesează*


17/30

$ felul debutului (brutal sau insidios)

$ durata durerii

$ intensitatea ?i #aria>ia intensită>ii pe '" de ore

$ iradierea

$ caracterul

$ factorul de agra#are sau de ameliorare

&edoarea articulară poate apare ?i e#olua indiferent de durere. 7e obicei este matinală

?i s$ar putea explica prin cre?terea frecării intraarticulare prin degradarea cartila-ului articular.

umefierea articulară este men>ionată de către ma-oritatea bolna#ilor reumatici. ie ?i se asosiază cu cre?terea temperaturii locale ?i ro?ea>a tegumentară.

5e poate înso>i de durere ?i parestezii. 6oate dura ore sau perioade lungi de timp.stenia

musculară cu reducerea sau pierderea capacită>ii func>ionale articulare este de asemenea

frec#entă ?i este propor>ională cu gra#itatea bolii.

ii ale pielii organelor genitale externe la bărbat

$noduli subcutana>i

'. ii ale mcoaselor ( lupus, Fechcet etc. ).


18/30

ie.ie

0n pozi>ie ortostatică coloana are o proiec>ie rectilinie în planul frontal.0n plan sagital

i se identifică trei curburi fiziologice*

$ lordoza cer#icală(la ni#elul lui L', are o săgeată de !$",/cm).

7e#ia>iile coloanei în plan frontal fa>ă de firul cu plumb, deterimină scolioze.

%nghiul scoliolitic se măsoară ?i clinic, dar mai exact pe radiografie. de#ăratele

scolioze sunt cele de structură, cele func>ionale fiind mai curnd atitudini

scoliolitice(ca în cazul discopatiilor).

6alpare

stfel, coloana cer#icală ?i cea lombară se palpează în decubit #entral8

coloana dorsală se palpează la bolna#ul a?ezat pe scaun (cu fa>a la spătar), cu bra>ele

spri-inite pe spătar, iar capul spri-init pe bra>e.5e palpează ligamentele interspinoase

?i para#ertebrale, descoperindu$se contracturi ?i retracturi musculare, edem, colec>ii

inflamatorii etc.

5pre exemplu palparea coloanei lombare (în decubit #entral) poate e#iden>ia

puncte dureroase în sciatica lombară (puncte 9alleix).

6ercu>ia

6oate declan?a durerea în punct fix, sau la mai multe ni#ele ale coloanei #ertebrale.


19/30

5pre exemplu*

$ în lombosciatică percu>ia în ortostatism a coloanei #ertebrale la ni#elul L"$L/

declan?ează durere în membrul inferior afectat.cesta este” semnul soneriei” (de

5eze).$ 0n spondilodisita FC percu>ia apofizelor spinoase #ertebrale determină durere

(la mai multe ni#ele)

@obilitatea coloanei #ertebrale

5e apreciază mai înti global ?i apoi pe segmente. ii coloanei

poate da rela>ii normale, sau poate e#iden>ia modificări de amplitudine, înso>ite (sau nu) dedurere.

Coloana #ertebrală lombară este un segment mobil antrennd însă în mobilizare mai

multe segmente (coloana dorso$lombară ?i articula>iile coxo$femurale).

4lexia lombară este cea mai importantă ?i se apreciază prin mane#ra 5chober.

Andicele 5chober lombar se determină prin măsurarea distan>ei dintre punctul #ertebral

inferior (la ni#elul liniei bicrete, spa>iul sacrat 1) ?i punctul superior (la 1 cm mai sus),

distan>ă care în flexie lombară trebuie să crească cu cel pu>in /cm.

ei dintre cele două puncte enun>ate anterior.

+ altă mane#ră ce indică o posibilă afectare a articula>iilor sacroiliace se execută la

bolna#ul în decubit dorsal pe masa de Hinetoterapie ?i constă în apăsarea (cu tendin>ă de

îndepărtare) a spinelor iliace anterosuperioare de către examinator. @ane#ra pune în tensiune

articula>iile sacroiliace ?i declan?ează durerea.

