revista booklook nr 19/2016

8/15/2019 Revista BOOKLOOK nr 19/2016

1/56

Asociaţia Literarã „Pãstorel” Iaśi

Revistã internaţionalã de literaturã umoristicãNr. 19/2016 (39) Serie no


2/56


3/56

La cumpăna apelor

Tu eşti în vară, eu sunt în vară. În vară pornită

către sfârşit, pe muche-amândoi la cumpăna apelor. Cu gând jucăuş – mângâi părul pământului. Ne-aplecăm peste stânci, subt albastrul neîmplinit.

Priveşte în jos! Priveşte-ndelung, dar să nu vorbim. S-ar putea întâmpla să ne tremure glasul.

Din poarta-nălţimei şi până-n valeîmbătrâneşte, ah, cât de repede, apa. Şi ceasul.

E mult înapoi? Atâta e şi de-acum înainte

cu toate că mult mai puţin o să pară. Ne-ascundem – stins arzând – după năluca de vară.

Ne-nchidem inima după nespuse cuvinte.

Poteca de-acum coboară ca fumul din jertfa ce nu s-a primit. De-aici luăm iarăşi drumul

spre ţărna şi valea trădate-nmiitpentr-un cer chemător şi necucerit.

Lucian Blaga

„BOOKLOOK” – publicaţie trimestrială de umor DIRECTOR: Mihai Batog- Bujeniţă REDACTOR- ŞEF: Eugen Deutsch

SECRETAR DE REDACŢIE: Mihai Haivas COLEGIUL REDACŢIONAL: George Roca (Australia), Dorel Schor (Israel),

Georgeta Resteman (Bucureşti), Gheorghe Bălăceanu

ADRESA R EDACŢIEI: Str. GEORGE COŞBUC nr. 19 IAŞI c.p. 700469; e-mail [email protected] ; [email protected]

Revista se distribuie gratuit. Atât redactarea cât şi colaborările sunt onorifice. Materialele din revistă pot fi preluate de către alte publicaţii cu specificarea sursei

şi comunicarea la redacţie. Foto şi desene: sursa internet, autori necunoscuţi, cărora le mulţumim.

Acest număr al revistei este onorat de participarea cu lucrări ale maeştrilor graficieni: Costel Pătrăşcan, Edi Mattes, Andy Ceauşu, Cristi Vecerdea,

Gheorghe Bejenaru şi Nicolae Viziteu

Revista Booklook face parte din Asociaţia Revistelor, Publicaţiilor şi Editurilor

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Lucian+Blagahttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Lucian+Blagamailto:[email protected]:[email protected]:[email protected]://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Lucian+Blaga


4/56

AFTTER THE BIG-BANG (Partea (III-a)

11) THE DAY AFTERCând apele potopului s-au dus – Probabil iute s-au evaporat – Uscatul a redevenit… uscat Şi vieţii înc-odată s-a propus.

Iar zilele „de după ”-au alergatDin răsărit şi până la apus, Dar încă n-apăruse alt intrus Decât străinii de pe Ararat.

Aşa c-a debutat o nouă eră Cu noi pitecantropi (o recidivă?!) Ce-aveau o existenţă cam mizeră!

Dar lumea nu era prea productivă Căci, traşi mereu în jos de sumbra sferă, Trăiau greoi în era primitivă…

12) PRIMITIVA ERAMai toţi trăiau desigur prin caverne – Şi-aveau caverne şi-n plămâni probabil! – Iar traiul lor părea, indubitabil, Lipsit de voia bună din taverne!

Dar cum era, pe-alocuri, suportabil -Deşi aveau doar pietre-n loc de perne – Mai încercau şi mici plimbări externe Ca să vâneze orice-ar fi… mâncabil.

Desigur evitau ferm diplodocul, În lupta lor cu vrerea idolatră, Ca să nu-i bată (iarăşi!)… nenorocul!

Când şi-au făcut (din bolovani!) o vatră Şi-un tip isteţ descoperise focul Au evadat din… epoca de piatră!!

13) ASCENSIUNEIeşiţi cu mult tam-tam din neoliticBipezii, chiar de-aveau porniri tribaleŞi încă (?) mici instincte canibale, Au vrut să-şi depăşească punctul critic.

Deşi aveau destule angarale Au demonstrat un spirit analiticDescoperind – ne spune bardul mitic – Metode pentru-a prelucra metale.

La început conduşi doar de femei, Apoi dorind să aibă şefi bărbaţii, Au inventat grămezi întregi de zei,

Cei care, mituiţi - şi cu ovaţiiDar şi cu jertfe după obicei! -I-au dirijat spre mari civilizaţii.

14) ACTELE LA CONTROLCând Demiurgu-a mai privit spre TerraVăzu că zei se-mpăunau cu fală Făcând o concurenţă neloială Acelui ce lansase-n cosmos sfera.

Găsind şi-o crasă lipsă de morală Vru să-i demaşte pe acei ce era O poluaseră lansând himera Că ei conduc – şi chiar în strai de gală.

Deci a numit inspectori de teren -Pe îngerii de vaza, cu temei -Şi i-a trimis pe globul cel peren;

Aceştia, dup-un clasic obicei,Vor controla, cu râvnă şi antren,Pe-acei autoproclamaţi drept zei!

Eugen eutsch


5/56

(F)ESTIVAL… de epigrame

Buletin meteoLuni va fi niţel răcoare, Marţi - şi burniţă şi ploi, Miercuri – viscol şi ninsoare... Clar e: – Vara pică joi.

Vasile Tudorel Jipa

Scumpa noastră mare! După unşpe luni de trudă, Pe acei cu dor de ducă, Marea Neagră nu-i mai udă, Ci, de-a dreptul, îi usucă!

Laurenţiu Ghiţă

Litoralul varaTariful urcă iarăşi imoral, Căci raza s-a scumpit (de soare)Şi cine are bani de litoral, E şi el... mare!

Dan Căpruciu

Ca pâinea caldă Pe litoral, cu pas uşor

A defilat zâmbindSuavă; S-a copt în luna lui

CuptorApoi s-a oferit pe tavă.

Mihaela Kerestely

Lupta anticorupţie Corupţia, în toată ţara, Se pedepseşte-atât de dur,

Încât se simt corupţii, vara, Cu sula-n... Coasta de Azur...Constantin Manea Negreşti

Mască În ochii lumii, vrând să pară Că nu-i decât un pierde vară, Se dovedeşte, în răstimpuri, Un pierde-patru anotimpuri!

Viana Şerban

Ale tinereţii valuri Stau pe plajă-ntinşi la soare, Un flăcău şi-o fată mare; Cum lăsatu-s-a-nserareaMare mai era doar marea.

Mircea Ionescu-Quintus

NudismPe litoral e sărăcie Sau mi se pare numai mieVăzând că toţi, fără sfială, Se plimbă doar în pielea goală.

Dumitru Botar Tabor

Berzele vin şi vara De la mare, biata fată, Tot mereu venea

bronzată, Dar acuma - mi se pare -Neagră-i doar...

de supărare! Ion Busuioc

Pe litoralGoliciune-i, poţi să-spui,De rămâne ţuţ, Numai adevărul nu-iGol goluţ!

Nelu Ionescu Quintus

"Love story"În geana unei seri de vară Am sărutat o domnişoară, Plătind pornirea îndrăzneaţă Cu... patruzeci de ani de viaţă!

Ilie Ciobescu

Rigorile învăţământului particular Cât îi fuse lui de greuSă ia diploma-ntr-o vară, Ştie numai Dumnezeu, Rectorul şi-o secretară.

Mircea C. Dinescu

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Vasile+Tudorel+Jipahttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Vasile+Tudorel+Jipahttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Lauren%FEiu+Ghi%FE%E3http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Lauren%FEiu+Ghi%FE%E3http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Dan+C%E3pruciuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Dan+C%E3pruciuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mihaela+Kerestelyhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mihaela+Kerestelyhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Constantin+Manea-Negre%BAtihttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Constantin+Manea-Negre%BAtihttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Constantin+Manea-Negre%BAtihttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Viana+%AAerbanhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Viana+%AAerbanhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Dumitru+Botar-Taborhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ion+Busuiochttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Nelu+Ionescu-Quintushttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Nelu+Ionescu-Quintushttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ilie+Ciobescuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mircea+C.+Dinescuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mircea+C.+Dinescuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ilie+Ciobescuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Nelu+Ionescu-Quintushttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ion+Busuiochttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Dumitru+Botar-Taborhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Viana+%AAerbanhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Constantin+Manea-Negre%BAtihttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mihaela+Kerestelyhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Dan+C%E3pruciuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Lauren%FEiu+Ghi%FE%E3http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Vasile+Tudorel+Jipa


6/56


7/56

visuri de vară

visuri de vară:răsărind dintr-o scoică MICA SIRENĂ

jocuri alpine -mercurul se caţără pe-un cadran solar

creasta unui valse îneacă în soare sfidând clipele

noapte de vară - în ciutura fântânii

clarul de lună.

spectacol festivPE-ARIPILE VÂNTULUI -star – păpădia.

pe plajă în zori -sărutând pescăruşii

întâia rază.

spume-n ghirlande:valuri de şampanie

în largul mării.

efort de-alpinist:urcuş cu peripeţii pe creste de val.

striptease de gală: luna plină-şi aruncă razele de-argint.

hoţul de umbre - îmbătat de lumină un soare năuc.

valuri prinse-n joc -sub umbrela meduzeicăluţi de mare.

alarmă pe mal - înecându-se-n maresoarele-n flăcări.

amiază de foc -; în castelul de nisipo stea de mare.

rând de albine -lansarea parfumuluiNADA FLORILOR

clopoţel sunând - începe prima oră de botanică

un bar în luncă; albinele-n zbor servesccupe cu nectar.

labirint de stânci -şerpuind o cascadă din stropi de soare

secetă lungă - în concediu, la mare,Sfântul Ilie.

zile toride -prins de sete, soarelesoarbe izvoare.

tobe în salve – paparudele nudevânează nouri

dispută de-arcaşi -soarele lansând razespre mărul lui Tell

erotism extrem -sub sărutul soarelui TERRA e nudă

EUGEN DEUTSCH


8/56

POEMELE MUNŢILOR

TURISM

Şoseaua urcă spre Voineasa,

Iar Lotrul curge spre Brezoi...O fată şi-a pierdut cămaşa Prin fânul de curând cosit,Şi-acum, în poarta casei, s-a proptitSă-şi mai arate-o dată sânii goi Şi trupul rumenit de soare Turiştilor înfometaţi De farmecul unei idile trecătoare În pitorescul munţilor Carpaţi...

Aşa sunt toate fetele la munte... În prima zi -Oricare-ar fi -Se lasă sărutate doar pe frunte... A doua zi,Până şi cele mai ursuzeSe lasă sărutate chiar pe buze... Iar în a treiaSau a patra ziSe lasă duse sub un brad Unde se-mpiedică, mai toate, Şi leşinate-n braţe- ţi cad, Ca nişte biete curci plouate... Deşi - prin munţi, în fiecare vară, La fel, turiştii urcă Iar fetele... coboară...

Şoseaua urcă spre Voineasa Şi Lotrul curge spre Brezoi... Iar mireleŞi cu mireasa Din carul nou cu patru boi -Un dar de ziua nunţii lor -Zâmbesc şireţi Şi fericiţi, Că graţie turiştilor Au fost uniţi În vecii... vecilor!...

Ion Minulescu

CAPTIVUL

În temniţa umedă zac zăvorât.

Un şoim, în robie de mic, amărât, Tovarăş al meu, ciuguleşte-un hartanDe carne, bătând din aripi lângă geam. Se-opreşte,

şi capul spre geam întorcândEl parcă ghiceşte ascunsul meu gând. Din ochi mă îndeamnă ţipând,

ca şi cum mi-ar spune:

"E vremea să mergem la drum! Şi tu ca şi mine vrei liber să zbori. Să mergem spre munţii

cu piscuri în nori,Spre marea albastră, pe unde mereu Cutreieră slobod doar vântul... şi eu!"

