proiect-ergonomie-model-nr.2 (1).pdf

8/17/2019 PROIECT-ERGONOMIE-model-nr.2 (1).pdf

1/106


2/106


3/106


4/106


5/106


6/106


7/106


8/106


9/106


10/106


11/106


12/106


13/106


14/106


15/106


16/106


17/106


18/106


19/106


20/106


21/106


22/106


23/106


24/106


25/106


26/106


27/106


28/106


29/106


30/106


31/106


32/106


33/106


34/106


35/106


36/106


37/106


38/106


39/106


40/106


41/106


42/106


43/106


44/106


45/106


46/106


47/106


48/106


49/106


50/106


51/106


52/106


53/106


54/106


55/106


56/106


57/106


58/106


59/106


60/106


61/106


62/106


63/106


64/106


65/106


66/106


67/106


68/106


69/106


70/106


71/106


72/106

72

CAPITOLUL V MICROCLIMATUL INDUSTRIAL ÎN CADRUL LABORATORULUI SC EURO AUTO

PLASTIC SYSTEMS SRL. REALIZAREA ŞI MENŢINEREA UNUI MICROCLIMATINDUSTRIAL FAVORABIL MUNCII

5.1.Analiza temperaturii, umiditaţii şi a curenţilor de aer

Microclimatul. Aceasta se referă la starea fizică a aerului la locul de muncă, ce se caracterizeazăprin temperatură, umiditate, curenţi de aer şi radiaţiile termice ale corpurilor încălzite.Un microclimat necorespunzator poate reduce capacitatea de muncă a executantului, poatespori riscul de îmbolnăviri şi implicit reduce productivitatea muncii. Temperatura optimă însecţie stimulează lucrul, creşte eficienţa. Senzaţia de bună stare fiziologică apare atunci când diferenţa dintre temperatura aerului şi ceaa suprafeţei încăperii nu depăşeşte 2- 3 grade Celsius.Temperatura aerului recomandată pentru munca intelectuală în poziţia sezând este de 21- 23

grade celsius, iar pentru munca în secţie este de 19 grade Celsius. De asemenea, specialiştii cer, în general ca diferenţa între temperatura exterioară şi ce interioară în timpul sezonului cald sănu depăşească 4 grade Celsius.

În stabilirea temperaturii optime trebuie să se ia în calcul şi miscarea şi umiditatea aerului.Mişcarea aerului trebuie să fie mai mică de 0.2 m/s. Igiena modernă recomandă ca în încăperile încălzite umiditatea relativa a aerului să fie cuprinsă

între 50 si 70%. De asemenea, cercetările efectuate demonstrează că pentru o relaţie optimă între umiditatea relativă şi temperatura aerului, aceşti indicatori trebuie să aibă urmatoareleperechi de valori.Dacă aceste proporţii nu se păstrează apar efecte negative asupra aparatului respirator.

Acestea ar fi posibilitatile pe care le are la dispoziţie specialistul în ergonomie pentru a conferilocului de muncă mai multa personalitate, confort şi functionalitate.Microclimatul industrial reprezintă starea fizică la locul de muncă, ce se caracterizează printemperatură, umiditate, curenţi de aer şi radiaţiile termice ale corpurilor încălzite . Caracteristicile microclimatului industrial depind, în mare masură, de cele ale proceselortehnologice şi în general, de întregul circuit al procesului de producţie. Din această cauză,microclimatul se deosebeşte de clima exterioara a zonei în care se află situată întreprinderea.


73/106

73

Toţi factorii de microclimat actionează combinat şi concomitent asupra organismului uman.Temperatura aerului este determinată, ceilalţi parametrii potenţând sau diminuând efecteletemperaturii. Microclimatul nefavorabil e definit ca ansamblul factorilor de microclimat a căroracţiune combinată depăşeşte capacitatea adaptivă a organismului, suprasolicitând sistemul determoreglare pentru menţinerea homeostaziei termice. Temperaturile compatibile cu starea

constientă sunt cuprinse între 32 şi 43 de grade Celsius, dar activitatea poate fi eficientă numai între 36 şi 39 de grade Celsius. Moarte survine la temperaturi centrale ale organismului sub 2425 de grede Celsius şi peste 42- 43 grade Celsius. Solicitarea termoreglării determină strestermic.

Pentru recunoașterea, evaluarea și controlul locurilor de muncă cu microclimate nefavorabil,sociatatea colaborează cu un laborator de specialitate pentru efectuarea determinărilor demediu, care sunt correlate cu datele stării de sănătate stabilite prin examene medicale.

Planul de evaluare este întocmit pe baza informaţiilor obţinute în faza de recunoaștere acondiţiilor și noxelor profesionale la nivel de întreprindere, secţie, atelier, încăpere, loc demuncă, post de muncă și grup ocupaţional, după caz.

Stagiul procesului tehnologic permite recunoașterea surselor de căldură, umiditate, curenţi deaer și radiaţii calorice, a caracteristicilor și amplasării lor, precum și a dotărilor de protecţiamuncii.

Studiul procesului de muncă și a cronogramei profesionale stabilește natura și durataoperaţiilor de muncă în diferite condiţii climatice determinate de aplasarea punctelor de lucrufaţă de sursele de noxe. Se apreciază și caracteristicile încăperii: dimensiuni, uși, ferestre,sisteme de încălzire și ventilaţie etc. Datele preliminare obţinute prin recunoașterea condiţiilor

și noxelor permit sesizarea și aproximarea unor caracteristici importante cum sunt: naturacăldurii degajate în încăpere (de convective sau radiaţie) și cantitatea acesteia; cantitatea devapori de apă degajată, intensitatea radiaţiei calorice, intensitatea efortului fizic, senzaţiatermică a persoanelor etc.

a. Planul de evaluare cuprinde: punctele și momentele în care sunt necesaremăsurători ale factorilor climatici, pentru o evaluare cât mai complete în spaţiu și timp;indicatorii care urmează a fi utilizaţi (fizici, biofizici, fiziologici, complecși) în paralel cufactorii climatici consideraţi separat. Măsuratorile vor fi făcute: la 0,5 și 1,5 metri de sol,pentru a surprinde variaţiile pe verticală; cu sau fără ventilaţie în funcţie pentru

aprecierea eficienţei acesteia în cel puţin 2 sezoane extreme, în 2-4 dintre zilele cele maicălduroase și mai friguroase ale anului. Planul poate fi rectificat pe parcursul fazelor deevaluare, în raport cu rezultatele obţinute.

b. Metodele și tehnicile de măsurare a diverșilor parametri ai microclimatului, atât ai celorde mediu, cât și ai organismului, s-au perfecţionat în raport cu evoluţia tehnicii.Metodele pot fi grupate în 3 categorii: metode care se adresează separate fiecărui factorde microclimat (temperatură, umiditate, curenţi de aer, radiaţii calorice), metode carese adresează solicitării funcţiei de autoreglare (temperature corporală, frecvenţă


74/106


75/106

75

În figurile de mai jos se regăsesc imagini ale instrumentelor menţionate mai sus și locul în carese prelucrează informaţiile (Fig. 5.5).