Completarea examenului neurologic apare ca o necesitate ?i nu ca o op>iune, a#nd în

#edere două aspecte importante ale sindromului lombosciatic*

$lombosciatica reprezintă rezultan>a semiotica a unui mare număr de afec>iuni8

$exprimarea neurologică a herniei discale este polimorfă pentru un acela?i disc ?i

monomorfă fa>ă de mai multe discuri.


20/30

ia paraclinică #a aduce în primul rnd, prin eliminare, certitudinea

diagnosticului, iar în al doilea rnd #a contribui la stabilirea ni#e lului leziunii în #ederea

actului operator.

0n principiu, examenele paraclinice în hernia de disc se efectuează pe trei planuri*

radiologic, lichidian ?i electromiografic. 9aloarea lor nu este egală ca importan>ă ?i nici

concuren>a ca scop* radiologia pr ecizează felul leziunii ?i sediul ei, electromiografia ?i

examenul lichidian aduc date asupra mărimii herniei, mai pu>in asupra sediului ?i felului

ei.

Anteresul examenului radiografic simplurezidă ?i în faptul că determină prezen>a

e#entualelor anomalii de tranzi>ie (existen>a coastei 1!, sacralizarea #ertebrei L/,

lombalizarea #ertebrei 51). Agnorarea acestor anomalii face să se considere gre?it prima

#ertebră lombară drept #ertebra 1' sau să se omită existen>a a " sau #ertebre lombare.

7iagnosticul de ni#el, chiar corect pus în aceste cazuri, #a duce la explorări negati#e, hernia

aflandu$se mai sus sau mai -os de ni#elul laminectomiei.

5emnele oferite de examenul radiografic simpu în hernia de disc lombară se pot

împarti schematic, în trei categorii* semne directe, semne de înso>ire ?i semne rare.

1. 5emne directe ale herniei de disc

5unt reprezentate de pensările spa>iului inter#ertebral. ia discului L/).

%n spa>iu pensat (mai mic dect cel de deasupra sa sau egal) #a oferi, deci, un indice de

localizare de #aloare. 0n acea?i ordine de idei, pensarea discului L/ trebuie considerată

fiziologică între anumite limite ?i nu un indiciu sigur al unei hernii de disc.

6ensările discale sunt în general globale. iale8 laterale ?i anterioare.

6ensarea laterală este deobicei fără #aloare localizatoare, cnd se află de aceea?i parte cu

sciatica, făcnd de obicei parte din scolioza directă ?i fiind din aceasta cauză multiplă.

7iagnosticul diferen>ial al pensării spa>iului inter#ertebral ridică, uneori, probleme

dificile. Cauzele cele mai frec#ente ale acestor pensări sunt infec>iile..


21/30

rebuie men>ionată existen>a Ifalselor pensări” discale, rezultat de cele mai multe

ori, al unei proste incidente radiografice.

0n ultimii ani, alături de radiografiile în pozi>ie Istandard” au inceput să fie utilizate

cli?eele func>ionale, în pozi>ii #ariate ale coloanei lombare, studiindu$se astfel comportareadiscurilor la solicitarea dinamică, în fond rolul principal al acestor Irulmen>i”

inter#ertebrali.

'. 5emnele de înso>ire ale herniei de disc.

+ parte din aceste semne înso>esc hernia de disc propriu$zisă. iului

inter#ertebral, ele alcătuiesc triada Farr, prezentă în forma completă în !1G din cazurilenoastre cu hernie de disc. esc hernia de disc a-unsă în faza a patra = hernia de disc

simptomatică = care, clinic anatomopatologic, radiologic se confundă cu discartroza

lombară.

!. 5emne rare în hernia de disc.

a. Calcificările intradiscale

@ecanismul de producere este pr in mici rupturi discale, urmate de necroză ?i apoi

apel local de calciu. Calcificările pot apărea att la ni#elul nucleului ct ?i la ni#elul inelului

fibros, mai frec#ent la acesta din urmă. ite de leziuni de #ecinatate de tip

discartrozic, reprezentnt ca ?i #acuumul un epifenomen degenerati#. Calcificările8 discalela adult nu se înso>esc de obicei de manifestări clinice. u fost descrise decalcificări

discale la copii ale caror principale caracteristici sunt manifestările clinice relati#

zgomotoase ?i dispari>ia lor după o perioadă de timp ?i a caror semnifica>ii nu se cunoa?te.