Al. S. Puşkin

SUDMarea şi muntele vieţuiesc împreună Şi iarna fuge de căminul lor. Fluturii ei albi când se aşază pemagnolii,Pe eucalipţi, pe arborii de camfor,Pe liniştiţii palmieri – dispar curândAtinşi de-o moarte nevăzută, stranie, Şi omizile nu se mai nasc. Oamenii umblă ameţiţi de lumină Şi se-ntorc întotdeauna dintr-o veghe;Mersul lor e ca un dans al vântului.De la soare învaţă să se urce

pe munte în zoriŞi când sunt osteniţi

să se-ascundă în mare. A. E. Baconski

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ion+Minulescuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ion+Minulescuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Pu%BAkinhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Pu%BAkinhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Pu%BAkinhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Pu%BAkinhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ion+Minulescu


9/56

ALEGERI FĂRĂ (?) BUCLUC

Alegerile s-au desfăşurat la Bulandreştii de Mijloc , fosta capitală (abuziv

înfiinţată!) a viitorului judeţ (abuziv nedesfiinţat!) având (provizoriu, adică pe o duratănelimitată!) acelaşi nume. Alegerile urmau să stabilească cine va deveni Prim-Secretar(Adjunct 1 ) al Liceului Elementar de Fete Mixt (adică pentru fete mici şi fete mari) ceurmează a fi lansat în spaţiu (adică în execuţie... deşi n-a fost încă dovedit vinovat!) înmomentul în care se vor primi fondurile nerambursabile de la UNESCU (sau dela oricarealt... escu!).

Candidaţii trebuiau să prezinte câte un “cucurigu-lum” al viţei de vie dar, cumunii n-au descifrat semnele (totuşi neelectorale!) de punctuaţie (scrise pe Yankey-eşte!)din programul de concurs, s-au accepta şi auto (sau chiar moto!) biografii. După cum s-acerut (şi la noi când se cere se şi dă, chiar cu adaos... necomercial!) a trebuit să se scrieen-detail (deci nu en-gros!) de ce candidatul... “a făcut ce... n- a făcut, de ce n- a făcut ceau făcut ceilalţi, iar în finalul de la coadă [că tot nu era cu cap!] ce va face când (şi dacă!)va face ceva şi ce crede că va realiza dacă va reuşi să se facă uneori că... face!”

Unele probleme au apărut, când candidaţii, au trebuit să -şi precizeze vârsta, întrucât nu ştiau dacă să adune şi cei şapte ani de acasă (petrecuţi la grădiniţa decorecţie) ori cei în care fuseseră stabiliţi în... contumacie (pănă la a doua amnistiedeoarece în prima nu intraseră fiindcă nişte candidaţi reuşiţi anterior nu -şi primiserăprima şi nici secunda... tranşă de împrumut intern nerambursabil!). Un alt candidat aarătat că se mândreşte cu calitatea de diplomat (având unul din piele foarte fină, găsit

întâmplător la vecinul de sus, în timp ce el era în delegaţie la vecina de jos, al cărei soţ,fiind foarte sus-pus, dă cam rar pe acasă). În vederea definitivării unui test unanimacceptat (urmând a fi cunoscut dinainte – şi nu dinapoi! - de toată lumea) s-a efectuat untur de scrutin de... încălzire (că tot era frig afară). S-a cerut deci tuturor celor implicaţi(dar fără acte de dare în judecată întrucât, datorită festivităţilor preliminare, nimeni numai putea... judeca!) să declare dacă sunt pro-test. Cei 8,5 candidaţi (unul fiind de statsubdezvoltat – adică pitic!) au decis în unanimitate (6 voturi nule, restul fiind abţineri, darnu de la băutură!) că nu sunt pro-test ci pro... contra! Ca să nu se işte un... protest s-arecurs la trierea de tip BINGO . Candidţii au primit cartonaşe (roşii!) recuperate de la

colectivul local de arbitri neprinşi încă (deşi, desigur, deprinşi!) cu matrapazlâcuri. Apoimediatorul a citit cu voce de bar... iton un număr ce trebuia notat pe cartonaş în cifreromane (nu de DAN BROWN! ). Cum însă nimeni n-a reuşit să... reuşească s-a decis catoţi solicitanţii să fie aleşi sub-secretari de stat (de geaba!).

Eugen Deutsch

1 Un profesor de algebră / Azi declară, pentru noi, Că-i desigur o celebră / Funcţie de gradul doi!


10/56

TRENUL ÎMPLINIRILOR

Când la douăzeci şi cinci de ani, eşti absolvent depsihologie, ai un serviciu şi eşti îndrăgostit de o fatăminunată cu care urmează să te căsătoreşti în curând, aitoate motivele să crezi că ai reuşit în viaţă. Ei bine, acestaeram eu! Stăteam pe peronul gării şi aşteptam trenul careurma să mă ducă, în numai treizeci de minute, înorăşelul vecin unde urma să mă întâlnesc cu iubita mea.Nu era însă doar o simplă întâlnire ci şi momentul acelafoarte dificil pentru noi bărbaţii numit: cererea încăsătorie, al binecuvântării părinţilor, în fine, o

nenorocire de care nu poţi scăpa atunci când lucrurile sunt privite cu acea rigoarespecifică familiilor care se respectă. În mine inima bătea cam repede şi deşi îmbrăcat

cu „costumul” purtând în mână incomodul, dar indispensabilul, buchet de flori şi înbuzunar cutiuţa cu „inelul” nu mă simţeam deloc în largul meu şi părându-mi-se cătoată lumea din gară ştie ce am de gând să fac, mă compătimeşte.

Lumea însă, nu prea ştiam eu pe atunci, habar nu avea de prezenţa mea iardacă unii mă mai priveau nici nu se sinchiseau de problemele mele. Deşi, ca să fimsinceri, un absolvent de psihologie cu serviciu stabil este la fel de ciudat precumviţelul cu două capete. Bine, nici nu aflase nimeni că eu munceam, cu aceaconştiinciozitate pe care ţi-o dă disperarea, ca angajat necalificat pe un şantier deconstrucţii unde un unchi era director. Nu spun cu ce salariu, dar oricum mult maimare decât al unui psiholog cu vechime de peste douăzeci de ani.

Era însă de preferat situaţiei normale când la absolvire erai trecut, un timp, înşomaj apoi arondat pensiei părinţilor. Iubita mea, o fată minunată pe care o întâlnisem acum doi ani, era absolventă de medicină şi optase pentru un reziden- ţiat în pediatrie ca să nu figureze ca şomer. Oricum, părinţii ei aveau o fermă şi îşipermiteau o asemenea extravaganţă. Faptul că aveam serviciu le inspirase o oarecare încredere în mine iar acum urma să mă şi vadă în postura de viitor ginere. Greu,foarte greu! Aproape la fel de greu ca venitul trenului în gară. Optasem însă pentruaceastă variantă deoarece folosirea unui automobil se excludea fiindcă, pentru mine,era doar un vis păstrat pentru mai târziu, alt mijloc de transport între cele două

orăşele nu exista dat fiind că drumul de legătură rămăsese acelaşi din vremearomanilor iar şareta sau căruţa, mijloace de locomoţie folosite până mai ieri,dispăruseră din mentalul colectiv odată cu caii, consideraţi, conform unor vechi şiextrem de înţelepte proverbe (acela cu boul care trage şi calul care mănâncă), nişteconsumatori inutili şi mult prea pretenţioşi în comparaţie cu muncile prestate, prinurmare, numai buni pentru a fi făcuţi salam. În consecinţă, deşi ştiam din perioada destudenţie ce înseamnă să mergi cu trenul, nu puteam alege. Bine, nici nu îmi păsaprea mult… Aveam, cum v-am spus, douăzeci şi cinci de ani şi eram îndrăgostit…Din păcate, în asemenea condiţii multe tâmpenii ne sunt iertate.

Pe peron, deşi se plimbau tot felul de naşi, cu importanţa de rigoare, trenul se încăpăţâna să nu apară, iar sistemele de informare ale staţiei se rezumau la întrebăriadresate casieriţei, o doamnă foarte nervoasă care ne trântea geamul în nas


11/56

spunând să aşteptăm că doar ce dracu’ avem altceva de făcut! Avea dreptate! Doar nune chemase ea la gară!

Naşii cu priviri de vultur care flanau pe peron nu răspundeau la întrebări cinumai la micile aranjamente pentru transport fără bilet. Eu eram în ochii lor uninfractor fiindcă de data asta îmi luasem bilet de la agenţie. De vină era tot situaţia în

care mă aflam dar şi trufia indusă de faptul că eram posesorul unui loc de muncăplătit. În sfârşit, cu numai jumătate de oră întârziere, la linia întâi, singura de fapt,

trage trenul. Format dintr-o locomotivă sustrasă, bănuiesc, de la muzeu şi douăvagoane. Urc în vagon, la scară naşul îmi aruncă o privire criminală, presimţind căam bilet, şi mă aşez pe locul indicat unul aflat la fereastră. Faptul că nu se închidebine mi se pare un avantaj enorm fiindcă mai intră ceva aer în atmosfera puturoasă acompartimentului. Pun buchetul de flori, cu o grijă extremă, pe poliţa de sus, nu îmiscot pardesiul fiindcă nu era cazul şi, fericit, mă apuc de citit cartea pe care mi -oluasem cu acest prilej ca să vadă şi viitorii socri că nu sunt chiar un analfabet ci untânăr studios, cu mari perspective în viaţă. După altă jumătate de oră şi câtevasmucituri trenul porneşte. Numai că în sens invers, aruncându-mă în disperare. Nuam pe cine să întreb ce se întâmplă deci, în consecinţă, devin înţelept punându-misoarta în mâinile Domnului. Domnul mă are în vedere şi trimite un naş pe hol carezbiară: coplajooollll! Nu ştiu ce înseamnă asta dar mă liniştesc. Într-adevăr peste camun kilometru alte tamponări şi scârţâituri îmi dau de veste că ne-am cuplat cucelelalte vagoane. Îmi fac totuşi cruce! Nu poate strica în asemenea condiţii de stres.Brusc compartimentul se umple de călători. Mai bine spus de călătoare. Doamne defelurite vârste, îmbrăcate pitoresc, cu fuste colorate şi foarte murdare, cu laţe de păr

de care sunt prinşi bani, cu copii în braţe sau atârnaţi de poale şi cu un mare chef deviaţă şi comunicare între ele. Lângă mine se prăbuşeşte o balenă neagră şi-mi iapuţinul aer care îmi mai ajungea în plămâni. Scoate o ţâţă de mărimea unui bostan,deşi nu am văzut până acum bostani negri, pe care o îndeasă în gura unui bebeluş deaceeaşi culoare. Ceilalţi se învârt în jurul meu, cerându-mi să le dau bani, covrigi,pâine, apă, în fine, orice, numai să le dau. Am o tristă experienţă în domeniu şi măprefac surd, ba chiar şi orb, stând cu nasul în carte. Unul dintre ei, mai curajos, mi seurcă în braţe şi îmi bagă degetele în nas apoi încearcă să-mi scoată un ochi. În creier, oceaţă roşie îmi blochează procesul de gândire. Din celălalt colţ al compartimentuluimaică-sa o huidumă plină de afecţiune pentru micul copilaş îmi zâmbeşte larg cu toţidinţii de aur. La un moment dat vine chiar la noi şi încearcă să-l recupereze pe îngeraşul negricios. Acesta, într-un puseu de iubire faţă de mine mi se agaţă cumânuţele de gât şi îmi rage în ureche de parcă l-ar fi jupuit cineva. Mămica, învinsăde emoţii şi afecte mi-l lasă în braţe. Însă instinctele mele de supravieţuire triumfă şi,cu un calm aparent, ba chiar zâmbitor, îl iau în braţe şi îl dau jos pe copilaş. Abiaacum observ că nu are pe el decât o cămăşuţă iar ideea de hârtie igienică nu pare să fiajuns la această etnie binecuvântată. Îmi aranjez hainele răvăşite de scena de iubire şimă prefac din nou că sunt absorbit de lectură. Vortexul sângeriu din creier nu sepotoleşte de fel iar literele îmi fug prin faţa ochilor. Numai că, Preabunul se

milostiveşte de mine şi la staţia următoare tribul se retrage. Deschid şi mai largfereastra nutrind speranţa deşartă că voi scăpa de mirosuri. Oricum, într-un final,ajung la întâlnirea cu iubita mea, care mă aşteptase răbdătoare pe peronul gării dedestinaţie. Ne îmbrăţişăm, ne sărutăm, îi dau buchetul de flori, ne mai sărutăm odată, ea face remarca foarte fină cum că mi-aş fi schimbat after-shave-ul, eu nu mă


12/56

prind la aluzie şi, veseli, ne urcăm în maşina de teren al viitorului socru. Abia când, lasfârşitul mesei, s-a tăiat tortul mi-am dat seama de schema cu copilaşul iubitor princare îmi fusese furat portofelul dar şi inelul de logodnă. Spre norocul meu, toţi au înţeles situaţia, ba chiar, viitorul socru, deşi era inginer agronom, a dat dovada unuineaşteptat simţ al umorului, mi-a împrumutat bani ca să mă pot întoarce acasă şi, ladespărţire, m-a rugat să-mi arunc hainele (costumul!!) pentru a putea scăpa de miros.