Figura 5.1 – psihrometrul Assmann Figura 5.2 – Anemometrul

Figura 5.3 – Dozimmetrul Figura 5.4 – Globtermometrul

Fig. 5.5 – Birou prelucrare informatii

Sursa: SC Euro Auto Plastic Systems SRL

Termometru

uscat

Termometru

umed

Suport

Ventilator


76/106

76

În ultimii ani a luat amploare tot mai mare construirea de aparate și instrumente de măsurăbazate pe tehnici electronice de acurateţe, fiabile și ușor de mânuit.

c. Exprimarea rezultatelor se face în funcţie de natura indicatorilor: temperatura aeruluisau a suprafeţelor înconjurătoare în grade Celsius, umiditatea relativa a aerului în procente faţă

de umiditatea maximă; viteza curenţilor de aer în metri/secundă; intensitatea radiaţiei calorice în calorii/cmA²/minut.

d. Interpretarea rezultatelor se face prin raportare la valorile normale ale parametrilorclimatici măsuraţi separat. Se prezintă mai jos prevederile NGPM/2002, art.533-541, referitoarela microclimat.

Activităţile profesionale se clasifică în funcţie de metabolismul energetic (NGPM).Limitele termice minime admise la locurile de muncă sunt cele prevăzute în tabelul 5.6 iarlimitele termice maxime admise în tabelul 5.7.

Tabel 5.6 Limitele termice minime admise la locurile de munca

Clasa de metabolism(M) (W)

Temperatura laglobtermometru (°C)

Viteza curentilor de aer(m/s)

M


77/106

77

Limitele minime și maxime ale temperaturii și vitezei curenţilor de aer la locurile de muncăprevăzute cu dușuri de aer sunt prezentate în tabelul 5.8.

Tabel 5.8Limitele minime și maxime ale temperaturii și vitezei curenţilor de aer la locurile demuncă prevăzute cu dușuri de aer

Limite minime Temperaturi maximeNivelul radiatiilor

calorice(cal/cm3/min)

Metabolismulenergetic

(M)(W)

Temperaturaaerului (°C)

Vitezacurentilor

de aer(m/s)

Temperaturaaerului (°C)

Vitezacurentilor

de aer(m/s)

1 M


78/106

78

Temperatura suprafeţelor echipamentelor tehnice sau ale oricăror alte suprafeţe cu careangajatul vine în contact la locul de muncă trebuie să se situeze sub valorile prevăzute în tabelul5.10.

Tabel 5.10 Limitele maxime admise ale temperaturii suprafeţelor

Material constitutiv al suprafeteiTemperatura suprafetei (°C)pentru durata de

contact1 min 10 min >8 ore

Metal neacoperit 51 48 43Metal acoperit 51 48 43Ceramica, sticla si piatra 56 48 43Material plastic 60 48 43Lemn 60 48 43

Sursa: NGPM/2002

Personalul care lucrează în microclimatul cald (peste 30°C) sau rece (sub 5°C) va beneficia depauze pentru refacerea capacităţii de termoreglare, ale căror durată și frecvenţă se stabilesc înfuncţie de intensitatea efortului fizic și de valorile parametrilor de microclimat, scop în care sevor asigură spaţii fixe sau mobile cu microclimat corespunzător. În perioadele în care, din cauzacondiţiilor meteorologice, nefavorabile se înregistrează temperaturi exterioare extreme,respectiv temperaturi ce depășesc 37°C, sau care, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fiechivalate cu acest nivel, ori temperaturi sub - 20°C sau care, corelate cu condiţii de vânt intens,pot fi echivalate cu acest nivel, se vor lua măsuri de protecţie a angajaţilor în conformitate cuprevederile legale în vigoare.

Dacă cerinţele procesului tehnologic sau alte condiţii speciale nu permit încadrareaparametrilor microclimatului în valorile limită prevăzute de norme, angajatorul este obligat săasigure protecţia angajaţilor prin măsuri tehnico-organizatorice și medicale.


79/106

79

În imaginile de mai jos (Fig 5.11 și Fig 5.12) sunt prezentaţi doi lucrători de la divizia „ Parasolar”și echipamentul necesar în funcţie de postul fiecăruia.

În cazul figurii 5.11 datorită temperaturii ridicate doar la nivelul părţii superioare a corpuluieste folosit echipamentul format din tricou, pantaloni și mănușile de protective. Mâinile sunt

singurele expuse căldurii (la presarea foliei de PVC pe parasolar) și de aceea necesită mănușile.Figura 5.11


În cazul figurii 5.12 se impune folosirea echipamentului format din halat, pantaloni și mănușilecu mâneci lungi deoarece se lucrează la tăierea și lipirea foliei pe oglinzile de parasolar, de altfeldestul de ascuţite până la momentul în care se montează pe parasolar.

Figura 5.12



80/106

80

Normele de microclimate din tabelele prezentate vor fi luate în considerare în calcul laproiectarea și realizarea sistemelor de încălzire și ventilaţie.

În cazul determinării unor parametri complecși, interpretarea se va face în raport cu limitelestabilite prin cercetările din acest domeniu. Astfel, pentru temperatura echivalent corectată: la

neadaptaţi limitele maxime admise sunt 30°C pentru muncă ușoară, 28°C pentru muncă medie,și 26°C pentru cea grea, iar la adaptaţi acestea sunt mai mari cu 2°C.

Valorile limită admise ale unor parametri fiziologici sunt: frecvenţa cardiacă maximă 110/min,că medie ponderată cu timpul pe ziua de muncă, temperatură sublinguala 37,5 °C pentru muncizilnice a 8 ore și 38A°C pentru expuneri intermitente la căldură (această din urmă fiindconsiderată „temperatura de alarma”), debitul sudoral cca 0,5 litri/oră; temperatură cutanatămedie 35,6°C.

Senzaţia termică se apreciază după următoarea scală: foarte cald, cald, confortabil, răcoare,rece, foarte rece (frig). Indicele de solicitare termică (Heat Stress Index) este un indicatorcomplex, reprezentând raportul dintre cantitatea de căldură care trebuie eliminată deorganism, apreciată prin câtă valoare și consum energetic pe de-o parte, și cantitatea carepoate fi eliminata in funcţie de factorii de microclimat ambiental pe de-o parte, o valoare peste100% indică o solicitare termică importantă.

c) Evaluarea efectelor microclimatului asupra organismului se face prin datele stării desănătate privind bolile profesionale și efectele nespecifice, precum și prin valorileindicatorilor fiziologici, biochimici, psihologici, că și prin indicatori privind eficientămuncii. O serie de indicatori nespecifici de răspuns al organismului pentru locuri demuncă la care nu se pot aplică măsuri tehnice de protecţie împotriva radiaţiilor calorice,

sunt menţionaţi în Ordinul 803/2001 al ministrului sănătăţii și familiei din România. Înconcluzie, un microclimat necorespunzător poate reduce capacitatea de muncă aexecutantului, poate spori riscul de îmbolnăviri și implicit reduce productivitatea muncii.

