orezul modificat genetic

8/19/2019 Orezul Modificat Genetic

1/40

Orezulmodifcatgenetic

Realizator:Antoci Natalia Masterat:Anul II


2/40

Cel putin doua miliarde de oamenidepind astazi de orez, care constituie

elementul esential al meselor zilnice.Dar ceea ce conteaza mai mult esteaptul ca orezul e un aliment complet,capabil sa dea putere corpului si sa

curete tesuturile in prounzime


3/40

Cu spice gratioase, inclinate in semn deumilinta si de oranda adusa omului, cuo eleganta si o rumusete discrete si cuo personalitate ascinanta find intregraminee singura capabila sa creasca in

apa orezul impresioneaza, inainte detoate, prin capacitatea e!traordinara dea oeri "rana de fecare zi unei mariparti din populatia globului.


4/40

#ste o cereala cu mari $irtuti terapeutice,rele$ate inca din Antic"itate. %e digera usor si

dezinto!ica organismul, are o $aloare nutriti$ae!ceptionala, contine aminoacizi, in speciallizine, intr&o proportie armonioasa siec"ilibrata. #ste, totodata, bogat in siliciu, unuldintre mineralele rare in alte alimente, dar

indispensabil omului, caci are proprietatea de af!a calciul si magneziul in organism. Astel,orezul contribuie la combatereadegenerescentelor arterelor, pe care lepastreaza suple. In cazul unor maladii gra$e,

se recomanda sustinerea $italitatii uneipersoane adaugand in alimentatie crema deorez.


5/40


6/40

'n studiu realizat de un grup decercet(tori )aponezi arat( c(, *nc( de

acum +. de ani, oamenii culti$auorez modifcat genetic, ob-inut prin

*ncruciarea unor soiuri dierite aleplantei.


7/40

Dr. Masanori /amasa0i i colegii s(i de la

'ni$ersitatea din 1obe 23aponia4 audemonstrat c( oamenii din $ec"imeselectau dierite soiuri de orez i lecombinau semin-ele pentru a ob-ine orecolt( mai bun(. Rezultatele cercet(riiau ost de)a publicate *n 56roceedings ot"e National Academ7 o %ciences5.Descoperirea )aponezilor a ost (cut(dup( o analiz( a genomului orezului

s(lbatic i a dou( subspecii ale acestuia,precizeaz( Dail7 Mail.

http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-1394938/Cavemen-grew-GM-modified-rice-10-000-years-ago.html?ITO=1490http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-1394938/Cavemen-grew-GM-modified-rice-10-000-years-ago.html?ITO=1490


8/40

8n urma unei analize, )aponezii au

demonstrat ca lungimea tulpinii s&ascurtat prin $aria-iile care au ap(rut lani$elul unei gene, numit( %D+, aceastafind una dintre cele mai importantegene e!istente *n culturile de orez din

ultimii 9 de ani. 8n timp, muta-iile lui%D+ au dus la ob-inerea unui orez cutulpini mai scurte i mai rezistente,precum i la o producti$itate mai mare

de boabe.


9/40

#c"ipa nipon( a a)uns la concluzia c(oamenii ca$ernelor erau interesa-i de

*n(l-imea orezului i selec-ionau plante maiscunde, cu tr(s(turi specifce ale genei %D+.#!per-ii cred c( 5domesticirea5 plantelorimplic( modifcarea genetic( a speciilors(lbatice de orez, pentru a crea specii noi

conorme cu ne$oilor umane. 58n timpulprocesului de domesticire a di$erselorplante, oamenii din $ec"ime oloseauselec-ia artifcial(, pentru a ob-ine semin-emai bune i ructe de m(rime mai mare,sincronizarea creterii i *noririi plantelor ireducerea pe c;t posibil a risipirii semin-elor.


10/40


11/40

8n concluzie, rezultatele cercet(rii *ntreprinse de )aponezi indic( aptul c(oamenilor din $ec"ime nu le eraustr(ine selec-ia artifcial( i culturile deorez modifcate genetic, dei aceastaeste considerat( o practic( modern(.