Ne-am îmbrăţişat iar peste trei luni, în toamnă, mă căsătoream cu aleasa inimii şipurtam un alt costum. ***

Nici nu-mi vine să cred că au trecut zece ani de atunci… După căsătorie eu ammai muncit pe şantiere până când draga mea soţie a terminat rezidenţiatul depediatrie şi apoi am plecat din ţară ca să ne căutăm un rost. Acum, avem doi copii şilocuim într-un bloc central în Torino. Eu sunt liftier iar soţia mea lucrează totuşi îndomeniu. Este baby-sitter şi, trebuie să recunosc, o ducem destul de bine. Mai ales cănu plătim chirie deoarece apartamentul este special destinat personalului dedeservire al blocului. Chiar avem în intenţie, după ce mai strângem nişte bani, să

facem o excursie la Florenţa împreună cu copiii ca să admirăm frumuseţea vestitelorlocuri unde a început istoria modernă a Europei.

Mde, deocamdată sunt doar visuri, dar cine ştie… Până atunci, mai ies, în serile libere, la o bere cu nea Vasile, mecanicul de

întreţinere, om mult mai în vârstă care pe vremuri a fost inginer aerospaţial. Nu ştiuce înseamnă asta dar cum este un tip agreabil şi un bun povestitor, cele câteva ceasuripetrecute împreună îmi sunt ca un balsam sufletesc.

Deşi în unele dintre poveştile pe care mi le narează cu glas cântător se vedeclar că fantezia l-ar putea face un foarte bun scriitor de science-fiction. De exemplu

îmi spune adeseori că în tinereţea lui, la terminarea facultăţii erai repartizat într-oinstituţie şi aveai un loc de muncă asigurat iar peste câtva timp primeai şi o locuinţă.Dacă te căsătoreai şi aveai copiii ţi se dădea o locuinţă mai mare, iar impozitele eraudoar cinci şi neschimbate ani la rândul. Eh, eu ascult, fiindcă povesteşte frumos şi,deşi nu există nici o bază logică a vorbelor sale, consider că basmele nu au făcut răunimănui, ba mai mult, din când în când, chiar avem nevoie de aşa ceva. În primulrând ca să suportăm mai uşor realităţile vieţii cotidiene!

Mihai Batog-Bujeniţă


13/56

De esen de Costel Pătrăşcanu


14/56

DURITĂŢILE LUI PANDURU

VÂRSTELE... IUBIRII Copil fiind, la prima zbierătură,Să taci, ţi s-a băgat o ţâţă-n gură.Flăcău, când o prindeai pe Leana-n şură,Erai un semizeu, cu ţâţa-n gură.Proaspăt tătic, vegheai micuţei jocul,Să lase ţâţa, ca să-i iei tu... locul.Matur prin parc, priveai la nepoţei,Şi te-ai fi vrut la piept, la fel ca ei.Bătrân, ai lua un sfârc, ca mai-nainte,Dar pentru ce, nu-ţi mai aduci aminte !

UNIVERS Fă-ţi timp să scrii fără defect,Oricum, orice, oriunde... scrieSă laşi o dâră-n veşnicie,Chiar dacă nu-i ceva perfect.Când versul tău e un răsfăţ,Cine „se ia” la prozodie?În orice-nvăţ e şi dezvăţ,

Dar ce faci fără poezie?Târziu, când vei pleca spre stele,Vegheat pe „stâlp” de-un epitaf,Din toate versurile „tele”,Tot va rămâne-o dâră-n praf !!!

PUFUȘOR LA BOTIȘOR Să fure mult și pe-apucate,În Parlament s-au strecuratDar jură că nu au păcate,

Când dau-napoi tot ce-au furat.

RĂCITURILE E obiceiul pe la noi,

Să ne-adunăm lângă butoi,Începem cheful cu un ţoiŞi bem până ne facem… sloi.La o bucată de şorici,Şi-o ţuiculiţă merge „brici”De-ai vrea să pleci matol de-aici Numai când dai în... tremurici.Când suntem plini de beutură,Chemăm tarafu-n bătătură,Dăm drumul la chiuituri

Şi ne trezim cu... aituri.Iar când e vorba de beţie, Noi suntem campioni, se ştie,Golim pahare „în prostie”Până ajungem toţi... „piftie”.

RUGĂMINTE FIERBINTE Te visez frumos în fiecare Noapte până-n zori de zi,Mă trezesc apoi, plin de sudoareDintr-un chin ce nu se va sfârşi!

Te visez de bine, aşadarDar, să-mi fie visul liniştit,Fă să fie trupul tău măcar,Cu un capoţel... acoperit!

REUȘITA ZILEI Te visez frumos în fiecare Noapte-n care mai visez ceva,Mă trezesc apoi, șoptind la soare:Bine că e bine undeva!

Te visez de bine, așadarȘi mă rog din zori în asfințit,Ca să-ți fie astăzi-ul măcarCa în visul meu de reușit.

JUNE PRIM E-nalt, frumos și la figură,Pozează-n om fără de frică,Deși vedem că-i bun de gură,Oferta-i mică, mică, mică …

Marian Grigore Dobreanu- Panduru din volumul: Aşa s- a născut geneza.


15/56

UN VETERAN AL UMORULUI VERSIFICAT

CERERE ŞI OFERTĂ Când noii primăveri îi ceri Să-ţi dea iar anii tinereţii, Ea îţi răspunde cu dureri Localizate-n toamna vieţii.

ZICĂTOARE INFIRMATĂ La pomul lăudat s-a dusCu vreo trei saci, întru noroc.Ajuns, miratu-s-a nespus:Era tăiat şi pus pe foc.

RECUNOAŞTERE A fost o mamă şi-o femeie

Cum altu-n lume nu mai are,Iar azi, când viaţa şi-o încheie,Îi duce soţul prima floare.

ADAPTARE OPTICĂ Se spune că orice femeie, În speţa e o mândră floare, Dar ea, atât de rotofeie,Aduce-a hiperbolizare.

ALIANŢĂ Făcută înainte de alegeri, Câştigul să-l împartă-apoi frăţeşte, Sfârşeşte înecată în prelegeri, Sau coada-mbârligată-a unui peşte.

BIBLIOTECĂ Loc cu rafturi şi de cărţiTot mai rar acum pe hărţi, Cu sporadic debuşeu,

Ce-n curând va fi muzeu!

FABULA PROGRESULUI

Povestea ce te rog s-asculţi

S-a întâmplat acum ani mulţi, Când purecii erau atleţi Iar brontozaurii isteţi. Atunci, maimuţele sătule De-atâta umblet prin copaci,Au coborâtŞi-au începutSă bată-n lung şi-n latPământul Precum le hărăzise sfântul, Tot încercând să se ridice

Din mersul lor de fruste gloabe.În patru labeÎntr-o poziţie nouă, Doar în două. Ce oboseală, ce efort, De ce să faci atâta sport? Şi ostenite, cum am spus, S-au aşezat cu burta-n susRâvnind la fructele din pomPrecum şi astăzi câte-un om.Un şef veghea

Ca nu cumvaVreun supusSă mişte-un deget cât de lent,Trecând peste regulament.Dar iată că un temerar Atras de-o fructă mălăiaţă Ce nu voia să-i pice-n dar,Întinse laba, o agaţă Şi vru s-o ducă-apoi la gură. Ce mai scandal, ce tevatură. A fost penalizat urgent,RetrogradatŞi chiar mutat, Este firesc, disciplinar,Sub alt copac ce nici măcar Vreo frunză pe un ram n-avea.

Morala-i simplă, de colea: Aşa se-ntâmplă orişicui Din cei care încearcă-întâiSă fie mai deştepţi ca gloata. Cu asta fabula e gata.

Ştefan Alexandru- Saşa

http://teodorenii.ro/wp-content/uploads/2015/11/Untitled-2.png


16/56

ZODIAC PE-AL MEU PLAC!

Sunt capricorn. Caracterizat drept dur, luptător,încăpăţânat şi fidel. Şi da şi nu! De fapt, una da, alta ba! Însocietate sunt „de oţel”, în familie, nu-s numai fidel: suntchiar... mieluşel!

Azi sunt interesat de ce-mi vestesc, prevestesc, ziarele şi

canalele tv. E zi importantă... Aşa că le-am citit-urmărit petoate, dar nu le menţionez, spre a nu le face o interminabilă publicitate. Îşi fac ele, singure, de ne-am săturat până peste poate!

Aşadar, citesc într -un ziar: „Azi capricornii vor faceun drum lung şi vor primi musafiri”. Păi, ori, ori! Ori plec ladrum, ori stau acasă şi primesc musafiri... La tv: „Cei dincapricorn azi vor avea altercaţii la serviciu” Bine că sunt, de zece ani, la pensie! La o altăteleviziune: „Capricornii posibil să aibă câştiguri financiare” Dă, Doamne! Dar, de unde?

Presa (o anume parte a presei): „Cei din zodia aceasta, astăzi au oarece probleme de

sănătate” Ei, aici au nimerit-o! Că mai bine mă întreabă lumea ce boli n-am, decât ce am! Unalt cotidian îmi comunică faptul că sunt predispus unei stări melancolice, de angoasă. Egroasă! Nu de alta, dar azi sunt invitat la o petrecere pe cinste!

Televiziunea (canale de ştiri, de să te tot miri): „În dragoste, cei din capricorn tocmaisunt pe cale să încheie o relaţie de lungă durată” Am sfeclit-o, ca să nu zic altfel! Dacă aflănevasta, mă omoară! E singura mea relaţie, de trei decenii!...

Doar un jurnal a fost mai apropiat, în ceea ce priveşte previziunea, la capricorn: „Astăzi veţi avea un motiv de bucurie şi satisfacţie deplină!” Aşa e, tocmai m-a sunat

soacra. Şi-a luxat piciorul şi nu mai poate veni la noi! Yes!

MODA PIERCING - ULUI ( Fabulaţie, pentru noua generaţie)

Ca să arate cât mai modern şi cât mai frumos, băiatul şi-a implantat un inel în buric şiunul mai jos, evident, cu lănţuc, din metal preţios, un ineluş în năsuc şi -n ureche cercel, să placă la fete, să nu fie nimeni ca el! Şi, cât mai şic şi mai dandy să fie şi-a prins o bobiţă-nsprânceană şi una-n bărbie. Că o fi snobism, modernism sau artă, problema este că toate asteas-au luat…la ceartă!

Zise inelul din buric celui din nas: „Frăţioare, ţi-ai cam luat nasul la purtare. Eu dansezdin buric şi sunt excitant, tu arăţi ca belciugul şi eşti arogant. Strâmbi mereu, odată custăpânul, din nas!”

- „Ia să-ţi spun şi eu ceva despre tine, că nu te las! Ai înţepat buricul, acoperindombilicul, iar seamănul de jos nu se mai ridică nici cu cricul! Asemenea bârfe, să ştii că nu -mi plac!”, le dădu cercelul un bobârnac.

Fără mine, lobul urechii nici n-ar putea să existe şi să reziste! Eu sunt lacrima veştilortriste!” Bobiţele din sprânceană şi din bărbie, săriră: „Măi, să fie! Noi aducem ade- văratafrumuseţe pe ale băieţilor chipuri şi feţe! Pe noi ne ating buzele fetelor, pe noi ne sărută şi neador. Pe voi, mai puţin şi mai rar! E clar?”