Temperatura optimă în încăperile birourilor stimulează lucrul și sporește eficientă. Senzaţia debunăstare fiziologică apare atunci când diferenţă dintre temperatura aerului și cea a suprafeţei

încăperii nu depășește 2-3°C.Temperatura aerului recomandată pentru muncă intelectuală în poziţia șezând este de 21-23°C,iar pentru muncă ușoară în poziţia șezând este de 19A°C. De asemenea, specialiștii cer, îngeneral, că diferenţă între temperatura exterioară și cea interioară în timpul sezonului cald să

nu depășească 4°C. În stabilirea temperaturii optime trebuie să se ia în calcul și mișcarea șiumiditatea aerului. Mișcarea aerului trebuie să fie mai mică de 0,2 m/s; în cazul lucrărilordeosebit de delicate care cer o imobilitate prelungită a corpului, nu trebuie să depășească 0,1m/s. Igiena modernă recomandă că în încăperile încălzite umiditatea relativă a aerului să fiecuprinsă între 50-70%.

În laboratorul societăţii unde desfășurarea activităţii profesionale necesită confort termic, suntasigurate condiţiile expuse în continuare:


81/106

81

În perioadă de vară:- Temperatura operativă între 23-26°C- Diferenţa pe verticală a valorilor temperaturii aerului la 1,1 m și 0,1 m deasupra solului

(nivelul capului și al gleznelor) mai mică de 3°C

- Umiditatea relativă a aerului între 30-70%; viteză medie a curenţilor de aer între 0,1-0,3m/s

În perioada de iarnă:- Temperatura operativă între 20-24°C- Diferenţa pe verticală a valorilor temperaturii aerului la 1,1 m și 0,1 m deasupra solului

(nivelul capului și al gleznelor) mai mică de 3°C

5.2 Propuneri privind realizarea unui microclimat favorabil muncii

Microclimatul nefavorabil e definit ca ansamblul factorilor de microclimat a căror acţiunecombinată depășește capacitatea adaptativă a organismului, suprasolicitând sistemul determoreglare pentru menţinerea homeostaziei termice. Organismul devine poichiloterm latemperaturi corporale centrale peste 40,6°C și sub 31°C. Temperaturile compatibile cu stareaconștientă sunt cuprinse între 32-43°C, dar activitatea poate fi eficientă numai între 36-39A°C.Moartea survine la temperaturi centrale ale organismului sub 24-25°C și peste 42-43°C.Solicitarea termoreglării determină stres termic.

Normele de microclimat din tabelele prezentate vor fi luate la calcul în proiectarea și realizareasistemelor de încălzire și ventilaţie.Instalaţiile de ventilare și climatizare industriale au că scop asigurarea condiţiilor de puritate a

aerului a microclimei corespunzătoare activităţii depuse de om și a naturii procesuluitehnologic.Realizarea acestor cerinţe contribuie la menţinerea capacităţii de muncă, la înlăturarea

îmbolnăvirilor profesionale, la ridicarea productivităţii muncii, a calităţii produselor etc.Clădirile industriale cuprind în general spaţii mari cu surse variate de nocivităţi. Felul surselor și

amplasarea lor depinde de procesul tehnologic din fiecare secţie. Pentru diluarea nocivităţilor,asigurarea condiţiilor de mediu necesare protecţiei muncii și realizării microclimatului cerut deprocesul de producţie, prin instalaţiile de ventilare industrială se vehiculează debite mari deaer.Alcătuirea sistemelor de ventilaţii în secţiile industriale necesită cunoașterea amănunţită a

procesului tehnologic, a utilajelor și amplasarea lor, natură și cantitatea nocivităţilor, condiţiilede mediu cerute din punct de vedere tehnologic și al protecţiei muncii.

Bazele de calcul și în cazul instalaţiilor de ventilare industrială au la bază o serie departicularităţi:


82/106

82

- În adaptarea unui sistem de ventilare în afară restricţiilor de ordin constructiv-arhitectural, apar restricţii și de ordin tehnologic, funcţional, legate de posibilitateaamplasării utilajelor;- În spaţiile ventilate apar și alte degajări nocive în afară de căldură, umiditate și CO2.

Sisteme de ventilaţie aplicabile:

- Ventilarea naturală organizată a€“în cazul atelierelor calde, f ără degajări de vaporinocivi, gaze sau praf, cu degajări mari de căldură, și în mai mică măsură degajări deumiditate; se aplică mai ales sub formă de ventilare mixtă sau alături de alte sisteme;

- Ventilare mecanică de schimb general -€când există degajări de substanţe nocive șiventilarea naturală organizată ar fi insuficienţă;

- Ventilarea prin refularea locală a aerului - pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncăî nanumite zone aflate lângă surse calde, puternic radiante sau pentru împiedicareapătrunderii aerului rece prin uși exterioare;

- Ventilarea prin aspiraţia locală a aerului - când există surse concentrate de degajărinocive și ventilarea generală e insufixienta chiar și la debite mari de aer;

Pentru ventilarea naturală a incintelor industriale se pot utiliza:

a) Ferestrele mobile - se prevăd atât în faţadele halei industriale cât și în luminătoare, fiindalcătuite ca tip constructiv din ochiuri mobile, simple sau duble, cu axul de rotire la parteasuperioară, la mijloc sau la partea inferioară. Ochiurile mobile prevăzute în hale sunt

avantajoase din punct de vedere economic dar ridica probleme acţionarea lor, întrucâttrebuie închise sau deschise, în funcţie de direcţia vântului, iar mecanismele de manipularetrebuie amplasate în zonă de lucru. Ochiurile mobile amplasate la înălţimi mari se prevăd cuacţionare prin servomotoare.

b) Deflectoarele - sunt dispozitive montate la partea superioară a coșurilor de ventilaresau pe acoperișul halelor industriale, intensificând schimbul natural de aer prin utilizareaenergiei cinetice a vântului. Sub acţiunea curenţilor de aer atmosferici se creeazăsuprapresiuni și depresiuni a căror rezultantă finală e o depresiune ce activează tirajul. (Fig.