12/40

Trei miliarde de oameni - aproape jumatate din populatia planetei -

depind de orez, ca aliment de baza.Dintre acestia, 10% prezinta defcitde vitamina A, care potrivitOrganizatiei ondiale a !anatatii,

este principala cauza a orbirii unuinumar de "#0.000 - #00.000 copiianual.


13/40

Acesta este conte!tul in care au ost

eectuate cercetari si e!perimentaripri$ind culti$area unui orez modifcatgenetic, care sa contina pretioasa$itamina A.

In mod ciudat, 5orezul de aur5, cum estenumit noul produs, a a$ut atatsustinatori, cat si numerosi detractori, dinrandul unor respectabile ON=&uri,

ingri)orate ca nu cum$a noul aliment saproduca eecte neasteptate.


14/40

Numai ca niciun eect nu pare mai dezastruos

decat aptul ca, doar in ultimii +> ani, au murit ?milioane de copii din intreaga lume, din cauzadefcitului de $itamina A. %e pune intrebareafreasca: merita sa stam in pozitie de asteptare,sa in$estigam si sa cercetam, pri$ind cum mor

sub oc"ii nostri copiii planetei@In ultimul timp, contro$ersele pe aceasta temase ascut si iau aspecte ciudate. Dierite ON=&uri,printre care se numara si cunoscuta organizatie=reenpeace, contesta oportunitatea de a seadopta urgent solutia 5orezului de aur5.


15/40

%pre e!emplu, Institutul Federal pentru

Tehnologie din #l$e-ia a creat un orezmodifcat genetic cu con-inut ridicat depro$itamin( A. Acest orez, care areboabe galbene i a de$enit cunoscut

sub denumirea de orez auriu, a ostproiectat special pentru cele circa de milioane de persoane care suer( decaren-( *n $itamina A i care consum(orezul ca "ran( de baz(


16/40


17/40

8n plus, orezul auriu a ost modifcat i *nscopul solu-ion(rii unei alte problemenutri-ionale ma)ore: caren-a de fer, careaecteaz( >,+9 miliarde de persoane2Abl0"ail i %"a07, >>4. Aadar, pel;ng( genele pentru sinteza &

carotenului, orezul auriu con-ine o gen(care m(rete gradul de absorb-ie aferului din sol i alta care m(retegradul de absorb-ie a acestuia *n

organismul uman.


18/40

Dei modul cel mai efcient de

satisacere a necesarului de $itamin( Ai de fer al unui organism estereprezentatde consumul unei game largide alimente, cum sunt carnea roieslab( i cerealele, pentru aport de fer,i fcatul,ou(le, petele gras, ructele ilegumele de culoare galben( iportocalie, legumele cu runze $erde&

*nc"is pentru aportul de &carotenmulte

persoane din -(rile *n curs de dez$oltarenu au acces la acestea.


19/40

Deoarece orezul este un aliment de

baz( *n aceste -(ri, el poate contribui cusucces la diminuarea caren-ei de$itamin( A i de fer *n aceste p(r-i alelumii, *n care alte strategii s&au do$editinefciente. Orezul auriu este *nc( *naza *n care suer(modifc(ri,cercet(torii de la InstitutulInterna-ional de Cercetare a Orezuluidorind s(&i m(reasc( con-inutul de &

caroten.


20/40

Eor mai trece c;-i$a ani p;n( c;nd

acesta $a f gata pentru test(ri *n c;mp2.nutritionaustralia.org4.'n altaliment modifcat genetic, cu posibilebenefcii pentru s(n(tatea locuitorilor

din -(rile *n curs de dez$oltare,este unorez care are un randament de ob-inerecu BF mai mare dec;t orezul normal.Ca i orezul auriu, acesta se a( *nc( *nstadiu de cercetare.


21/40

Cercetatori de la 'ni$ersitatea suedeza

de stiinte agricole au creat un orezmodifcat genetic, oarte "ranitor si cuslaba emisie de metan, se arata intr&unarticol din re$ista britanica Nature, careil prezinta ca pe un progres in materiede nutritie si protectie a mediului. Creatde C"uan!in %un si colegii sai de launi$ersitatea mentionata, %'%IGA> aost obtinut prin modifcarea orezului cu

a)utorul unei gene de orz.