În final, bag de seama că e bine venită şi o morală, făcută de-a băiatului mamă:„De nu-ţi scoţi năzbâtiile alea, te iau ca din oală şi-ai să iei o bătaie…la pielea goală!”

Ananie Gagniuc


17/56

JOCURI ÎN DOI

TEHNOLOGIE MODERNĂ Ţinem pasu-n Europa ,Cum a zis şi protopopul,

S-a modernizat şi popa: Face slujba, cu laptopul!

ALEŞII NAŢIUNII CĂTRE SIMPATIZANŢI

"Strânşi, uniţi şi chiar amici , Ca să trecem de nevoi : Faceţi treburile mici ...Treaba mare-o facem noi!

VARĂ DE EXCEPŢIE Toate-au fost în premieră: Vijelii şi cer fierbinte; Şi o lege austeră Ce ne-a ars s-o ţinem minte!

DUPĂ SECETĂ,TOATE SEVOR SCUMPI

Cereţi taxe cât veţi vrea Şi impozit pe-orice turtă, Viaţa asta-i tot mai grea ,Dar e bine că-i şi scurtă.

UNUI POLIGLOTE deştept şi chiar vorbeşte Multe limbi, căci e dotat; Îl aud şi româneşte Când se-apucă de-njurat .

Viorica Găinariu

RONDELUL DOAMNEI ASISTENTEFrumoasa doamnă din spital Ce-şi poartă nurii prin salon Stârnind priviri la unison,E asistentă medical

Chiar dacă pare-un fapt banal,Eu cred că-mi poartă ghinion... Frumoasa doamnă din spitalCe-şi poartă nurii prin salon

Cum totul pare irealMă-ntreb: de ce ca un spion,În loc de-un tratament normal,Mi-a pus în leac pe Cupidon

Frumoasa doamnă din spital? METAMORFOZĂ

„Căţeluş cu părul creţ” Recitam la grădiniţă; Îmi dădeau câte–o alviţă Şi-mi spune-au că sunt isteţ

Mai primeam şi-o cununiţăCând, cu felul meu isteţ, Recitam la grădiniţă Căţeluş cu părul creţ

Astăzi sunt o rămăşiţă, Ziua-ntreagă-n părculeţ Cu căţelul de codiţăCa să ude-un pomuleţ

Căţeluş cu părul creţ

Nicolae Munteanu


18/56

UNOR MIRONOSIȚE După ce se spovedesc Preoților, de păcate, Proaspăt binecuvântate, Spre amanți o și tulesc!

PRIMARI NEMUȚUMIȚI Spume fac mai toți la gură Că n-au pensii specialeȘi-n buget găsesc fisură Pentru conturi ,,spațiale".

DE GUSTIBUS LA BĂTRÂNEȚE Sătui de-o viață de tarabă De-acord, cei doi au convenitȘi parteneri noi și-au găsit:

Un tânăr soața, el.... o babă.

NU TOATĂ DIASPORA E FERICITĂ Cu soțul în străinătate, Nevasta f ulgeră și tună Și roasă de singurătate Își spune-,,Adio împreună!"

SOȚI PERFIZI PÂNĂ LA CAPĂT Stând o viață împreună Au ales și țintirimul, Dând la popi, pe-ascuns arvună Pentru cin'să moară primul.

UNEI VECINE DE BLOCUitându-mă ades pe geam, Credeam că începuse ploaia,Atentă, însă, când priveam: Își arunca vecina... zoaia!

Elena Mândru

CINSTEA ȘI HOŢIA ÎN ROMÂNIA Totul pare delirantZilnic intră în scenetă, Furtul ca un diamantCinstea ca un praf... de cretă.

PRIMĂVARA ÎN SOCIETATEAROMÂNEASCĂ

Seva curge repezitPe-ale vieții multe axe Pomul țării înflorit: Este doldora de taxe.

INGRATITUDINEA UNUI PRIMARMi-ai cerut atunci bădie, Voturi multe… şi-ai luat;

Azi proclami din primărie: Eu primesc, nu am de dat!

PROMISIUNI ELECTORALETot aşa cum au promis C-o să schimbe-aspectul ţării, Împreună au decis Să dea liber demolării

Constantin Profi r.


19/56

POLITICIANUL- ÎNAINTE ȘI DUPĂALEGERI

E ca brutarul, mai frământă, O vorbă-ncolo, una-ncoace,Mai pune apă și se-avântă, Iar dup'aceea chiar ne-o coace.

TÂNĂRĂ CĂSĂTORITĂ CU UN OCTOGENAR

În viață am un tainic rost, Și-o spun ades, nu doar în post,Că mă închin, cum se cuvine... La moaștele ce-adorm pe mine!

MICA SPOVEDANIEAscult de popa, știu că-i bine,Mă rog la sfinți, nu vreau să cad, Dar când privești, zâmbind, la mine Iau foc și ard... exact ca-n Iad!

RITUALUL ȘOFERILORDIN ROMÂNIA

Mai fac metanii, cruci, când plouă, Speranțele n-au nici un rost;

S-au rupt șoselele în două... Că s-a lucrat puțin și prost.

FUMATUL INTERZIS ÎN SPAȚII PUBLICE

În cafenele-i trec fiorii,Pe holuri scrie: ,,Hai la pas!"Au dat de dracu fumătorii... Pun dop la gură și la nas.

Any Drăgoianu

PROSTITUATAAtâtea blănuri, haine fine, De ce mai trebuie să-și facă, De vreme ce se știe bine Că goliciunea o îmbracă?!

IUBIREAEu nu știu care-o fi pricina,Dar vezi, iubirea, bat-o vina,Cu cât e la-nceput mai mare,Cu-atât mai iute-i trecătoare!

SOȚIE CREDINCIOASĂ O viață-ntreagă s-a rugatSă moară dup-al ei bărbat; O zi măcar să mai trăiască... Să vină altul s-o iubească!

O SOȚIE GRIJULIE Pe soț ca să-l obișnuiască Cu drumul către veșnicie Și de surprize să-l ferească, Îi face Iad din căsnicie.

STRÂNGE BANI ALBI PENTRUZILE NEGRE

Înțeleptul strânge banii, Ca să-și ușureze anii; De vin zile negre-n viață, Banii albi te mai răsfață.

Georgeta Paula Dimi tri u


20/56


21/56

PESTE ȘASE MILIOANE DEROMÂNI FAC SPORT

Cum vrea mai binișor să-i meargă,

De mic românul face sportCând el, din interes, aleargă Să prind-un mijloc de transport.

IAȘUL CAPITALĂ CULTURALĂEUROPEANĂ

Urbea dragă și vitală Susținută de feciori, E și astăzi capitală... Pentru maidanezi și ciori.

PORTRET DE ROMÂNPrin ce concepe și ce face Chiar în domeniul care-i place,A dovedit că se pricepe...Dar nu termină ce începe!

CONSECINȚELE LEGII ANTIFUMAT

Mai abili ca scamatorii,

După tatonări și sfadă, Șefii mută fumătorii Din interior... pe stradă!

JURĂMÂNTUL Logic, e-o făgăduință, Ce-i depusă-ntr-o ședință, Dar la noi și-n alte stateEste o... formalitate.

Aurel Baican

DESPRE OCUPAREA POSTURILORÎn tranziție, se pare, Ca să prinzi un post mai mare,

Stai cu banii-n buzunareDacă n-ai... recomandare!

PARLAMENTARII ȘI BLONDELE Multe cadre de elită Au și câte o iubită, Că-n politică, se pare,Ele sunt inspiratoare.

AJUTORARE CASNICĂ Te-am alintat întreaga noapte,Îi reproșa nevasta-n șoapte Și spun așa ca între soți: Vecinul poate, când nu poți!

SCHIMBARE DE MACAZÎntr-o căsnicie așadar, Un rol are supleantulDacă soțul vine-acasă rarTrece mult mai des ... amantul.

DIMENSUINI ALE TIMPULUIPe alee un tataieDuce-n lesă o potaie, Dar un tânăr cu valută Duce-n brațe-o... parașută.

DORINȚĂ ȘI CONSECINȚĂ Pe cineva dorești la pat să-ți pice, Dar eu îți spun un lucru, răspicat: Femeia este, orișice ai zice, O bombă cu efect... întârziat!

Vasile Vulpaşu


22/56

25.03.2016 Sinagoga Merarilor Sărbătoarea Purim. Câţiva dintre membrii ALPI, aici cu doamna Ghiltzman,soţia Preşedintelui Comunităţii Evreilor din Iaşi, participanţi la această minunată sărbătoare.

10.04.2016 Şedinţa ALPI cu participarea elevilor de la Şcoala Gimnazială Rediu- Dumbrăviţa care aurealizat o minunată prezentare a unor secvenţe din piesa: O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale.


23/56

VI ZI TA ÎN ISRAEL A DI RECTORULUI ALPI 01-07.04.2016

01.04.2016 Seară cu mult umor într - un restaurant din Haifa împreună cu Edy Mattes şi Andy Ceauşu

02.04.2016 Una din clipele plăcute petrecute cu pictoriţa Liana Saxone Horodi, aici în apartamentul familiei împreună cu doamna Doina Mei sseles, redactor - şef al publicaţiei Jurnalul Săptămânii.


24/56

03.04.2016 La Naharia împreună cu familiile scriitorilor Ivan Lungu şi Harry Ross precum şi asoţiilor acestora Stella şi Janette. O emoţionantă întâlnire cu veteranul Harry Ross cu care am

core spondat ani de zile şi de care mă leagă o frumoasă prietenie literară.

04.04.2016 O zi de neuitat prin antica Cezareea împreună cu scriitoarele Madeleine Davidshon şi

Francesca Stoleru. Ne- a răsfăţat tot timpul cu vorbe de duh dar şi cu apă minerală mediculSergiu Davidshon.


25/56

05.04.2016 Akra (acum Akko) portul cetate cu o istorie ce poate părea incredibilă. Am putut ajunge şiaici datorită bunilor noştri prieteni Stella şi Ivan Lungu, oameni admirabili care ne- au cucerit şi cu

ospital itatea lor.

02.04.2016 Promenadă matinală de neuitat pe faleza Mării Mediterane împreună cu familia Bianca şi Delu

Marcovici . Bianca este poeta care ne- a încântat cu versurile ei în toate întâlnirile petrecute, până acum, la Iaşi


26/56

07.04.2016 Tel Aviv. În splendida reşedinţă a familiei Meisseles a fost organizată o serată de excepţieunde s- au întâlnit peste o sută de personalităţi ale culturii de limbă română din Israel. Evenimentul a

fost moderat de scriitorul Roni Căciularu aici cu încântătoarea sa soţie Fanny (în stânga). Cu noi estetalentata pictoriţă Liana Saxone Horodi, „complice” al acestei întâlniri memorabile şi doamna

Stell a Lungu.

Evenimentul de la reşedinţa Meisseles a fost onorat de prezenţa E.S. doamnele Andreea Păstârnac şiGabriela Moraru ambasadoarele României , respectiv a Republ icii Moldova, în I srael.


27/56

16.04.2016 Sala de protocol a Pensiunii „Aristocrat” din Iaşi. Câţiva dintre invitaţi, unii dintre membrii ALPI şi ai Asociaţiei Universul Prieteniei, care au parti cipat la festivi tatea de lansare a volumul ui :

Cultură şi sport în dealul Copoului a colegului nostru Dan Teodorescu.

21.04.2016 Casa de cultură judeţeană Vaslui. Simpozionul Naţional: Omagiu limbii române

organizat de domnul profesor doctor Dumi tru V. Marin cu pri lejul împlini ri i a 75 de ani. Membri i ALPIau fost printre invitaţii care i - au urat colegului lor un călduros: La Mulţi Ani! În stilul specificumoriştilor, stil cu care domnul profesor, un ironist de forţă, este obişnuit.