5.13)


83/106

83

Figura 5.13 - Luminatoare – deflectoare tipizate

Sursa: prelucrare pe baza informatiilor din SC Euro Auto Plastic Systems SRL

c) Luminatoarele - sunt dispozitive utilizate pentru iluminatul natural și evacuarea aeruluivicial din hale industriale, fiind prevăzute cu ferestre mobile sau rame cu jaluzele prin carese realizează evacuarea aerului datorită presiunii termice și a presiunii vântului. Efectul

vântului e favorabil evacuării aerului când deschiderile sunt amplasate pe faţă adăpostită aluminătorului. (Fig. 5.14)Ochiurile mobile se prevăd simetric pe ambele feţe longitudinale ale luminătoarelor și prindispozitive mecanice se manevrează închiderea și deschiderea lor, în funcţie de direcţiavântului. Luminatoarele-deflectoare au avantajul că nu sunt influenţate de direcţia vântului.Luminatoarele-deflectoare au avantajul că nu sunt influenţate de schimbarea direcţieivântului.


84/106

84

Figura 5.14 - Caracteristicile şi dimensiunile unor luminatoare tipizate

Sursa: prelucrare pe baza informatiilor din SC Euro Auto Plastic Systems SRL

Instalaţii de ventilare locală

În secţiile industriale cu degajări de nocivităţi concentrate se poate aplica un sistem decaptare locală sau se pot prevedea dispozitive de aspiraţie, de refulare sau aspiraţie șirefulare. Aceste sisteme limitează împrăștierea nocivităţilor și asigură parametrii aerului înzonă de lucru. Soluţia cu mărirea debitului de ventilare pentru realizarea concentraţiiloradmise de nocivităţi în zona de lucru generează viteze mari ale aerului și riscul împrăștieriinocivităţilor în întregul volum al halei.Sistemele de ventilare locală se pot clasifica în funcţie de natură și modul de propagare a

degajărilor nocive, de tipul și dimensiunile utilajelor, de particularităţile proceselor


85/106

85

tehnologice, de alcătuirea constructivă a incintei etc. În funcţie de modul în care ele asigurăcondiţiile de muncă locale se deosebesc:

- Instalaţii de ventilare locală prin refulare (în situaţiile în care asigurarea condiţiilor demicroclimat impun folosirea de jeturi de aer, sub formă de dușuri de aer sau perdele de aer;

- Instalaţii de ventilare locală prin aspiraţie (când nocivităţile sunt concentrate, captarealor se face la locul de producere prin: dispozitive deschise, hote, aspiraţii marginale, nișe deventilare, carcase)- Instalaţii de ventilare locală prin refulare și aspirare (realizând prin jeturi de aer refulate

pe o parte și captate pe latură opusă refulării o perdea deasupra sursei care limitează împrăștierea nocivităţilor și asigură o mișcare dirijată a aerului într-un spaţiu delimitat saunu geometric; se folosește la băi industriale, tuneluri de uscare, cuve de electroliza)

În figurile de mai jos regăsim amplasarea dușurilor de aer la locul de muncă în spate (Fig. a),deasupra (Fig. b) și în faţă (Fig. c)

Figura a) Figura b) Figura c)

Fiind instalaţii de ventilare locală prin refulare, se folosesc mai mult pentru combatereacandirii radiante asupra muncitorului care lucrează în apropierea surselor calde, asigurândschimbul de căldură om-mediu ambiant fără suprasolicitarea mecanismului termoregulatoruman. Conform NGPC (Normelor Generale de Protecţia Muncii) se prevăd la locurilepermanente de lucru când densitatea fluxului termic radiant al surselor, corelat cu duratăde expunere a muncitorului depășește limitele impuse.


86/106

86

Perdelele de aer se utilizeazain domeniul industrial că mijloc de protecţie pentru a împiedică pătrunderea aerului rece prin ușile halelor destinate accesului auto sau ușile deacces cu deschidere frecventă, goluri tehnologice prin care se întroduc în mod continuumateriale în secţii. (exemplu regăsit în figurile 5.15, 5.16)

Figura 5.15 Perdele de aer

Figura 5.16 Hale acces auto SC Euro Auto Plastic Systems SRL



87/106

87

CAPITOLUL VI

CAPITOLUL VI. STUDIUL DE ORGANIZARE RAŢIONALĂ A UNUI LOC DE MUNCĂ EXISTENT DIN

CADRUL LABORATORULUI DE INCERCARE PARAMENTRII MOTOR

Una dintre condiţiile esenţiale pentru obţinerea unei înalte productivităţi a muncii o constituie

organizarea ergonomică a muncii pe fiecare loc de muncă, verigă de bază a producţiei.

O astfel de organizare trebuie să asigure o muncă continuă și de înaltă productivitate a

muncitorilor, ușurând în același timp eforturile lor fizice prin:

- organizarea ergonomică a procesului de muncă pe locul de muncă, pe baza respectării

principiilor economiei mișcării;

-

organizarea unor condiţii de muncă ergonomice, în care munca să se desfășoare cu unconsum de energie cât mai mic și fără pericol de îmbolnăvire sau accidentare;

- organizarea necesară a servirii locului de muncă.

6.1 Organizarea locului de muncă din punct de vedere al elementelor sale componenete

Această analiză va avea în vedere locul de muncă din cadrul laboratorului de încercare

parametrii motor la SC Euro Auto Plastic Systems SRL în vederea organizării raţionale a acestuia,

precum și utilizarea sistemului MTM (metodă timpilor și a mișcărilor) î n stabilirea metodelor de

muncă la proceselede muncă manual existente sau proiectate.

Metoda timpilor și a mișcărilor (MTM) este o metodă folosită mai ales în analiza și diagnoza

activităţilor manuale și mecanizate și constă în descompunerea mișcărilor complexe în mișcări

elementare sau gesturi și evaluarea duratelor acestora. Această metodă urmărește eliminarea

mișcărilor inutile și se face pentru organizarea și redistribuirea mișcărilor pe membrele

superioare și inferioare, reducerea timpilor de execuţie, creșterea calităţii execuţiei și

reducerea efortului fizic.

La acest loc de muncă ales pentru analiză se execută următoarele operaţiuni:

- operaţia de înregistrare și comparare parametrii motor;

- operaţia de verificare nivel lichid răcire;

- operaţia de verificare a pompei de ulei pentru probă de anduranţă motor.


88/106

88

Vom analiza în continuare operaţia de verificare a pompei de ulei pentru proba de anduranţă

motor deoarece efectuarea acestei operaţii necesită aplicarea principiilor economiei mișcării și

a organizării ergonomice corespunzătoare a locului de muncă.

Amplasarea utilajului, a executantului și a obiectelor muncii la locul de muncă sunt prezentate

în figura 6.1 și 6.2.

Figura 6.1 Verificarea presiunii pompei de ulei

Sursa: Laborator SC Euro Auto Plastic Systems SRL

Poziţia de lucru predominantă a operatorului este cea ortostatică (în picioare), la o distanţă

normal faţă de motor și de componentele periferice. Prin poziţia ortostatică a executantului,

consumul de energie fizică este mare, în schimb efortul neuropsihic este mic. Procesul de

muncă este manual-mecanic.