%n caz particular este reprezentat de calcificarea fragmentelor discale herniate în

canalul spinal. %neori, aceste calcificări sunt interpretate ca tumori intraspinale

(meningiene, dacă este #orba de segmentul toracal al coloanei) ?i descoperirea unei hernii

este o surpriză operatorie.


22/30

b. 9izualizarea imaginii posterioare a discului inter#ertebral.

ia conturului posterior al

discului inter#ertebral pe cli?eul radiografic simplu. 7acă este #orba de un disc herniat,

imaginea ne scute?te de orice altă in#estiga>ie.

I.' (ratamentul )eneral *n &ernia de disc

6rincipii fundamentale ale tratamentului discopatiei lombare. Cuno?tin>ele actuale

anatomoclinice asupra herniei de disc impun, de la început două constatări cu #aloare

determinati#ă asupra tratamentului.

1. 6rocesul degenerati# discal nu poate fi oprit. ici un tratament nu trebuie să pretindă sau

să încerce acest lucru. ctul terapeutic poate scurta circuita acest proces degenerati#,

determinnd trecerea directă din etapa de degenerare în cea de fibroză sau poate înlătura

leziunea în cazul cnd aceasta a depă?it limitele anatomice ale discului (exteriorizarea în

canalul spinal).

'. 5copul tratamentului este realizarea unei anchiloze fibroase, stabile,

inter#ertebrale. cest scop poate fi atins la ma-oritatea bolna#ilor prin tratament

conser#ator, asigurnd segmentului disco#ertebral condi>ii necesare realizării acesteianchiloze, sau prin tratament chirurgical, eliminnd însăsi leziunea, iar anchiloza

rezultnd ca o etapă finală, Ide cicatrizare” între cele două #ertebre adiacente discului

extirpat.

!. 0n sfrsit, un al treilea principiu fundamental al tratamentului herniei de disc ?i, de fapt,

al oricărui act terapeutic medical este necesitatea ca acesta să fie adec#at fazei bolii ?i

cerin>elor particulare ale bolna#ului.

$ Andica>ii terapeutice în hernia de disc lombară.

iilor tratamentului conser#ator ?i

chirurgical în hernia de disc, indica>ii bazate pe experien>a clinica, ca ?i pe noile date

anatomo patologice ?i biochimice ale e#olu>iei herniei de disc.

Feneficiază de tratament conser#ator*

$ bolna#ii în faza de lombalgie ?i bloca- al segmentului lombar8


23/30

$ bolna#ii în faza de lombosciatică în primele !$" puseuri8

$ bolna#ii fără tulburări neurologice8

$ bolna#ii cu puseuri dureroase a caror durată nu depă?e?te două

luni.

ratamentul conser#ator are de partea sa marele a#anta- al respectării unei structuri

fundamentale în pozi>ia corpului. 6rincipalul deza#anta- al tratamentului conser#ator

este empirismul* tratează fără un diagnostic (anatomopatologic) stabilit. @a-oritatea

cazurilor de #indecare prin tratament conser#ator par să fi fost din grupa discartrozelor

#ertebrale. %n pericol des semnalat este transformarea, prin temporizarea datorită

tratamentului conser#ator, a unei hernii de disc boala într $o hernie de discsimptomatică. 5e pierde astfel momentul operator ideal, cnd hernia de disc nu coexista cu

alte leziuni importante ale difileului interdisco$ligamentar, timpul opernd ulterior în

fa#oarea apar>iei acestor leziuni.

#anta-ele ?i deza#anta-ele tratamentului chirurgical se suprapun in#ers peste cele

ale tratamentului conser#ator. Anter#en>ia operatorie asigură certificarea diagnostică,

permite o #indecare într $un timp scurt ?i elimină în mod radical leziunea. 6rincipalul

deza#anta- îl constituie slabirea biomecanică a coloanei lombare, uneori cu efecte

secundare supărătoare pentru bolna#.

(ratamentul conservator al &erniei de disc lombare.