28/56

22 – 23 apri l ie 2016 Festival ul naţional de satiră şi umor „Z âmbete în pri er” Vişeul de Sus. Pri ntr e premianţi colegii noştri Mihai Haivas şi Vasile Larco

08.05.3016 Şedinţa de lucru a APLI. Importantă mai ales prin faptul că a consemnat apariţia unei prezentări ample şi a unor creaţii ale membrilor, pentru prima oară, în publicaţia Vocea Ta editată laNüremberg (redactor –şef Ionela van Rees Zota) şi distribuită în Germania, Austria şi Olanda. Plus

mater ialele tr imise de colegul nostru Georg Barth din Passau.


29/56

EDI MATTES NE FACE FIGURI

Rugăm cititorii să recunoască personajele! Dacă nu pot, vinovat este primul din stângasus.


30/56

14.05.2016 Sala Rondă a Muzeului Mihail Kogălniceanu din Iaşi. Lansarea volumului: Sunt poemul tăude vineri al îndrăgitei noastre colege din Constanţa, Violetta Petre, a pri lejui t o întâlni re de neuitat într e

membrii ALPI şi cei ai Universului Prieteniei. Totul sub semnul iubirii de poezie.

19.05.2016 Vaslui, Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu”. Membrii ALPI care au participatîmpreună cu alţi invitaţi la lansarea volumului: Traista cu săgeţi duioase a colegului şi prietenului

Val Andreescu.


31/56


32/56

24.05.2016 Poeta Madeleine Davidshon, invitată la FIE - Iaşi 2016 a susţinut mai multe recitaluri de

poezie în şcoli, licee, amfiteatre sau biserici. Aici într - un binevenit şi binemeritat moment de relaxareîmpreună cu soţul, Sergiu şi familia Cornelia şi Mi hai Batog- Bujeniţă.

20-22.05.2016 Alba I uli a, Festivalul de umor: ALB- UMOR. Cei şase membri ALPI, dintre care douădoamne, care au participat la festival au fost onoraţi cu premii şi distincţii.


33/56

24.05.2016 Iaşi -Muzeul Uni ri i. Di stinsul nostru coleg domnul ing. M ihai Caba a lansat volumul :

Castanul Unirii de la Vişani. Aici împreună cu prezentatorii dl. prof. univ. Mandache Leucov, poetul Liviu Apetroae şi gazda evenimentului doamna Aurica Ichim, directoarea muzeului.

03.06.2016 Muzeul Mihail Kogălniceanu din Iaşi a găzduit în Sala Rondă evenimentul: Copii în

lumea artelor organizat de Asociaţia Universul Prieteniei la care au participat şi mai mulţi membri aiAPLI.Foto Rodica Rodean


34/56

IN MEMORIAM 1951-2016

GHINIONUL ŞI NOROCUL

Într-o zi, mă sună prietenul meu Claudiu, de la Baia Mare,

să mă-ntrebe cum face să-mi trimită o sticlă de palincă. Eu, lacurent cu festivalurile de umor din ţară, ştiind că amiralulumorului, Ananie Gagniuc, e în juriu (unde altundeva?) lafestivalul Podul mincinoşilor , de la Sibiu, îi propun lui Claudiu osoluţie simplă & practică, în care inutilul se poate îmbina,armonios, cu neplăcutul: să ia două peturi de licoare din aceeadivină, care se mărgelează la agitat, să se suie-n tren şi să dea ofugă pîn’ la Sibiu; sub pretextul că participă şi el la festival, cainterpret, cu un monolog de Ananie Gagniuc (semnat iniţial, nu seştie de ce, Constantin Tănase), să-i plaseze discret cei patru litri

de răchie incoruptibilului jurat (precizând că doi sunt pentru mine); astfel, domnul comandor se va alege cu băutura, iar talentatul actor cu o menţiune, plus500.000 lei vechi (bani care, aproape i-ar acoperi cheltuielile de deplasare). Unde mai pui căera şi o soluţie a ajungerii lichidului destinat mie, chiar la mine! Totul a decurs impecabil, pînă la ultimul punct: mai precis, băutura n-a mai poposit, vreo dată, la destinatar.

După un an, cînd mi-a trecut ura, l-am întrebat, aproape detaşat, pe matrozul umoruluidobrogean :”Recunoşti că ai băut, atunci, palinca mea, animalule?” Cu o priviresuferind/senină, pe care doar martirii antichităţii, Ceapaev şi Rîmaru au mai profesat-o, înultimele lor clipe, Noni a răspuns: „Chiar aşa mă crezi? A băut-o…conductorul trenului!”

După ce mi-am cerut scuze pentru nedemna-mi suspiciune, am dat vreo trei votci mari

în bufetul Gării de Nord şi am ascultat, astfel, continuarea:”…Eram pe bancheta acceleratuluiSibiu/Bucureşti, flancat de cele două pîntecoase pălinci; cînd a venit naşul, i-am mărturisit, curuşine, că n-am bilet”(cunosc acea privire ruşinată a umoristului: este cu-adevărat,irezistibilă! -n.n.). Angajatul SNCFR s-a uitat aspru la mine. Atunci, i-am spus sincer (cunoscsinceritatea povestitorului: este, într-adevăr, neţărmurită!-n.n.): “domne’, ai două variante :ori mă depui la sediul poliţiei TF, ori alegi una dintre sticlele de palincă!” …

Milos, pesemne, conductorul a preferat băutura. Acum, Bogdane, stăteam cu frică, nucumva să aleagă palinca ta, să mă fac apoi de rîs! Eu ştiam care-i a ta – că avea pe etichetăIzvorul minunilor, pe a mea scriiind Cola zero; incoruptibilul funcţionar a întins mîna spreCola: dar eu, sensibil cum mă ştii (cunosc sensibilitatea marinarului: petalele florii de măr japonez sunt brutale, în comparaţie cu gingăşia sufletului său!- n.n.), am gemut uşurel, aşa,cam cum ar expia un mâţ care n-a cunoscut lumea animalelor, în îndelungată profunzime!…Pesemne, impresionat de vaerul ieşit, involuntar, din mine, controlorul şi-a reorientat mîna,energic şi brusc, spre Izvorul minunilor. Asta a fost! Ghinion! Crede-mă, nu am exagerat nicicu o câtime!”…(cunosc şi obiectivitatea domnului Gagniuc: e mai presus de cea a istoricilorelveţieni! -n.n.).

Ştiam că sunt ghinionist, în problemele vitale (palinca, spre exemplu) ; dar, pe de altă parte, după cum v-aţi dat seama din istorioara relatată mai sus, am noroc la prieteni ! Să-mitrăiască!…

Bogdan Ulmu


35/56

FAPTUL DIVERS

Poetul Gogoloi Semproniu Dublin (?) a fost incinerat, fie-iţărâna uşoară, la rugămintea sa post-mortem. Testamentul l-a scris înversuri, dar infirmiera care i-a vegheat şi infectat ultimele luni,săptămâni, zile, ore, minute (salut Gogoloi! Aufiderzen! Vorba aceeia)

l-a trimis din greşeală la o revistă literară, „Moara cu noroc”. Acolo,un redactor beat, i-a răspuns la „Poşta redacţiei”, dar din cauzaetilului îngurgitat a scris numele notarului, ca autor, scăpându-l de oruşine urâtă pe post-mortemistul de Gogoloi.

Notarul l-a dat în judecată pe redactor, infirmiera caută acumun alt scriitor pentru a-l îngriji pe patul definitiv. A dat şi un anunţ la

mica publicitate şi a primit foarte multe oferte. S-a prezentat la o asemenea ofertă, şi scriitorulvăzându-o cât este de mişto la fizic, a dat în boală, el înainte fiind sănătos tun, dar a plătit-o cas-o vadă goală puşcă. Prozatorul respectiv se află acum la un stabiliment de sănătate mintală,iar infirmiera îi gospodăreşte pensia de la Uniune, cumpărându-i hârtie igienică de scris,

fiindcă alta nu suportă. Cornel Udrea

Desen de Cri sti Vecerdea


36/56

D- ALE LU’ CULIŢĂ

PANSEURI PE NEVE

Curajul este izvorul reuşitelor şi creşte pe măsura ambiţiei. Necazurile vin cu viteza supersonicului şi dispar cu a melcului. Vârstă: nisipul scurs în clepsidră printre degetele… timpului.

Beţivul conchise: de pe unele frunţi şi muştele pleacă ameţite. Unele răni tratate cu indiferenţă, se vindecă?

Dragostea e o maladie şi totuşi, nimeni nu se vaită de ea. Actorul fluierat pe scenă, nu a jucat, ci s-a dat în spectacol. Ţigara ucide încet, cine se grăbeşte, să o evite. Licurici: unul invidiat, că fără să înveţe e la cap… luminat. Inima se simte umilită că e stăpânită de raţiune?

Veşnicia istoriei e ca şi a femeii, numai că prima depinde de a doua. Când ai intrat într-o situaţie fără ieşire, bucură-te că nu e labirint. După scris pare medic, după ortografie - analfabet. Milionar: un zero - cu multe zerouri. Culmea insultei: să urezi leneşului decedat: ,,odihnă… veşnică!”

Omul bine crescut, nu se vede după înălţime, ci fapte. Uliu: unul care îşi mănâncă şi de sub unghii.

Nicolae Viziteu- NEVE


37/56

DE LA CLUUUJ PÂ-N LA SIGHII

CASĂ PRIMITOARE Casa mea e luminată Când primesc în ea o fată... Dar îmi fulgeră şi-mi plouă Când îmi vin deodată, două...

UNOR „ŞMECHERI” Şi-au făcut în tihnă Prin mişcări abile Ziua de odihnă Doar de şapte zile!...

SFAT UNUIA BĂUT Mergi cu-n mers cât mai firescPe cărarea cunoscută... Pentru-acasă, îţi doresc,

Audiţie plăcută... AŞTEPTARE (unei doamne)

Te-aştept cu inima senină Şi sentimentele curate: Adu-mi o rază de lumină Şi cărţile împrumutate

ÎN POLITICA ROMÂNEASCĂ Te cruceşti cum din „elite”

Azi pe strămoşeasca vatră, Două tabere-asmuţite Mârâie, apoi se latră

ÎN PARLAMENTCând dumnealor, la nesfârşit, Rostesc discursuri noi sau vechi,Mă-nfund în scaun liniştit Şi-mi trag căciula pe urechi

Nicolae Munteanu, Sibiu

FABULA DESPRE VALOARE

La o librărie exigentă, o carte cu o copertă stridentă

te atrăgea insistentă c-o ofertă : - Am o înfăţişare exterioară extraordinară şi chiar de-i preţul cam mare fac vânzare,de-aceea cred că-s o valoare!

*Alături,o cărticică, prezentată decent şi cu rafinament se explică : - N-am un preţ prea mare nici nu prea am vânzare,Dar eu pot să ajut prin conţinut cititori şi cititoare, de-aceea cred că-s o valoare!

*MORALAsună-a-ntrebare pe piaţă ca şi în viaţă Ce valoare trebuie să iei:

*Cea preţuită în lei …sau în idei ?

Eugen Pop, Clu j


38/56

MĂGARUL PARVENIT Când a ajuns măgarul în mândra capitală ,Zorit să-şi caute-un loc, la ieslea tutelară,Şi să se-nalţe-n rang, s-ajungă la ciolane,

A pus degrabă ochii pe marile amvoane,Şi s-a-ntrecut să laude, pe unde-a apucat,Pe leul crud, feroce, tiran adevărat,Că-i blând, cu mintea clară şi logică în toate,Că ţara avansează de-o vreme ca pe roate,Că el e-un geniu straşnic, cu nemurirea frate,E cel ce ne-a dat pacea şi tihna şi rutina,Şi-a dat precum se ştie, chiar Soarelui, lumina.Şi astfel cu tupeu şi cuget alterat,A preamărit nimicul şi l-a zeificat.

A proslăvit leoaica, o mândră castelană ,Soţie pricepută , şi falnică matroană,O mamă devotată, o dacă, o romană. Iar despre puii lui, că-s lei adevăraţi,Ce-arată tuturor că-s tineri, dar dotaţi. Doar cei cu raţiune, ce sufereau vârtos,Zâmbeau la toate-acestea, ştiindu-le pe dos.

Morala :

De-nalţă imn de slavă, cu totul arbitrar ,Atuncea cântăreţul, desigur e-un măgar.