Raft pompe

ulei

Panou

comanda

Dulap

pentru

scule

Lampa

motor

Sesizor de

alerta

Container

pompe ulei

Verificarea

pompei de ulei

Stand motor

pentru incarcare apompei de ulei

30 cm


89/106


90/106

90

Figura 6.3 Verificarea presiunii uleiului

Sursa: Laborator SC Euro Auto Plastic Systems SRL

Efectuând analiza critică a operaţiei de încercare a pompei de ulei rezultă următoarele:

Î: Cum s-ar putea evita așteptarea mâinii stângi când mână dreaptă ia pompa de ulei din

container?

R: Prin executarea mișcării cu mâna stânga în vederea realizării poziţiei de montare a pompei la

stand. Prin executarea mișcărilor curbe simultan de ambele mâini, precizia și viteza de execuţie

cresc, concomitant cu sporirea productivităţii.

Î: Cum s-ar putea realiza combinarea mișcărilor astfel că acestea să fie mai bine repartizate pecele două mâini?

R: Prin preluarea mișcărilor de coborâre a capacului standului și de oprire a acestuia de către

mâna dreaptă. Se asigură astfel, cursivitatea naturală a mișcărilor, care favorizează

mentionerea unui ritm de muncă ușor și constant.


91/106

91

Activitatea mâinilor muncitorului î n executarea operaţiei de î ncercare a pompei de ulei este

prezentatăî n figura 6.4.

Figura 6.4 Graficul activităţii mâinilor pentru operaţia de încercare a pompei de ulei

Operatia: Incercarea pompei de ulei Executant: operatorul laboratorului

Locul: laborator incercareparametrii motor

Metoda: Existenta Studiul nr. 1 Fila nr. 1

Mana stangaSimboluri

Mana dreaptaM.S M.D

-

Asteapta

-

Ridica capaculstandului deincercare

- Ajuta manadreapta

- Ajuta manadreapta

-

Lasa jos capaculstandului

-

Pornestestandul

-

Opreste standul

- Ridica capaculstandului

- Ajuta manadreapta

-

Ajuta manadreapta

-

Asteapta

1

1

2

3

4

5

6

7

8

9

2

1

2

3

4

1

2

3

4

5

6

7

-

Ia pompa de ulei

-

Tine pompa deulei

- Amorseazapompa de ulei

- Monteaza pompala stand

-

Asteapta

-

Asteapta

-

Asteapta

- Asteapta

- Scoate pompa dela stand

-

Dezamorseazapompa

-

Pune pompa peraft

-

Operatie-

Transport-

Asteptare

9-2

614

Total 11 11


92/106

92

Din tabelul de mai sus rezultă că cele 22 de mișcări pentru executarea operaţiei e încercare a pompei de

ulei, pot fi reduse cel puţin la jumătate, prin aplicarea principiilor economiei mișcării I a organizării

ergonomice corespunzătoare a locului de muncă.

Analiză detaliată a mânuirilor specifice fiecărei operaţii în parte, presupune întocmirea Fișelor de analiză

detaliată, însoţite de aspect critice corespunzătoare.

În continuare în figură 6.5 se prezintă analiza detaliată a mânuirii corespunzătoare pentru verificarea

presiunii pompei de ulei.

Figura 6.5 Fișă de analiză detaliată a mânuirii pentru verificarea presiunii pompei de ulei

Fisa de analiza detaliata MTM-1 Fila nr. 10

Denumirea manuirii: verificarea presiunii

Mana stangaTMU

Mana dreaptaDescrierea miscarii f Simbol Simbol f Descrierea miscarii

Intinde mana spre capacApuca capacul

Deplaseaza capaculIntinde mana

Apuca arborele pompei

Intinde mana

Intinde mana spre capacApuca capacul

Deplaseaza capacul

Intinde mana sprebuton

Aplica presiune


Aplica presiuneIntinde mana spre capac

5

R35AG1A

M30BR20BG1A

T90S

R35AG1A

M30B

R14A

AP2

R10A

AP2R20A

37,2

75

29

2

31,9

37,230

10,42

9,88,22

275,4

21,010,4

29,8

4,0

10,6277,4

7,34,1

10,64,9

TB-C2

W5P

BR30B

G1A

AB

TB-C2W2P

M24B1

M14B1P2NSE

EF

Intoarcerea

corpuluiMerge la

containerul cupompe de ulei

Se inclina

Apuca pompa deulei

Se ridica in pozitiainclinat

Intoarce corpulMerge la standul

de incercarepompe de ulei

Deplaseaza pompa

Deplaseaza pompaPotriveste pompa

Functionare standFixeaza privirea


93/106

93

Apuca capaculDeplaseaza capacul

Apuca arborele pompeiIntinde mana 5

G1AM30B

R20B

G1AT90S

29,8

10,4

25,4

2277,1

37,245

11,62

150

R35A

G1AM14B1

M20B1TB-C2W3P

M30C1RL1

W10P

Intinde mana sprepompa

Apuca pompaDeplaseaza pompa

Deplaseaza pompaIntoarce corpul

MergeDeplaseaza pompaDa drumul pompei

Merge la primulbanc

Total 1240,3

Analiza critică referitoare la verificarea presiunii pompei de ulei, vizează contribuţia mișcărilor corpului și

ale membrelor inferioare în executarea mânuirii reprezintă 435 TMU, preponderente fiind mișcările de

deplasare la standul de încercare, efectuate concomitant cu cele de întoarcere a capului. Din analiza

efectuată, am constatat că timpul relativ mare pentru efectuarea acestor mișcări se datorează

următoarelor cauze:

- organizării necorespunzătoare a muncii, care ne permite realizarea unui ritm ușor și natural din partea

muncitorului;

- divizării mișcărilor în elemente 93omponent, care sacadează suita mișcărilor și ridică nivelul gradului

de control, având drept consecinţe diminuarea vitezei de efectuare și a eficienţei economice;

- lipsa de preocupare a personalului de conducere în realizarea unei combinaţii de mișcări cât maipotrivite din punct de vedere economic și a instruirii muncitorului în însușirea noii metode;

- mișcările de întindere a mâinii spre capacul pompei și butoanele de acţionare a standului de încercare,

se efectuează rapid și fără participarea privirii. Posibilitatea transferării modelului din centrii conștienţi

în centrii automatismului este preponderentă în acest tip de mișcări;

- mișcările de deplasare executate de muncitor sunt de gradul II, ele necesitând un minim de practică și

de îndemânare din partea acestuia, deoarece realizarea mișcărilor se face cu participarea mușchilor și a

vederii;

- materialele și sculele sunt plasate de muncitor în mod dezordonat la locul de muncă, ducând la

efectuarea unor mișcări în gol de către acesta. În primul rând s-ar putea efectua mișcările ordonate logic

în vederea pregătirii încercării, realizându-se apoi numai mișcările de încercare propriu-zisă;- prin nealternarea poziţiei ortostatice cu poziţia șezând, muncitorul nu are posibilitatea să odihnească

unele grupe de muschisi să schimbe poziţia atunci când dorește să îmbunătăţească circulaţia sangvină.