Imobili#area

ine suferin>a bolna#ului,

diminuarea contracturii musculare ?i a congestiei epidurale ?i, mai ales, reducerea

sarcinilor statico$dinamice exercitate asupra discului suferind.

&epausul constitue ?i astăzi cel mai bun dintre tratamentele unei hernii de disc fără

indica>ii operatorii. &epausul constituie un excelent mi-loc diagnostic* hernia de disc pură

răspunde mai bine la acest tratament dect discartoza8 hernia nechirurgicală beneficiază derepaus, în timp ce hernia chirurgicală nu prezintă nici o ameliorare a sim ptomatologiei.


24/30

Amobilizarea coloanei lombare trebuie facută în func>ie de simptomatologia ?i

cerin>ele bolna#ului. 0n cazurile de bloca- al segmentului lombar, imobilizarea trebuie

facută la pat8 în lombalgiile simple imobilizarea poate fi facută cu lombostat sau cu corset

gipsat.

1. Amobilizarea la pat

a acestei imobilizări depinde de îndeplinirea a trei conditii* să fie absoluta8 sa

aiba o durata satisfacatoare8 sa se faca intr $o pozitie adec#ata.

a. imobilizarea bolna#ului trebuie să fie absolută, deziderat greu acceptabil de cea

mai mare parte din bolna#i ?i, de aceea, rareori este respectată în întregime. +

astfel de imobilizare înseamnă interdic>ia formală a părăsirii patului, inclusi# de

igiena sau fiziologice. 7e aceea, imobilizarea absolută necesită îngri-iri speciale,

ceea ce implică ne#oia spitalizării domiciliul bolna#ului fiind pu>in propice

respectării integrale a condi>iilor imobilizării.

b. 7urata imobilizării este #ariabilă. Clasic se intinde pe o durată de săptămni,

însă aproape nici un bolna# nu poate respecta o imobilizare absolută att de

îndelungată. 0n plus, noile concep>ii morfopatologice asupra discopatiei au arătat că

această perioadă este exgerată atăt ca lungime, ct ?i prin pericolul pe care$l implică prin formarea unor aderente periradiculare ?i leziuni artrozice ale micilor articula>ii.

stăzi, se consideră ca timp optim de imobilizare '$! săptămni. 0n func>ie de

rezultatul ob>inut se pun indica>ii continuării tratamentului conser#ator sau se ridică

problema inter#en>iei chirur gicale.

c. 6ozi>ia în care se face imobilizarea urmăre?te punerera în repaus a coloanei

lombare prin reducerea pnă la anulare a lordozei. ii de

imobilizare, însă trebuie amintit de la început că nu există o pozi>ie ideală ?i cătrebuie adoptată cea în care bolna#ul se simte cel mai bine.

'. Amobilizarea în corset gipsat

@etoda se auto exclude în cazurile de bloca- lombar complet, dureri mari, cnd

ortostatismul nu este posibil. in intense

care$?i păstrează o oarecare mobilitate a coloanei ?i care pot suporta ortostatismul.

%tilizarea ei rămne, însă, relati# restrnsă deoarece este e#ident că copul principal $


25/30

punerea a coloanei #ertebrale $ este mult mai precar atins dect prin imobilizarea la pat. 7e

aceea, metoda este folosita doar la bolna#ii care din moti#e personale au absolută

ne#oie să$?i prezer#e posibilitatea de a se deplasa. Corsetul gipsat trebuie să indeplinească

cte#a condi>ii* să fie bine strns, confortabil, rigid. plicarea lui este o manoperă dificilă ?i

necesită o mare experien>ă. 6unerea corsetului gipsat se face numai cu bolna#ul în picioare

?i unii speciali?ti recomandă exercitarea unei trac>iuni asupra capului în timpul aplicării,

cu scopul de a extinde ct mai mult coloana lombară. 6enru a fi eficace, un corsert gipsat

trebuie să se întindă anteior de la ni#elul pubisului pnă la treimea superioară a sternului, iar

posterior din por>iunea mi-locie a sacrului pnă sub scapule.