Nicolae M ihu , Sibiu

EGALITATE LA BUCĂTĂRIE Nevasta din start a voitCa treburi egal împărţite S-avem cel puţin la gătit… De-atunci suntem la cuţite.

NEVASTA, ELECTRICA ŞIDISTRIGAZAre grijă permanent Soaţa mea - cerească mană!-Să mă ţină la curent...Că ard gazul de pomană.

LA AFIŞAREACHELTUIELILOR DE BLOC

Urmărim cu-nchinăciune

Sumele halucinante:Cică-s cheltuieli comune,Juri că sunt extravagante!

EVOLUŢIE După revoluţie

România azi renaşte Ca un fel de „mondo cane”: Amărâţii pupă moaşte, Iar avuţii ling ciolane.

TROFEE VÂNĂTOREŞTICând el sosi cu puşca goală Şi tolba plină ochi cu carne, Ea, goală puşcă, puse-n oală Aport de oase: două coarne.

Petre Gârda, Cluj


39/56

CLASICI AI UMORULUI VERSIFICAT

AUTOPORTRET

Ca un savant din vremuri vechiÎmi plimb prin cafenele mutraAm păr în nas şi în urechi Şi-aduc puţin cu Brahmaputra

Mi-e capul bleg şi lătăreţ, Picioarele: două prăjine, Şi-un singur lucru am măreţ Şi-mi pare foarte bine!

Deşi sunt tont şi fonf şi slut Şi am o mască incoloră De cimpanzeu sau de mamut,Toate femeile m-adoră.

De sunt urât şi nătăfleţ De n-am nici muşchi, nici intestine Un singur lucru am măreţ Şi-mi pare foarte bine!

Sunt mare cât un năpârstoc Şi poţi să mă măsori cu cotul Din loje, nu mă văd deloc Şi în tramvai mă pierd cu totul.

Şi-aşa cum sunt de fleculeţ Încât în palmă mă poţi ţine, Un singur lucru am măreţ Şi-mi pare foarte bine!

Sunt ştirb şi tâmp şi am pistrui Şi o alură imbecilă. În loc de nas am un cucuiŞi-s cocârjat ca o gorilă.

N-am simpatii şi n-am dispreţ Şi n-am nici maniere fine;Un singur lucru am măreţ Şi-mi pare foarte bine!

Am trupul plin de vânătăi Şi pe chelie, fire creţe Şi am luat chiar premiu-ntâiLa un concurs de frumuseţe.

Şi dacă n-am profil semeţ, Nici umeri laţi, nici şolduri pline,Un singur lucru am măreţ Şi-mi pare foarte bine!

Când intru-n baie, voluptos,Urmat de membrele-mi confuze,Mă simt atâta de frumos De parc-aş fi ales de muze.

Mă oglindesc şi-n mod glumeţ Mă felicit şi-mi zic în mine:Un singur lucru am măreţ Şi-mi pare foarte bine!

În fine, sunt un specimenCum nu-i al doilea sub soare,De n-am la Academie jeţ Şi n-am smaralde sau rubine,

Un singur lucru am măreţŞi-mi pare foarte bine!

I on Pr ibeagu (I saac Lazarovici)


40/56

LUNG ŞI PROST

* Vremea ţapilor ispăşitori a trecut. Azi ispăşitori sunt boii. * Sfaturile bune sunt cel mai greu de urmat.* Săracul e cinstit... De fapt, cinstitul e sărac. * Mă exprim în calitate de cap de locuitor. * Este simplu să fii fericit, dar este greu să fii simplu

(Eckart von Hirschhausen).* Prostia nu justifică insuccesul, dar uneori îl explică. * "În tinereţe am avut o mulţime de amoruri proprii..." * Fii foarte prudent când spui adevărul. * " Dacă opinia mea nu contează, măcar ţineţi seamă de părerea mea". * Nu uităm o persoană câtă vreme e bine s-o ţinem minte

(Benjamin Disraeli).* I-au închis gura pe jumătate.

* Lung şi prost... De exemplu, drumul e lung şi prost.

* Minciuna presupune studii superioare adevărului. * Dreptate e asta? Eu alerg şi el ajunge...* Libertatea înseamnă dreptul de a spune oamenilor cea ce nu vor să audă (George Orwell). * Partea leului o ia leoaica.* Cele mai mari moşteniri le primesc tot oamenii bogaţi. * O memorie prea bună nu lasă destul loc noutăţilor. * Un om deştept nu comite greşeli minore (Iohann Wolfgang von Goethe).* Prefer o democraţie cu defecte unei dictaturi perfecte.

Dorel Schor

Desen de Gheorghe Bejenaru


41/56

LIVIU SERGIU MANOLACHE INTRĂ ÎN BOOKLOOK!

UNUIA CARE PRACTICĂ

JOGGINGULÎl admir pentru voință; Merge foarte mult pe jos,Cu o singură dorință: Vrea să moară sănătos.

DESPRE EPIGRAMĂ Vreau să nu-mi cântați în strună; Să m-aprobe cine vrea:Epigrama nu e bună Dacă nu-i destul de rea!

NU MAI BEAUSă n-aud de băutură. I-am găsit o hibă nouă: Dacă beau o picătură, Văd în loc de-o soacră, două.

ANIVERSARE ÎN STIL PROPRIULa nunta noastră de argint, Mi-am dus nevasta-n țări străine. La cea de aur (nu vă mint), Vreau s-o aduc din nou la mine!

LA CONCURSDacă nu prea ești în temă, Este o metodă veche Pentru-a prinde-un post în schemă: Miști oleacă din ureche!

CHEIA SUCCESULUIÎn politică și-n sport,Ca să promovezi, se poate,

Doar c-o brumă de efort, Dând eficient din coate.

SOLUȚIA IEȘIRII DIN CRIZĂ Vă spun, guvernanți, explicit, Că țara din criză se scoate, Când noi vom produce-nzecit,Iar voi veți fura doar jumate.

SPRIJIN LA BĂTRÂNEȚE

Sunt bătrân, dar am în sat Doi băieți pe lângă mine: Unul este însurat,Celălalt... o duce bine.

BRAND DE ȚARĂ PENTRUALIMENTELE ROMÂNEȘTI

Un brand de țară, se-nțelege, Din ce-i specific se alege.La noi, simboluri... curg pârâu:Ar merge trăsnet "poale-n brâu"!

BĂRBATUL - DEFINIȚIE Bărbatu-i cel cu braț vânjos, Cu mintea "brici", ca o scânteie,Dar care nu-i sunt de folosDe n-are-alături o femeie.


42/56

HAIOASE, CIUPITE DE PE INTERNET, CU MULŢMIRI AUTORULUI

SITUAŢII LIMITĂ

CULMEA melcului: să fugă de acasă. CULMEA notarilor: să legalizeze un act sexual. CULMEA justiţiei: să condamni o prostituată la locul de muncă. CULMEA melancoliei: să cazi pe gânduri şi să-ţi rupi mâna. CULMEA ceasului deşteptător: să sune ocupat… CULMEA agriculturii : să ari Calea Victoriei cu boii din guvern. CULMEA ghinionului: să faci pe prostul şi să rămâi aşa! CULMEA interfonului: să suni şi să primeşti ton de fax. CULMEA matematicii: să stai de unul singur şi să te simţi în plus.

CULMEA prostiei: să stingi lampa şi să aprinzi un chibrit ca să vezi dacă s-a stins.CULMEA inocentei: o călugăriţă care lucrează într-o fabrică deprezervative să creadă că face saci de dormit pentru şoricei.

CULMEA tramvaiului: să-l tragă poliţia pe dreapta. CULMEA somnului: să visezi că dormi. CULMEA lăcomiei: să mănânci bătaie şi să nu te saturi! CULMEA auzului: să auzi cum se crapă de ziuă. CULMEA culmilor: să aibă purecii păduchi. CULMEA fotbalului: să înceapă meciul şi să scrie pe gazon

“nu călcaţi spaţiul verde”.

CULMEA norocului: sa te calce o salvare.CULMEA croitoriei: să întorci pe dos costumul lui Adam. CULMEA fizicii: să paşti un cal putere pe un câmp magnetic.CULMEA culmilor: mutul îi spune surdului că orbul se uită la ei… CULMEA nesimtirii: să scrii pe colivă la multi ani… CULMEA sexului in grup: să rămâi pe dinafară… CULMEA politeţii: să stai pe scaunul electric şi să cedezi locul … CULMEA zgârceniei: să dai “beep” la pompieri… când îţi arde casa.

UN DESEN MAI GRĂITOR DECÂT O ISTORIE A EVOLUŢIEI OMULUI


43/56

REVINE ÎN FORŢĂ

UNUI SNOB LA O EXPOZIŢIE DE PICTURĂ

Privind strigă cu încântare: Grozav ce a putut să prindă Dar ghidul îl trezi din exaltare:Maestre, acela nu-i tablou, este oglindă !

PREMIUL NOBELUn premiu NOBEL cică s-ar fi datAnul acesta la prostieL-a câştigat un ins care distrat

A dat un rendez-vous la propria soţie.

UNEIA DORNICĂ DE MARITIŞ De Eminescu i-am spus euApoi vecinii toţi. De-atunci ea caută mereu Un şir de plopi… cu soţi.

GENEZA PĂCATULUI Când Eva pe Sfântul nu a ascultat

Şi dintr -un fruct anume cu pofte a muşcat Adam s-a instruit c-un muritorŞi-a devenit de-atunci… pomicultor.

UNUI MIRE LA NUNTADE ARGINT

Fiindcă practica-l omoară,

Deşi teorie ştie, Îi promit cu modestieCă-l ajut in prima seară.

UNUI SNOB CU TELEFONIPHONE 5X

În maşină, piaţă, bar (Căci se vrea-n elită) Umbla el cu celularEa cu… celulită.

UNOR PSEUDO-POEŢI La romani toţi poeţii fără har Se dădeau la lei, lunar. Azi, că asta-i ironia vieţii Leii-s daţi la toţi poeţii.

SACRIFICIUPentru mine nu-i comodDar merg la amantă. De-asta

Că îmi pare-a fi un modDe a nu-mi uza nevasta.

UNUI PENSIONAR ÎNDRĂGOSTIT Iubirea ce-l făcuse rob (Eu însă n-am să trag talanga) L-a-mpins la ea c-un kil de bobDar şi cu-n pampers extra tanga.

CORB LA CORBNU-ŞI SCOATE OCHII

Când bărbatul nu-i în mână Lasă greul pe amant Iar finalu-i aşteptat: Corb cu corb se-mpacă strună !

Ioan Negoiţă

Desen de Gheorghe Bejenaru


44/56

STIHUIRILE ÎNŢELEPTE ŞI IRONICE ALE LUI HARRY ROSS, ISRAEL

Omule, nu regretaPasul ratat

Cine ştie, Doamne, În ce ai fi călcat

xCu un zâmbet

Şi o floare Aş putea cuceri

O planetă de fecioare

xStau întins sub plapoma caldă Ca omul ce în fericire se scaldă

Aş sta aşa zile întregi De natura nu ar avea

Şi alte legi x

Fie se îmbracă Fie se dezbrăcată,

femeia vrea acelaşi lucru:

Tuturor să placă xOdată L-am întrebat pe Dumnezeu

dacă e și El evreu? El parte cam indecis.

Uitasem că Domnul nu e circumcis. x

De căutați un cap d evreu, Pentru a vă scăpa de greu

Iată, la nevoie Mă aflu aici şi eu.

Suntem făcuţi Din sânge, carne

şi un strop de creier Cam cât are şi un greier

xPisica toarce,cocoşul cântă, câinele latră –

Piatra tace că e… piatră x

Aproape orb,Rătăcesc printre cuvinte

Căutând poteca luminii De dinainte.x

Cutare a ţinut discursuri o droaie.

Toate plinecu apă de ploaie.

xApa de ploaie nu-i doar

ce pică de sus.

Şi vorbele goale sunt apă, nimic în plus.x

Fanteziile, la orice etate,ne catapultează

dincolode... realitate.

xPeste ţări şi mări,

viaţa ni se pare

plină de visări. xViitorul nu e o chestiune de distanţă,

Ci, mai ales,de…substanţă.

x Nu poţi fugi de destin, chiar de nu-ţi

oferă În fiecare seară

un festin.