Timpul operativ operaţiei va fi: 1240,3 TMU

Transformat în secunde rezultă: 44,65.


94/106

94

6.2. Descrierea condiţiilor generale de muncă

Condiţiile generale de muncă pentru operatorii din cadrul laboratorului verificării parametriimotor nu prezintă un grad mare de riscuri.

Durata zilei de muncă – conform legislaţiei nu depăşeşte 8 ore pe zi Regimul de muncă – presupune organizarea activităţilor în mai multe schimburi. Se practică

activităţi în 3 schimburi.

Gradul de intensificare al muncii – se reglementează de normele de producţie sau de timp învigoare şi corespunde nivelului organizatoric, tipului producţiei, etc.

Experienţa în muncă şi cerinţele tehnice determină categoria din care face parte executantul,categoria activităţilor pe care le execută.

Principalele condiţii de muncă sunt: microclimatul, iluminatul, mediu sonor, vibraţiile,caracteristicile acustice, condiţii de design industrial şi aspect estetic, etc.

Microclimatul se caracterizează prin temperatura, umiditatea relativă a aerului, viteza aerului.Condiţiile optime se specifică pe perioade ale anului. Senzatia de buna stare fiziologica apareatunci cand diferenta dintre temperatura aerului si cea a suprafetei incaperii nu depaseste 2- 3grade Celsius.

Temperatura aerului recomandata pentru munca în secţie este de 19 grade Celsius.Umiditatearelativa a aerului este cuprinsă intre 50 si 70%.

Microclimatul si temperatura aerului se incadreaza in valorile optime datorita imbunatatiriisistemului central de incalzire si racire prezentate in figura 6.6.

Figura 6.6 Sistem central de incalzire si racire


Nivelul zgomotului din cadrul laboratorului verificării parametrii motor se încadrează în limitelenormalului şi nu este nevoie să se ia nicio măsură specială. În cazul în care zgomotul ar deveni oproblemă pentru muncitori se consideră ca fiind necesar să poarte în permanenţă antifoane.


95/106

95

În cadrul laboratorului verificării parametrii motor nivelul vibraţiilor este scăzut.

În ceea ce priveşte culorile, culoarea este cu atat mai caldă cu cât se apropie de roşu şi cu atatmai rece cu cat este mai dominant albastru. Culorile deschise au efect stimulant, vesel pozitiv,

motiv pentru care laboratorul de verificare parametrii motor este vopsit în culoarea albă.

În cadrul locului de muncă analizat, laboratorul de verificare parametrii motor, iluminatul este împărţit in 2 categorii: iluminarea ambientală care este data de obicei de o sursă de luminămontantă în tavan (Fig 6.7) şi iluminarea naturală care provine prin geamuri uşi sau pereţi desticlă. Are un efect pozitiv asupra omului, dar nu este disponibilă permanent.

Figura 6.7 Lumina ambientală


Desfăşurarea activităţii presupune respectarea tuturor normelor specifice referitoare lasecuritatea şi sănătatea în muncă, a procedurilor de urgenţă şi reducerea factorilor de risc. Înafară de aceste norme, montatorul trebuie să respecte procedurile de asigurare a calităţiilucrărilor executate şi a normelor de protecţie a mediului.

Executarea operaţiilor de verificare se face cu scule, dispozitive si instrumente de lucru.Pentru realizarea acestei operaţii angajatul îşi desfăşoară activitatea în , laboratorul de

verificare parametrii, special amenajat, dotate cu scule, dispozitive, utilaje, instalaţii şiechipamente:Scule: filtre, chei fixe, pompe, şurubelniţe,maşini-unelte etc.


96/106


97/106

97

Salariaţii chemaţi pentru astfel de situaţii sunt obligaţi să se prezinte şi să participe efectiv pânăla terminarea lucrărilor, exceptând cazurile când aceştia se află în concediu de odihnă sauconcediu de boală.

În afara situaţiilor prevazute mai sus, salariaţii pot fi chemaţi de conducere să presteze muncă

suplimentară numai cu consimţământul lor. Orele suplimentare vor fi efectuate pe bază de

"Note de chemare " întocmite de seful direct şi aprobate de directorul executiv al activităţii.După încheierea schimbului 2 se va efectua muncă suplimentară numai în cazuri de excepţie şi

în situaţiile în care se convine.

Munca în timpul nopţii1. Se consideră muncă desfăşurată în timpul nopţii, munca prestată în intervalul cuprins întreorele 22.00 –7.00 .2. Numărul de ore lucrate în timpul nopţii este de 80 ore /lună. Se poate depăşi numărul de 80

ore /lună numai cu acordul liderului sindicatului reprezentativ.

Programul de lucruProgramul de lucru al salariaţilor este organizat în funcţie de specificul activităţii pe: 1, 2 sau 3schimburi, respectiv: 7 - 15; 15 - 23; 23 – 7 şi în tura continuă.Programul de lucru pentru tura continuă, se va stabili pe bază de grafic lunar, aprobat de

directorul de activitate cu consultarea sindicatului reprezentativ, cu respectarea duratei legale a

timpului de lucru. Timpul de lucru începe şi se sfârşeşte la locul de muncă în mod obligatoriu în

ţinuta de lucru, salopeta şi tricou alb, împreună cu bocanci speciali daţi de către firmă.

Dotarea cu echipament individual de protecţie și echipament individual de muncă

Echipamentele implicate în sistemele de fabricaţie, numite și echipamente de muncă, pot fi

împărţite după destinaţie în categoriile prezentate în continuare:

- Echipamentele individuale de lucru sunt utilizate pentru a proteja îmbrăcămintea personală

împotriva uzurii și murdăririi excesive (salopete,halite, șepci etc)

- Echipamente individuale de protecţie reprezintă totalitatea mijloacelor cu care este dotat

fiecare participant la procesul de muncă pentru a putea fi protejat împotriva factorilor de risc

de accidentare și îmbolnăvire profesională (mănuși de protecţie, căști de protecţie, veste de

protecţie, îmbrăcăminte de bumbac, ochelari de protecţie etc).

Proiectarea acestor echipamente în conformitate cu cerinţele ergonomice poate constitui un

factor important la reducerea riscului de accidentare și a stresului fizic, în menţinerea stării de

sănătate și îmbunătăţirea confortului de muncă.


98/106

98

Conducerea societăţii are obligaţia să asigure gratuit tuturor salariaţilor echipamentul individual

de protective (EIP), echipamentul de lucru (EIL) și materialele igienico-sanitare (MIS). Salariaţii

vor utiliza EIP, EIL și MIS numai în scopul pentru care au fost acordate. Neutilizarea

echipamentului individual de protective poate atrage sancţiuni succesive, ajungându-se până la

desfacerea contractului de muncă, în condiţiile prevăzute de Regulamentul Intern. În figura 6.8 regăsim echipamentul de lucru pentru un operator din laborator iar în figurile 6.9

și 6.10 echipamentul de protecţie al acestuia.