22/40

6lanta a ost testata si culti$ata in C"ina trei

aniH, se arata in articolul mentionat de sur.be.Astel modifcat, orezul are particularitatea castoc"eaza za"arurile produse prin otosintezamai degraba in ti)e si seminte decat in radacini.6rin urmare se obtine un orez cu continut ridicatde amidon si za"ar comple!.Aceasta descoperire este in deplina concordantacu noile cerinte ale agriculturii: reducereaamprentei asupra mediului, odata cu crestereaproductiei cu F pana in >9 pentru araspunde ne$oilor tot mai mari ale populatiei

globului. 6otri$it articolului, cultura orezului esteuna dintre sursele emisiilor de gaze cu eect desera, aate la originea incalzirii climatice.


23/40

#a emite in principal metan 2F dintre

emisii4 si o!id de azot 29F4, gaze careau o putere de incalzire de B si,respecti$, B de ori mai mare decatCO>. Orezariile sunt responsabile de

aproape +F din emisiile mondiale demetan, se arata in articol. J%'%IGA> esteprimul orez cu emisie slaba de metan siar putea oeri o solutie durabila acestei

problemeH, e!plica cercetatorii. sursa:monitorul$n.ro

http://www.ecomagazin.ro/a-fost-creat-un-nou-tip-de-orez-modificat-genetic-foarte-hranitor-si-cu-emisie-slaba-de-metan/http://www.ecomagazin.ro/a-fost-creat-un-nou-tip-de-orez-modificat-genetic-foarte-hranitor-si-cu-emisie-slaba-de-metan/


24/40

O ec$ipa de cercetatori japonezi a

descoperit un orez modifcat geneticcontinand, in cantitati semnifcativimportante, proteine cunoscutepentru activitatea lor anti-$ipertensiva. Kipertensiunea este cauzama)ora a bolilor cardio&$asculare si aaccidentelor cerebrale care aecteaza +miliard de persoane din lumea intreaga.Crescand cantitatea unei proteine numite

=AGA, cercetatorii au constatat o scaderea presiunii sang$ine la animalele testate.


25/40

Cercet(torii din C"ina sus-inc( au descoperit o cale de aproduce mari cantit(-i de

albumin( seric( uman( 2A%',o protein( din s;nge care esteutilizat( pe scar( larg( *nproducerea de $accinuri imedicamente4, din boabe deorez.


26/40


27/40

Albumina seric( uman( este utilizat( *n

spitale pentru resucitarea pacien-ilorcare au ne$oie de uide, atunci c;ndacetia au pierdut mult s;nge sau ausuerit arsuri. Conorm autorilor

studiului, descoperirile sugereaz( c(aceste boabe de orez transgenice arputea f o surs( efcient( pentruproducerea albuminei, a$;ndcapacitatea de a satisace cerereamonidial(.


28/40

Dei testele pe orez sunt complete,metod( de e!tragere a A%' trebuie s(

ob-ine o serie de aprob(ri de laautorit(-ile medicale pentru a putea futilizat( pe scar( larg(.


29/40

6rima plant( modifcat( genetic care ar

putea a)unge pe mesele noastre esteorezul ce con-ine proteine umane,identice cu cele din laptele de mam(.Noul orez, creat *n laboratoarele

americane, a ost ob-inut prin modifc(rigenetice operate asupra unui orezobinuit, olosind proteinele e!trase dinlaptele i din sali$a unor tinere m(mici.


30/40

Cercet(torii americani spun c( noul tip de

orez $a putea f olosit ca un $eritabilmedicament pentru bebeluii care suer( dediaree, aceast( boal(, pro$ocat( debacterii, find una dintre primele cauze alemortalit(-ii inantile pe mapamond. Numite

adesea L"ran( pentru ran0enstein,alimentele modifcate genetic sunt pri$itecu suspiciune *n *ntreaga lume c"iar dec(tre corpul medical. Combina-ia de geneumane cu plante *i re$olt(, de asemenea,

pe mul-i oameni religioi, care resping apriori orice inter$en-ie tiin-ifc( *n crea-iadi$in(.