7urata de punere acestui corset se întinde pe cte#a luni, o anumită slăbire a sa

făcnd necesară schimbarea lunară. Folna#ul trebuie, în plus, să respecte anumite restic>iiale acti#ită>ii fizice* e#itarea mersului pe perioade mai lungi de 1$1/ min., r idicarae

obiectelor numai prin flexia ?i extensia genunchilor, e#itnd bineîn>eles orice greutate

excesi#ă. 7upă înlăturarea corsetului gipsat (dupa "$ luni), bolna#ul trebuie să poarte un

lombostat pe o perioadă de încă luni, e#itnd în continuare orice efort fizic. Lombostatul

este men>inut în timpul zilei ?i înlăturat noaptea.

6e lngă imobilizarea cu punere în repaus a coloanei lombare, lombostatul inter#ine

?i în întărirea Ischeletului muscular” la ni#elul abdomenului, prelund astfel o parte din

sarcinile statico$dinamice ale coloanei lombare.

Amobilizarea constituie piesa centrală a arsenalului tratamentului conser#ator.

Celelalte mi-loace terapeutice apar mai curnd ca ad-u#ante dect ca elemente de bază ?i,

ceea ce este mai imporatnt, sunt contraindicate, cu mici excep>ii, în fazele acute ale bolii.

0n timp ce unele dintre ele nu pot fi folosite în episodul acut, altele (căldura, fizioterapia)

pot produce accentuarea procesului congesti# din spa>iul epidural, determinnd agra#ări

ale tablorului clinic ?i, uneori, apari>ia unor deficite motorii masi#e, unele din nefericire

definiti#e. bia în fazele de ameliorare, subacute ale bolii, induse de imobilizare, celelalte

resurse terapeutice conser#atorii î?i găsesc indica>ia alături de imobilizare, care din totală

de#ine par>ială.

+i#ioterapia

1. Eidroterapia


26/30

fie ea scazută (crioterapie), fie ridicată.

a.0mpachetările reci. 5unt indicate în episoadele acute. La ct#a timp după aplicare,

bolna#ul resimte o senza>ie de căldură plăcută ?i sedati#ă. iunea lor fiind de multe ori mai bună decat aanalgezicelor termice. ehnica este foarte simplă ?i poate fi repetată de mai multe ori. pa

folosită trebuie să fie ct mai rece, e#entual folosindu$se ?i cuburi de ghea>ă. 0nainte de

aplicarea în#eli?ului, acesta trebuie bine stors. 5e pune pe lombe ?i în caz de sciatalgie ?i

pe membrul dureros. 7easupra se pune un în#eli? uscat ?i bolna#ul se acopera pentru a se

sim>i ct mai confortabil. 7e notat că aplicarea unor pungi de ghea>ă este mult mai pu>in

eficientă.

b. plicarea de căldură. ia în

puseul acut este dată de faptul că măre?te congestia ?i poate exacerba astfel dur erile,

uneori cu apari>ia unor deficite neurologice. c>iunea principală a căldurii este

spasmolitică (diminuiează contractura musculară) ?i sedati#ă.

plicarea căldurii poate fi făcută prin contact direct sau prin iradiere. +arcare

din aceste metode poate folosi căldura uscată sau căldura umedă.

6eloidele utilizeaza fanogul ?i nămolurile #egeto$minerale, e#entual cu adaos

de parafină pentru a$i cre?te capacitatea termică. c>iunea lor este mai intensă dect a

împachetărilor.

Făile se fac în momentul ameliorării marcate cnd bolna#ul poate părăsi patul. 5e

utilizează fie băi simple, prelungite (! gr.), fie băi progresi#e (temperatura este ridicată de

la ! la !3 gr. 0n ' de min. prin atitudine de apă caldă). 5e pot adauga aditi#i cu ac>iune

re#ulsi#ă însă nici una din băile astfel preparate nu are #aloarea curelor termale naturale.

7intre acestea, cele mai utile par a fi băile saline (ac>iune neuro#egetati#ă marcată prin

absorb>ia particolelor de sare prin piele), băile sulfuroase, băile carbogazoase. 7urata

băilor este de 1/$! min. ?i o cură completă cuprinde 12$' băi. u trebuie uitat ca aceste

băi de#in utile numai în fazele cronice ale bolii, în fazele acute ?i subacute putnd pro#oca

agra#ări ale simptomatologiei.