Figura 6.8 Echipament operator laborator

Figura 6.9 Bocanci de protectie Figura 6.10 Manusi de protectie


Halat de protecti

Bocanci de

protectie

Manusi de

protectie


99/106

99

Acordarea materialelor igienico-sanitareși alimentaţiei de protecţie

Conducerea societăţii asigură întreţinerea și modernizarea grupurilor și instalaţiilor sanitare, a

vestiarelor la o capacitate suficientă și cu o dotare corespunzătoare a acestora precum și

asigurarea personalului necesar pentru curăţenie. Materialele igienico-sanitare de care dispune

societatea sunt: soluţii pentru curăţenie, cărucioare pentru curăţenie, consumabile, coșuri degunoi, detergent, săpun, dozatoare, produse de unică folosinţă, produse de hârtie, odorizante,

uscătoare.

Alimentaţia de protecţie

Pentru desf ășurarea activităţii în bune condiţii în cadrul societăţii angajaţii dispun de:

a) Servirea mesei în microcantine, dotate și amenajate corespunzător

b) Amenajarea de bufete în incinta și aprovizionarea corespunzătoare a acestora

c)

Amenajarea unor locuri speciale de recuperare și refacere a capacităţii de muncăî npauze tehnologice

d) Asigurarea în perioada rece a temperaturii prevăzute în standardele și normativele în

vigoare, respective minim 12°C, î n spaţii inchise

e) Sucuri și nectar natural din fructe și legume, apă carbogazoasăși necarbogazoasă

f) Masăcaldăși alte măsuri de creștere a rezistenţei organismului


100/106

100

6.3Analiza etapelor de studiu pentru proiectarea organizării locului de muncă existent

Principiile de organizare ergonomică a locurilor de muncă sunt urmatoarele:

- economia mişcării ce permite scutirea angajatului de efort inutil, de îndepartarea în timp a

senzaţiei de oboseală şi menţinerea la un nivel satisfăcător a disponibilităţii de lucru;- executarea concomitentă a activităţilor de supraveghere pasivă a funcţionării utilajelor(desfăşurării proceselor) şi activităţii manual;- executarea concomitentă a activităţii manuale cu ambele mâini;- deplasările pot fi reduse prin planificarea corectă a locului de muncă, alegerea adecvată aamplasării utilajelor va permite micşorarea traiectoriei de deplasare.

Metode de perfecţionare a organizării ergonomice a locurilor de munca sunt următoarele:

- dotarea tehnică şi organizatorică a locurilor de munca. Prin dotare tehnică întelegemasigurarea locului de muncă cu utilaj sau echipament de performanţă. Dotarea organizatoricăpresupune asigurarea cu mobilier de producţie, mijloace de schimb informaţional, semnalizareşi control etc;- întreţinerea şi asistenţa tehnică a echipamentului. Mentenanţa preventivă a echipamentuluise efectuează în corespundere cu planul de reparaţii stabilit. Despre gradul şi nivelul de

întreţinere al echipamentului se poate face concluzie prin estimarea ponderii timpului defuncţionare utilă;- aprovizionarea locurilor de muncă se va face ritmic, iar modul de aprovizionare centralizat saudescentralizat va depinde de procesul de producţie, tipul producţiei, locul de muncă;- planificarea locurilor de muncă constă în amplasarea raţională a echipamentului în asa fel cadeplasările în cadrul locului de muncă să fie de o durată şi distanţă cât mai mică. Astfel se va

respecta principiul economiei mişcărilor;- optimizarea condiţiilor de muncă şi de mediu.;- modul de organizare al echipelor individual sau colectiv. Specializarea şi cooperareaactivităţilor în echipă;- regimul de muncă şi odihnă. Se estimează normativul de timp pentru odihnă prin repartizarea

acestuia sub forma de micropauze pe parcursul schimbului. În aşa fel, se poate menţine la un

nivel suficient productivitatea şi disponibilitatea de lucru a executantului;

Locul de muncă la care se execută operaţia de verificare a pompei de ulei, a fost îmbunătăţit,

pornindu-se de la situaţia iniţială cu amplasarea utilajului, a executantului și a obiectelor

muncii, prezentată în figura 6.4, urmărindu-se respectarea principiilor economiei mișcăriloraplicabile corpului omenesc, organizării locului de muncă și proiectării sculelor și

echipamentului industrial.


101/106

101

Varianta îmbunătăţită a locului de muncă este prezentată în schema din figura 6.11. Utilajele,

sculele și dispozitivele specific acestui loc de muncă, care se regăsesc și în figură sunt : stand

încărcare pompe de ulei, container pompe de ulei dispus pe suport, dulap pentru scule , cutie

cu ulei, sesizor de alertă, lampă de control, bandă rulantă de evacuare, scaun cu rotile.

Figura 6.11Organizarea locului de muncă în variantă îmbunătăţită

Sursa:Schema este realizată de masteranzi pe baza informaţiilor acumulate de la societate

Propuneri pentru perfecţionarea organizării locurilor de muncă:

- pe suprafaţa de lucru să se menţină numai materialele şi dispozitivele care se utilizează în ziua

respectivă;- să existe un loc definit şi permanent pentru toate materialele;- materialele şi instrumentele utilizate mai des se vor amplasa mai aproape, iar cele utilizate mai rar sevor amplasa mai departe de punctul de utilizare.;- să se asigure condiţii pentru perceperea vizuală satisfacătoare, folosind iluminatul local;- înalţimea locului de muncă şi a scaunului să permită alterarea poziţiilor în picioare şi şezând;- să fie redus la minim numărul şi varietatea echipamentelor şi instrumentelor folosite;- să se asigure fiecarui lucrator mobilierul necesar proiectat din punct de vedere ergonomic.

Stand motor

Cutie cu ulei

Sesizor de

alerta si

lampa decontrol

Pompa de

ulei

Executant

Banda

rulanta Dulap

pentru scule

Container

pompe ulei

dispus pe

suport

Scaun de birou

cu roti


102/106

102

În tabelul 6.12 regăsim graficul activităţii mâinilor pentru operaţie de încercare a pompei de ulei în

variantă îmbunătăţită.