31/40


32/40

O organiza-ie britanic( numit( L=eneatc",

care supra$eg"eaz( prolierarea plantelormodifcate genetic, spune *ns( c( e!ist(pericolul ca noul orez s( pro$oace alergiise$ere. C"iar i *n %'A, grupul numit L'niuneaOamenilor de Ptiin-( 8ngri)ora-i a$ertizeaz( c(plantarea *n c;mp desc"is a orezului respecti$ar putea altera, prin polenizare, i alte culturi.


33/40

Orezul care pre$ine diareea, roiile carecombat cancerul sau cartofi care lupt(

*mpotri$a diabetului sunt, de apt, celemai ietine medicamente ale $iitorului.


34/40

6ri$itor e$aluarea siguran-ei plantelorM=, se consider( c( alimentele suntcomplet digerate i genele dinprodusele alimentare consumate nu potcircula c(tre celulele recipientului.


35/40

Apoi a ost demonstrat c( ADN&ul nu este

dezintegrat totalmente *n tractulgastrointestinal. %egmentele de ADN ingeratepot a$ea dimensiunile necesare pentru acon-ine gene *ntregim care r(m;n intacte ipot *nainta c(tre -esuturi i pot nimeri *n

s;nge. ADN&urile con-in elemente geneticenumite Cp= moti , care pot pro$ocasistemul imun la o reac-ie de tip inamator.Odat( eliberate *n mediu, plantele M= nu maipot f *ngr(dite. Ca toate organismele $ii,

plantele M= se reproduc i aceasta este oposibilitate pentru gene s( scape *n aarazonei de cretere destinat( ini-ial


36/40

Calea ma)or( de a sc(pa *n mediul natural,

s(lbatic, a noilor gene introduse, este printranser al polenului. Ma)oritatea plantelorde cultur( M= aate pe pia-( actualmentecon-in gene mar0er care coner( rezisten-(la antibiotice, al(turi de caracterele doritecum ar f rezisten-a a-( de insecte sauerbicide.#!ist( riscul ca aceste gene s( fetranserate de la plante la microorganismeproduc(toare de boli dac( plantele

transgenice sunt utilizate ca ura) pentruanimale sau ca alimente pentru oameni.


37/40

. Aceste bacterii $or de$eni prin urmare

imune la tratamentul cu antibiotice.Cercet(rile asupra e!isten-ei transeruluide gene i a dimensiunii acestuia au *nceput numai recent, de aceea datele

tiin-ifce e!istente sunt incomplete. 8nanul >>, cercet(torii englezi audemonstrat pentru prima oar( c(materialul modifcat genetic 2ADN4 dinalimente *i g(sete calea spre bacteriile

din intestinul uman, ridic;nd problemepoten-iale serioase de s(n(tate.


38/40

Multe plante M= au inserate genemar0er de rezisten-( la antibiotice de)a *ntr&un stadiu timpuriu de dez$oltare.Dac( materialul genetic al acestor genemar0er g(sete o cale de a a)unge *n

stomac, ceea ce cercet(torii de la'ni$ersitatea Necastle 2Anglia4 ausugerat c( este posibil, atunciefcacitatea antibioticelor olosite pe

scar( larg( ar putea f compromis(.


39/40

8ntr&un studiu publicat *n re$ista La

Recherche, proesorul 6atrice Cour$alinde la Institutul 6asteur din ran-a aaccentuat posibilitatea ca rezisten-a laantibiotice s( fe transerat( de laplantele transgenice *n mediu i deci s(a)ung( *n tractul digesti$. Qucrareaaten-ioneaz( asupra aptului c( princulti$area pe scar( larg( a plantelortransgenice se accentueaz( problema

de)a difcil( a bacteriilor rezistente.


40/40

#!ist( sufciente date tiin-ifci care sus-inc(:

genele pot f relati$ stabile *nintestinSbacteriile pot *n principiu prelua gene *n intestinul mamierelorS transerul orizontalde gene de la microorganismele modifcate

genetic la bacterii a ost obser$at *nintestinul insectelor 2i anume lacolembole4Sbacteriile din sol pot prelua genedin sol.Deoarece aceste gene sunt inutile ipericuloase pentru s(n(tatea uman(, multe

autorit(-i de reglementare din #uropa seopun olosirii genelor&mar0ercare coner( rezisten-( la antibiotice.

orezul modificat genetic

Documents