4olosirea -etului de apă la o anumită temperatură combină aplicarea de căldură

cu masa-ul. &ezultatele decontracturante sunt foarte bune.


27/30

$ pliac>iile indirecte de căldură. 7u?urile de #apori la 1$' atmosfere, cu durată de

1/$ ' min., sunt foarte eficace ca decontracturante. Lamoile de infraro?ii sunt utilizate

mai ales pentru efectul analgezic, după producerea eritemului.

erul cald poate fi u?or utilizat ?i este foarte acti# terapeutic. e. @iliampera-ul folosit depinde de talia bolna#ului ?i nutrebuie să determine în nici un caz o senza>ie dezagreabilă. 7eclan?area ?i deconectarea

tre buie să fie progresi#e. 0n sciatalgii se folose?te ?i gal#anizarea trans#ersală Ki;arschiH,

în care circuitul parcurge membrul în sensul postero = anterior.

6entru gal#anizarea extremită>ilor se mai folosesc băile compartimentale.

Folna#ul î?i păstrează picioarele în cu#e cu apă caldă în care se pune un electrod de

carbon sau metalic legat la polul poziti# sau negati#, după sensul pe care dorim să$ l

imprimăm curentului. + altă tehnică hidro$gal#anică foarte apreciată este baia 5tanger.


28/30

ceasta constă dintr$o baie izolată, pe pere>ii căreia se aplică electrozi care permit

trecerea curentului, după indica>ie, fie trans#ersal, fie longitudinal. pei din baie i se

adaugă un extract #egetal. iunea

termohidrostatică a apei ?i aditi#ului.

b. Aonoforeza sau ionizarea medicamentoasă sau dielectroliza permite introducerea

transcutanată a unui medicament, datorită deplasării ionilor sub efectul curentului gal#anic

(cationii spre catod ?i anionii spre anod). 5alicila>ii se comportă ca anioni, histamina,

calciul ?i magneziul sunt cationic. 5olu>iile utilizate în ionoforeză sunt foarte diluate (1$

!G).

c. Curen>ii diadinamici (Fernard). u o puternică ac>iune analgezică ?i #asomotorie

(#asodilata>ie cu resorb>ia edemelor). 7e asemenea diminuiază contractura musculară.

Andica>ia ma-oră a acestor curen>i este în episodul acut (excep>ie fata de restul

fizioterapiei). lt a#anta- al curen>ilor diadinamici constă din durata mică a ?edin>elor

(/$1 min.), fiind suficiente chiar numai ?edin>e.

d. Curen>ii interfere>iali. 5e folosesc doi curen>i de frec#en>ă mi-locie, u?or

decala>i unul fa>ă de celalat ("Ez. ?i !3 Ez.), care se interferează în profunzimea

>esuturilor (regrabilă prin dispozi>ia celor " electrozi), rezultnd un curent de -oasă

frec#en>ă între ?i 1 Ez. cest curent are proprietă>i analgezice ?i #asodilatatoare.

i de înaltă frec#en>ă.

a. %nde scurte ?i ultrascurte. 7iatermia cu unde scurte utilizează o lungime de undă

între ! ?i ! m., 1' m. fiind limita superioară a undelor ultrascurte.

%ndele scurte tra#ersează corpul, crend un cmp electric alternati# de înalt>

frec#en>ă, modificnd la fiecare alternantă sensul orientării dipolilor organici. @ai mult, în

contact cu rezisten>a tisulară, for>a electromotrice se transformă în căldură prin efect oule.

ceastă căldură se dega-ă în interiorul corpului, spre deosebire de cea adusă din exterior

de aplicările hidroterapice. %ndele scurte oferă, deci, posibilitatea ac>iunii directe pe

anumite segmente ale rahisului. c>iunea analgezică si sedati#ă se explică prin hiperemie.