Figura 6.12Graficul activităţii mâinilor pentru operaţie de încercare a pompei de ulei în variantă

îmbunătăţită

Operatia: Incercarea pompei de ulei Executant: operatorul laboratorului

Locul: laborator incercareparametrii motor

Metoda: Imbunatatita Sectia nr. 2 Fila nr. 3

Mana stangaSimboluri

Mana dreaptaM.S M.D

-

Ridica capaculstandului

- Ajuta mana

dreapta

-

Pornestemotorulstandului

-

Regleaza turatiala 500 rot/min

-

Regleaza turatiala 1500 rot/min

-

Ridica capaculstandului

- Ajuta manadreapta

-

Pune pompa pe jgheabulinclinat

1

2

3

4

5

6

7

8

1

2

3

1

2

4

5

3

-

Ia pompa de ulei

- Monteaza pompala stand

-

Lasa capaculstandului

-

Asteapta

-

Asteapta

-

Opreste standul

- Scoate pompa deulei

-

Asteapta

-

Operatie-

Transport-

Asteptare

8--

5-3

Total 8 8


103/106

103

Din tabel se constată că numărul momentelor înregistrate scade de la 11 la 8, reducere ce constă în:

- la mâna stânga se reduc: o operaţie și două așteptări

- la mâna dreaptă se reduc: o operaţie, un transport și o așteptare.

Recapitularea numerică pentru operaţia de încercare a pompei de ulei este prezentată în figura 6.13

Figura 6.13Recapitularea numerică pentru operaţia de încercare a pompei de ulei

Metode si activitatiMetoda actuala Metoda propusaM.S M.D M.S M.D

Operatie 9 6 8 5

Transport - 1 - -

Asteptare 2 4 - 3TOTAL 11 11 8 8

Prin verificarea în practică se constată că propunerile din graficul îmbunătăţit sunt realizabile,

încercarea pompei de ulei în parametrii stabiliţi făcându-se cu un consum de energie mai mic și cu

precizie ridicată.

În figura 6.14 regăsim fișa de analiză detaliată a mânuirii pentru verificarea presiunii pompei de ulei

prin metoda îmbunătăţită

Figura 6.14 Fișa de analiză detaliată a mânuirii pentru verificarea presiunii pompei de ulei prin

metoda îmbunătăţită

Fisa de analiza detaliata MTM-1

Denumirea manuirii: verificarea presiunii

Mana stangaTMU

Mana dreapta

Descrierea miscarii f Simbol Simbol f Descrierea miscarii

Intinde mana spre capacApuca

Deplaseaza capaculIntinde mana


R40AG1A

M35BR20B

R40AG1A

43,437,237,260

17,0

7,337,230

11,32

11,28,7

21,011,3

2

STDTB-C2TB-C1W4PR45B

G4ATB-C2W2P

M26B1P2NSE

Se ridicaIntoarce corpulIntoarce corpul

MergeIntinde mana spre

pompa de uleiApuca pompaIntoarce capul

Merge

Deplaseaza pompaPotriveste pompa


104/106

104

Deplaseaza capaculIntinde mana spre

butonAplica presiune

Intinde mana sprereostat

ApucaIntinde mana

Intinde mana


Deplaseaza capacul

Intinde manaDeplaseaza pompaPotriveste pompaDa drumul pompei

2

M35BR16A

AP2R10A

G1AT90S

T180S

R40AG1A

M35B

R20BM50B1

P1SERL1

11,25,8

10,64,9

210,829,211,49,49,5

10,611,3

211,210,4

27,1

15,45,62

EFET

R30A

AP2

R35A

G1AM20B1

42 Fixeaza privirea

Deplaseaza privirea


Aplica presiune

Intinde mana sprepompaApuca

Deplaseaza pompa

Total 624,5

Reducerea timpului de execuţie a mânuirii de la 1240,3 TMU la 624,5 TMU, reprezentând 50%

s-a realizat prin:

- creșterea vitezei de efectuare a mișcărilor datorită amplasării pompelor în apropierea

bancului de încercare, concomitant cu executarea mișcărilor de întindere a mainiisi de

deplasare a obiectelor care necesită un grad de control mai redus. Se asigură astfel,

realizarea mânuirii prin cât mai multe elemente cu character repetitiv, executate precis

și cu viteză mare. Prin antrenarea muncitorului, aceste mișcări nu mai sunt coordinate

de centrii nervoși conștienţi din scoarţă, ci de centrii care coordonează automatismul

mișcărilor, realizându-se un timp susţinut de muncă și un nivel mai ridicat al

productivităţii muncii; - realizarea unei succesiuni de mișcări care utilizează cel mai puţin divizarea acestora în

elementele componente. Astfel, mișcările de acţionare a bancului urmează într-o

succesiune logică celor de pregătire a pompei în vederea încercării, iar cele de scoatere

a pompei de pe banc se execută în continuare, nefragmentate, eliminându-se cei 195

TMU pentru deplasarea muncitorului;

- evitarea suprasolicitării inutile și obositoare a sistemului nervos al muncitorului.


105/106

105

Prin plasarea ordonată a sculelor și dispozitivelor pe suprafaţa de lucru și cât mai aproape de

puntul de utilizare, se formează obișnuinţă în executarea mișcărilor de luare și de punere la loc

a acestora în mod automat, fără controlul vederii sau alt control mintal.

Timpul operativ: 624,5

Timpul operativ transformat in secunde: 22,48

Aprecierea situaţiei organizării ergonomice a locurilor de muncă în întreprindere se efectuează

în cadrul atestării locurilor de muncă sau oricând apare necesitatea evaluării.Atestările se

petrec anual sau cel puţin odată în 3 ani.


106/106

Bibliografie

1.

Baciu, I, Derevenco, P, Bazelefiziologice ale ergonomiei, volumul 1, ClujNapoca, Editura Dacia,

1986

2.

Baciu, I, Derevenco, P, Bazelefiziologice ale ergonomiei, volumul 2, ClujNapoca, Editura Dacia,

1986

3.

Burloiu, P, Economiaşiorganizareaergonomică a muncii, Bucureşti, EdituraDidacticăşiPedagogică,

1990

4.

Grandjean, E, Principii de ergonomie. Organizareafiziologică a muncii, Bucureşti ,

EdituraŞtiinţifică, 19725.

Hidoş C şiIsac, P, Studiulmuncii, volumul 2, Bucureşti, EdituraTehnica, 1971

6.

Hidoş C şiIsac, P, Studiulmuncii, volumul 8, Bucureşti, EdituraTehnica, 1971

7. Iacob, M. şicolab, Bazeleştiiţificeşiaplicaţiileergonomiei, Bucureşti, EdituraMedicală, 1982

8.

Norme CIE 008/E-2001, Iluminatul interior al locului de muncă

9.

Normegenerale de protecţie a muncii (2002) conform

MinisteruluiMunciişiSolidarităţiiSocialeşiMinisterulSănatătiişiFamiliei

10.

SC Euro Auto Plastic Systems SRL, Documentaţieinternă

11. Toma Ion, MedicinaMunciişiPracticaMedicineiMuncii, Craiova, Ed. Sitech. 27, 2006

12.

http://www.mfinante.ro

proiect-ergonomie-model-nr.2 (1).pdf

Documents