45/56

ANDY CEAUŞU INTRĂ ÎN BOOKLOOK ŞI TE LASĂ… FĂRĂ CUVINTE

UNUI ȘEF De când e șef e cam bizar, Vrea să stea, să nu alerge, E atât de sedentar,Că nici mintea nu-i mai merge.

UNUI FOTBALIST FAULTAT

Având stângu-accidentat,Doctorul și-a dat acceptulSă-l trateze imediatDupă ce-și primește… "dreptul".

ARMISTIȚIU Stau la masa "patrioții", Unul țipă, altul tace, Dar ce vor de fapt cu toții, Să fie lăsați... în pace.

ENIGMA BASCHETULUI Driblinguri, tenacitate,Gândire și perseverență, Zeci de mingi sunt aruncate,Dar coșu-i gol în permanență.

PESCĂREASCĂ Orice peşte când e prins Se tot zbate, nu se lasă, Fiind el foarte surprinsC-a luat o… dita-i plasă.

PROVERB PROST ÎNȚELES Dacă tăcerea e de aur, La naștere primită-n dar,Cu un așa frumos tezaur, Cum de nu sunt... milionar?

DEZMINŢIRE

Boxul este aparent,Îndrăgit de bătăuşi, Dar de fapt, nu-i violent,Că se poartă... "cu mănuşi"!

UNUI PAROLISTMult promite când vorbește, Stând cu nasul în pământ, Să-aibă grijă când pășește, Să nu-și calce pe ...cuvânt!

DIVERGENŢE DE OPINII Venind cu prune din piaţă, Călcând mai uşor ca năluca, Visează ea doar la dulceaţă, Gândind el, în sticle, doar ţuica.

UNUI REGIZORDupă trei luni de beţie,I-a venit ideea în cramă, Astfel dintr-o comedie,A ieşit o mare…dramă.

Desen şi catrene de Andy Ceauşu. Israel


46/56

SHAKESPEARE… RELOADED! HAMLET

Cel prinţ ciudat şi sumbru,ce-odată-n Danemarca,

Visând, în labirintul gândirii-ntortocheate,La nemurirea care i-a stimulat remarca: A fi sau nu… un geniu

în lumi descreierate(?!),Răpit azi de piraţii din aer de-astă dată Ajunse din greşeală pe glia carpatină… Privind atent în juru-i, la lumea-nfierbântată, Notă, c-un pix de aur, părerea-i sibilină:

Am întâlnit vampirii, ce,-n loc de sânge,baniiÎi sug, dar şi strigoii… trecutului, ce-n

frunteStau căţăraţi şi astăzi, la braţ cu pehlivanii Ce ştiu să manevreze,

spre a fura şi -un munte!...Concluzia e clară notă eroul, critic: Ceva e putred, sigur, pe plaiul mioritic!

CHINURILE ZADARNICEALE DRAGOSTEI

Se zbat protagoniştii, cuprinşi de pasiune, Se prind în sarabande uşor ameţitoare, Se-agaţă de speranţe pe margini degenuneFăcând şi câte-o tumbă

spre a culege-o floare;Perechile se-adună, se-mpart, sedivizează, Duri, şefii dau comanda, dar cine să-iasculte

Când legile decise par a avea la bază Idei de loc gândite, sau poate doar oculte!Iubirea nu-i de faţă ci numai aparenţa, Sărutul este gestul, mimat doar pentrualţii, Eroii însă-aşteaptă tremurători scadenţa Dorind noi happy-end-uri

ce-ar mulţumi înalţii … Da! Dragostea-i o boală,

cu chinuri şi durere, Din care cea mai gravă-i

aceea de… putere!

FURTUNA

Prea mânios PROSPERO, în insula-i vrăjită, Ademeneşte-n taină, pearipi de FURTUNĂ,

Vaporul cu rivalii ce, printr-o ilicităManevră,-l exilară în sumbra văgăună. Cum ARIEL, un spirit, supus de multăvreme,Ce-avea puteri oculte, pe toţi îimanevrează, Rivalii se încurcă în fanteziste scheme În timp ce BOSS-ul râde de ei şi sedistrează. Dar fata lui, suava, frenetica MIRANDA,

Rapid se-amorezează de primul tip ce-apare – Fiu de rival desigur – şi-ncepe sarabanda;Apoi toţi se calmează şi se prăjesc lasoare…

PROSPERO-atunci le spunecă pot deja să spere,

Că de-ar primi comanda,cu toţii-or să prospere!!!

ANTONIU ŞI CLEOPATRA

Se-ntunecase sfinxul umbrit de piramideAflând că bravul Cezar, [cel ce o cucerise Pe mândra CLEOPATRA,

dresoarea de aspide,]Căzuse într -o cursă şi-njunghiat pierise… Dar juna „faraoană”,

schimbând rapid macazul,

Un alt roman găsise: pe-ANTONIU,triumvirulCe, prin amoru-i tandru, i-a alungatnecazulŞi-au petrecut eroii… cât i-a ţinut chimirul! Au mai urmat războaie, trădări şi biruinţe, Flotile se îneacă, iar sfinxul se încruntă, Căci avusese, bietul, doar altfel de cerinţe, Eroii pier şi astfel finalul nu-i o nuntă…

Dar azi, cum se cunoaştedorinţa galeriei,

Se-anunţă răzbunarea,cumplită, a… mumiei!

Punerea în scenă Eugen Deutsch


47/56

PILULELE DOCTORULUI... ÎN PSIHOLOGIE!

APROPO DE URAGANEEXTREM DE DISTRUCTIVEDe un efect aşa devastator

Românii parte încă nu avură, Nici azi şi poate nici în viitor... Decât atunci când cei de sus îi fură.

LA FEL ŞI NOI, NENE IANCULE... Epigramiştii, vrednici câini de pază, Când trece caravana cu mişei Îi latră dur şi excitaţi de fază, Se-ntorc şi... se mănâncă între ei!

NOROC CU INTEGRAREA ÎN UEE-o şansă pentru mulţi în astă ţară Anostă ca femeia fără fard, Că-n fine pot ieşi acum „afară” Şi pot spera la... cioara de pe gard.

LA PUNGEŞTI Cu tehnici de înaltă clasă,Chevronu-având în lume faimă,

Nu-i poate da Pungeşti-ul plasă... Doar gaze care ies la spaimă!

DUPĂ NEGOCIERE Îi scad din preţul pe imobil Că e burlac şi-n criza asta,Îl va surprinde gestu-mi nobil… Că-i las… şi soacra şi nevasta.

OPORTUNIŞTII SE DESCURCĂ De la românii c-un salar de slugă Pe care sărăcia îi îndoaie, Oportuniştii încă pot să sugă... Din ce guvernul n-a putut să taie.

8 MARTIELa mulţi bărbaţi e ziua-n careMai pot femeii să-i trezească, Emoţii mari şi chiar mirare... C-au reuşit să-şi amintească!

REPLICĂ Să-mi spui râzând că pălăria O pun ca să-mi astup chelia,Nu-i drept atâta vreme câtLa tine stă... direct pe gât!

REVIRIMENT FINANCIARCînd ţara nu va fi datoare Şi toate-or merge ca pe roate,

Un leu va fi cu mult mareŞi sigur... ni-l vor da în rate!

LA INTRAREA ÎN UECând s-a decis de ne-au primitÎn cercul lor select, de susAu spus cu toţii: „Bun venit!” Şi România... s-a cam dus!

APROPO DE STAREA DE CREAŢIE

De n-ar avea la muze cum cerşi, La cât s-ar screme unii literaţi, Doar Dumnezeu mai ştie ce-ar ieşi... Noroc că mulţi din ei sunt constipaţi...

PROBLEMA NISTRULUIE lăudabil că epigramiştii Îşi dau aportul să rezolve cazul, Căci în consens cu toţi specialiştii,

Pot da soluţii de mai mare hazul!

Gheorghe Bălăceanu


48/56

CONJUGALE DIN DOVLEACUL UNUI MATEMATICIAN

MOTIV GRAMATICAL DE DIVORȚ Soața-mi cere despărțire Pentru unicul defect:

Verbul ,,a iubi"-iubire,Îl conjug la ,,imperfect"!

AVERTISMENT ORICĂRUI BĂRBAT De iubești vreo dulcineie, Poți s-o iei rău peste bot, Când e-un înger de femeie...Dată dracului de tot!

UNUI BĂRBAT DE SUCCES

Ce-afirm, s-observi nu este greu:Ajunse sus, de multe oriAmicul, ce se crede zmeu,C-a tras mereu nevasta sfori.

GELOZIE DE MISOGINIConfrații hâtri-au remarcat - Nu-acum, ci cam din toamnă -Că umblă des un domn stimat C-o nestemată doamnă!

FEMEILE, UN RĂU NECESAR Ca să trăiești o viață fără ele, Eu cred că e de neîchipuit, Dar și cu ele-apar așa beleleÎncât e imposibil de trăit!

ENIGMATICELE FEMEISunt unele, chiar dacă-nghimp,Cuvinte, greu încrucișate, Căci farmec au atâta timp Cât mai rămân nedezlegate.

PLEDOARIE PENTRU CELIBATDin dragoste să te omori Eu cred că este o prostie

Și-atunci, mai bine nu te-nsori,Iar moartea îți va fi târzie!

TOT SOȚUL E VINOVAT Prinsă cu amantu-n patDe bărbatu-n tors în pripă, Să se apere ea țipă: ,,Soață sunt... de-nconorat"!

DEZAMĂGIREA SOȚULUI ÎN

,,STUPUL"CĂSNICIEI” Rău te supără azi fierea Și în inimă simți ghiara: Alții i-au mâncat ei ,,mierea",Ție rămânându-ți ceara!

MEREU NESATISFĂCUTĂ Trăiesc un moment enervant, Deși am și soț și amant: O lipsă de sex mă apasă

Când unul pe altul se lasă!

MĂRTURISIRE DE FINAL Conform mai noului meu DEXConstat, cam spre sfârșit de drum: Făcui, o viață, numai sex, Iar dragoste, fac doar acum!

Mihai Haivas


49/56

DIN CAVALUL LUI VAL

EU NU-MI JIGNESC AMICII!

Aş putea să-ţi zic măgar, Prost, netot, făr’ de simțire, Dar nu-aduc așa jignire Unui prieten cu samar!

EPIGRAMIȘTII ȘI ALEGERI LA UER Grup select și unitar, Talentat și foarte dens, Tragem la același car... Fiecare în alt sens!

DECONSPIRARECredeți că poetul scrie Poeziile șarmante Pentru dulcea lui soție? Muzele-i sunt trei amante!

DORINŢĂ Chiar de-aș face-o imprudență Să mă-ndrept spre noi idile,Vreau femei cu experiență

Lungă de trei-patru zile!FIR ÎNTINS

- Spune-i moşului, nepoate: Ce-ai prins astăzi de când stai? - Păi, am prins un guturai Şi-o belea de junghi în spate.

DE LA OPERĂ LA KITSCH Brav trubadur cu pleată sură, Artist cu merite-n cultură,

Ce bine-ajunsa-i peste ani:Maşină care face ... bani.

FABULA MOŢATEI Nu demult trăia odată

O puicuţă mai moţată, Cu fustiţa cea mai scurtă Şi cu minte, nu prea multă.

La şcoală mai mult absentă, Corigentă, repetentă, Dăruia toţi nurii ei La cocoşi... şi cocoşei.

De un timp cam plictisită,

Privea hăt peste hotare, Spre o viaţă ... zbenguită Îşi dorea nespus să zboare.

Un vultur frumos, cu fală, Zise: - Mergi peste hotare?Eşti frumoasă, răpitoareŞi ... suficient de goală!

A spus: - Da! El după gât

O luă, o prinde-n gheare,O mănâncă până-n zareŞi-altceva ... nimic! Atât!

Morală: Câte fete n-au râvnitViaţă bună şi s-au dusPeste mări şi au păţitCa moţata de mai sus?!