7ensitatea cmpului este mai mare ?i efectul calorigen mai intens dacă electrodul

este oblic în raport cu pielea. Antensitatea cmpului este reglată prin încălzirea tuburilor


29/30

generatorului de unde scurte. %ndele scurte mai pot fi aplicate cu a-utorul electrozilor

inducti#i. cest procedeu determină producerea unui cmp magnetic care generează

curenti indusi, alternati#i, de inalta frec#enta. cesti curenti, numiti si Mturbionari” sau

curen>i 4oucault au o ac>iune diferită de preceden>ii. 0ntr $un cmp electric, >esuturile cu

rezisti#itatea cea mai mare sunt cele care se încălzesc cel mai puternic (pielea ?i >esutul

subcutanat). 7in contră, într $un cmp magnetic,îincălzirea este maximă la ni#elul

>esuturilor cu conductibilitatea cea mai bună * #ase sang#ine si musculatura bogat

#ascularizată. 7in această cauză, electodul solenoid este cel mai indicat ăn terapeutica

decontracturantă.

0n puseurile acute se administrează timp de '$/ min. doza A$AA. Nedin>ele #or fi

cotidiene. 0n fazele cornice ale discopatiei se administrează timp de /$' min. 0ncepndcu / min. ?i crescnd progresi# durata). 7ozele AAA si A9, la un regim de ! ?edin>e pe

săptămnă. %ndele scurte rămn foarte indicate în tratamentul discartrozelor. + serie

completă suprinde cel pu>in 1 ?edin>e. 7acă simptomatologia rămne sta>ionară este

inutilă continuarea tratamentului. 0n prezen>a ameliorărilor se #a continua cura pnă la '

de ?edin>e.

!. %ltrasunetele.

5unt produse cu a-utorul unor circuite de înaltă frec#en>ă, care ac>ionează asupra

unui cuart piezoelectric generator de ultrasunete. 0n medicină sunt utilizate frec#en>e între

2$1 KEz. 6entru a ob>ine un ef ect de profunzime mi-locie. 4rec#en>ele mai mari au o

putere de penetra>ie mai mică. erul nu conduce ultrasunetele, contrar lichidelor ?i

solidelor. 7e aceea este necesară introducerea unui element de contact între emi>ător ?i

piele, stratul cel mai mic de aer împiedicnd transmisia undelor. 6entru coloana #ertebrală

se întrebuin>ează, de obicei, gelurile antiinflamatorii.

7oza-ul depinde de talia emi>ătorului ?i puterea aparatului. 7urata tratamentului

dureaza între /$1/ min. 7e obicei, pentru un emi>ător fix se folose?te o putere de emisie de

,/$,1/ Dati:cm pătrat. 7acă nu apare nici o ameliorare după $2 ?edin>e se întrerupe

tratamentul.

". &azele ultra#iolete.


30/30

0n terapeutică este folosită, în special, o fract>iune a ultra#ioletelor F $ razele 7orno

cu spectrul între !1/ si '2 mm. 0nainte de iradierea propriu$zisă trebuie stabilită zona de

eritem. 6entru aceasta se aplică pe piele o placă opacă pre#ăzută cu ferestre de ' cm.

diametrul. 4iecare fereastră este iradiată cu un minut mai mult dect cealaltă, citireafăcndu$se după '" de ore. Cotarea gradelor de iradiere se face în general de la A la A9 *

doza A $ care dispare în 1$' zile 8 doza AA (doza tonică) =însotit de descuamare u?oară, care

dispare în !$" zile 8 doza AAA (doza reacti#ă) = în care descuamarea durează o săptămnă ?i

lasă o pigmenta>ie 8 doza A9 (destructi#ă) =cu apari>ia de #ezicule. 0n terapeutică nu se

aplică în general dect doza A si AA. +rice iradiere trebuie făcută numai după dispari>ia

eritemului indus de iradierea precedentă. + serie comportă 1'$' ?edin>e. &azele

ultra#iolete determină transformarea fotochimică a sterolilor unor substan>e #asoacti#ecatabolismul proteinelor. 0n discopatii, ac>iunea lor este, ca ?i pentru ultra sunete, foarte

limitată, fiind utilizate doar în anumite forme de discartroza înso>ite de osteoporoză.

notiuni anatomie

Documents