Val Andreescu


50/56

PĂSTOREL - POEZII MAI PUŢIN CUNOSCUTE

LA CHEFCheful vine-ncet. Să vină! Sticlele se-nșiră-n rând,

Nici să nu vă deie-n gândSă lăsați vreuna plină.

Hai să mai ciocnim, duduie, Din acest rubin topit,Care-ncet la cap se suie.Lin se suie. S-a suit.

Mișu Ralea, damă cultă, Pe când Gioni ține pianu', Joacă, fără vorbă multă, Cot la cot cu Suchianu.

Căpitanul cu ghinionul În crușon găsind pe dracul, Ia în brațe gramofonul (Țaca potrivește acul).

N. Gatoschi, prompt la gafă , Musculos ca un zidar,Ia pe Lina drept carafă

Vrând s-o toarne în pahar.Iar Linuța, foarte francă,Se învârte cu odaia,Pe când Gaga, vorba aia,Șade stâlp lîngă Stâlpeancă.

Radu Beller, și mai și, Ca să-i treacă de urât, Dă paharul tot pe gât, Bându-l (jusqu'a sa Lily)

Muța pleacă să se culce. Mi se stinge focul sacru.Mă trântesc pe pat și-s acru,Meditând că Dulcea-i dulce.

Toți sunt beți și bete toate, Nu mai înțeleg nimic: Radu sforăie cât poate, Dulcea mișcă din Buick.

PE ȘANTIER - Proză topîrceanoidă- Nu a mai rămas în trista

Noastră cancelarie Decât atașamentista Și cu domnul Darie.

El îi face complimente- La oră o lingură -Ea prefer-n f ar niente Să rămână singură.

Spre mai multă siguranță, Evitând păcatele , În această circumstanță Îi întoarce spatele.

El o vede cum se-ndoaie,Farmec dând mijlocului,Ochii i s-aprind, văpaie, Ca de para focului.

Gânduri matrimonialeVisul vin să-i secere

Și să îi întoarcă-n jaleCheful de petrecere,

Căci, gândind că pot să-i vieCopiii puzderie,Părul de pe scăfârlie I se face perie.


51/56

PAGINA DE ARHEOLOGIE EPIGRAMISTICĂ

UNUI BEȚIV Nu e nevoie, precum știți Să ucizi lei îmblânziți, Dar bețivul de-ar putea,Cel din urmă leu... l-ar bea.

LA INFIINȚAREA CĂMINULUI DEFETE ,,CARPAȚI" DIN IAȘI

Mor prin munți, la vânătoare Zeci de mii de căprioare, Bine c-au făcut, din milă Și un loc pentru... prăsilă.

GIGI ȘI LIA Despărțiți de-un zid, sub pături Gigi, Lia, dorm alături; Zidul ăsta-i un noroc:Altfel n-ar dormi deloc.

POETULUI VICTOR TULBUREÎI PLACE SĂ BEA

Lui vinul îi e bun amic,De-aceea eu, la nume, zicSă-și mai adauge un ,,l"Să-l cheme Victor Tulburel.

UNUI EPIGRAMISTEpigrama ta, maestre,E ca fata fără zestre, Vin, se uită toți la fată Și o lasă-așa... uitată.

EDILILOR ORAȘULUI Se plânge unul :,,Pe la noi

S-a dezghețat și e noroi". Răspunsu-i plin de politețe:,,Vom lua măsuri... ca să înghețe"!

POETUL N. STAN A SCRIS O PREAFRUMOASĂ ODĂ VACII

Pe Dante, bardul florentinL-a inspirat un chip divin;Pe tin-o vacă-a nu știu cui... Orice poet cu muza lui.

STUDENTULUI MIHAI IONAȘCU Examenul, adeseoriMihai îl dă de două ori, Căci procedează cam așa: Întâi îl dă, apoi... îl ia.

UNOR POEȚI CARE SPUN CĂEPIGRAMA NU-I UN GEN

SERIOS ȘI CĂ PRIVESC MEREUSPRE ÎNĂLȚIME

Lucrând cu iambi, trohei, cu tropi,Fugind într-una după rime, Nu mai priviți spre înălțime, Prieteni, fiindcă... dați în gropi!

POETULUI FLORIN MUGURDin orice mugur cât de mic,Sub raza binefăcătoare, O frunză iese sau o floare; Din Mugur n-a ieșit nimic.

NEDUMERIRE LINGVISTICĂ De se vor găsi, departe Oameni pe planeta Marte,Cum vor fi numiți de noi: Marțieni sau... marțafoi?

Marin Sorescu

Arheolog de serviciu: prof. M ihai Haivas

http://teodorenii.ro/wp-content/uploads/2015/11/Untitled-2.png


52/56

PĂŞIND CU LARCO PRINTRE POANTE

BOLI ÎNSPĂIMÂNTĂTOARE LA NOI

Au fost şi gripa aviară Şi cea porcină, bunăoară, O alta bate-acum la uşă Mult mai ascunsă… în căpuşă!

PE ARCUL SĂRĂCIEI Destui duc azi un trai de câine,De mila lor îţi faci şi cruce,

Deşi Cel Sfânt le dă o pâine, Dar le e lene s-o apuce.

UNUI ANUME OFIŢER După cum se antrenează Cu soldaţii pe izlaz, Pare militar de bază… Că de vârf, în nici un caz!

LA MOARTEA SOACREI

Plâng toţi, se pierd mai mulţi cu firea,

Dar să vedeţi ce crudă soartă, Şi de aici nenorocirea: Că ea s-a prefăcut că-i moartă.

SFAT PREVENTIVCând mergi pe drum, fii gentilom,Oriunde şi am rugămintea Să te fereşti de orice om,Că nu prea ştii ce-l duce mintea!

OMUL SONET, MIHAI CODREANU

A scris „Din când în când”, şi-n permanenţăSonetul i-a plăcut, i-a fost aproape,Cum nufărului-i plac întinse apeCând ne transmite-a sa fluorescenţă.

Era „vioara-ntâi” pe la agape,Se observa oricând a sa valenţă, Ieşind prin „Diafane”- n evidenţă, Nici o meteahnă n-avea cum să-i scape.

„Statui” şi „Cântecul deşertăciunii” Sunt memorabile volume, iată, Că-n „Turnul (cel) de fildeş” niciodată

El nu s-a-nchis, precum făcut-au unii.Ca sonetist român, oricare critic,Pe el l-a desemnat cel mai prolific!

* Titlurile unor cărţi ale luiMihai Codreanu

RONDELUL UNUI GRADAT

El comandă,- i ordonat,În ținuta-i militară Bine-i stă, din calea-afară Și-i de șefi apreciat.

Știe tot pe dinafară, Regulile le-a-nvățat, El comandă,- i ordonat,

În ținuta-i militară.

Într-un sat îndepărtat, De ajunge, bunăoară, Cu soldații-n prag de seară, Când în crâșmă au intrat…

El comandă,- i ordonat.

Vasile Larco


53/56

UNU' MOIŞE

Veşnica, vechea poveste – bani iMonolog despre " money- money"…

Iar mi se repeta figura: gândindu-mă despre ce să maivorbesc cu dumneavoastră, îmi vine în cap (se urcă aşa ca

untdelemnu' deasupra apei…), pentru a nu ştiu câta oară, cecredeţi? Banu'. Da, că vrei, că nu vrei, că-i ai, că nu-i ai, banii-s mereu la ordinea zilei.Şi mai ales că în ultimele zile m-am cam hărţuit cu Iosl petema asta, el susţinând "logic" (când nu e la el– du pă el, ceeace spune, logic?) că banu' e lucru' cel mai important în lume,eu fiind în "opoziţie"; că-s şi influenţat de părerea multora,în speţă a celor care-s mai puţin vânduţi lui şi care zic: "Înviaţă nu totu' e banu'". Cu toate că şi eu, din păcate ştiu,

după atâta experienţă de-o viaţă, că aşa e – banu' nu e chiar totu', da' dacă nu-l ai, nu prea poţi să faci nimic… Bunicu' spunea, şi am auzit-o şi de la alţii în „mame luşn” – "Ghelteniu – velteniu" – Bănuţii-s lumea (Traducere aproximativa, da' cred cădumneavoastră-i cunoaşteţi bine sensu’…)

Şi-adică ce? Dac-am ajuns la vârsta la care Dumnezeu ne mai ţine aici nefiindmilionari, dar având, slavă Lui, strânşi cu trudă şi cinste nişte bănuţi ("bani albi pentruzile negre"), nu ne putem plânge că banu' ne lipseşte. Nu-i aşa? Avem ce lăsa copiilorşi nepoţeilor, chiar ştiind că ei îi vor termina mai repede decât noi i-am făcut… Da'asta-i de-acum altă "manse"! Acu', sincer, mă întreb nu o dată: "Ce să mai fac, lavârsta mea, cu încă bani?" Afaceri n-am făcut mai niciodată. Bursa-i pentru mine ceva

din altă lume. Pentru medicamente nu mai plătim. Adevărat, pentru cele care nu-sincluse în "sal", plătim. Deunăzi, când farmacistu' mi-a zis:

- Pentru asta trebuie să plătiţi, că nu e în "sal", i-am zis:- Ma pitom? Dumneata nu vezi că le pun pe toate în "sal"? Am râs amândoi şi

eu am plătit. Ce să fac? De cumpărat haine noi şi încălţăminte nouă, aproape că nu mai

cumpăr. Că multe din cele vechi, nepurtate, au devenit aproape… din nou noi. Oricum,ele ne vor supravieţui… De plecat prin străinătate, aşa ca altă dată, cu avion', nu preane mai ţin balamalele…, că şi plecatu' până la Eilat ni se pare c-ar fi o călătorie până-n

America de Sud… Aşa că, aşa cum am spus-o, aproape că – în afară de mâncare şicheltuielile de întreţinere ale locuinţei, nu prea avem ce face cu banii! Timpurile luiMesiah! Atunci, tot cea mai buna "investiţie" este: moştenirea pentru copii. Da' până la"executare", eu zic să mai aibă şi ei o ţâra de "savlanut", ca să -şi mai pună la încercare(nu strică educativ!) propriile forţe. Pentru care tot babacii au investit… Asta-i viaţa!

Da' sa revin la conversaţia cu Iosele al meu: - Aşa dar, aşa e! încearcă el concluzia la tema "Money-money", susţinându-şi

definitiv părerea : Banii sunt totu’! - Mă, Iosele! Eu pe tine niciodată n-am reuşit să te conving. Vreau să-ţi spun că

mi-a venit acu' în cap o zicală românească : "E uşor a fi bogat, da' greu a fi fericit". - Asta-i de-acu' altă poveste ! Eu aş zice că nici una nici alta nu-s uşoare. - Da' cred că dacă omu'-i fericit, se simte şi bogat, chiar dacă nu-i cad banii din

buzunare…


54/56

- Vezi, Moişele, iar mă tragi înapoi cu banii. O.K! Ei, hai să vorbim de bani mulţi.Măi, tu ştii pe care arabi eu îi privesc – nu cu mânie – cu pizmă?

- Adică, invidie vrei să spui? - Oarecum. Că nu-s invidios din fire, tu ştii. Da' ce să facem dacă Dumnezeu – să

mă ierte – a împărţit lumea noastră fără să se gândească prea bine la… împărţeală… Aluat şi le-a dat triburilor ălora de nomazi din deşertul Golfului Persic atâta aur negru,

atâta petrol, că nu mai ştiu ce să facă cu atâţia bani cât el le-a adus… - Ştiu, ştiu ce să facă. Nu vezi cum cumpără toată lumea? Uite, principatu' ala…,cum îi zice?... Guturai…

- Care guturai, mă? Vrei sa zici Katar. - Pai, katar pe idish nu înseamnă guturai? - Bine, bine. Ce-i cu el?- A cumpărat de la FIFA Mondialu' de fotbal din 2022. Ei, care-s "o putere

mondială" la sportu' ăsta şi mai ales că la ei e şi răcoare – doar 50 de grade… - Păi vezi? "Ghelteniu – velteniu!" Şi totuşi, tot de la arabii ăştia – nu reţin exact de

unde – Dubay, sau Abu-Daby, pentru mine toţi îs la fel – am auzit nişte lucruri

revista booklook nr 19/2016

Documents