suport curs calculatoare.docx

CUPRINS

Sisteme de operare

Microsoft Word

Microsoft Excel

Microsoft Access

Microsoft Power Point

Internetul şi poşta electronică

Adobe Photoshop

CURS OPERATOR INTRODUCERE VALIDARE SI PRELUCRARE DATE

SISTEME DE OPERARE

1.1. COMPONENTELE HARDWARE ŞI SOFTWARE ALE UNUI CALCULATOR

IDENTIFICAREA COMPONENTELOR HARDWARE

Sistemul de calcul este format din componentele: Hardware –partea fizică a sistemului de calcul Software – partea logică a sistemului de calcul

Dispozitivele hardware ale unui calculator: procesorul memoria dispozitivele de stocare a datelor sursa de alimentare placa de bază placa video placa de reţea placa de sunetmodemul dispozitivele de intrare\ieşire

Reprezentarea datelor în sistemul de calcul Construcţia dispozitivelor hardware face ca acestea să reprezinte datele cu ajutorul a două „stări”. Se poate considera prezenţa tensiunii pe un tranzistor o stare, iar absenţa ei cealaltă stare. Cele doua stări sunt reprezentate logic cu cifrele 0 şi 1 (sistem binar). Indiferent de tipul datelor ( text, imagine, sunet, video) acestea sunt reprezentate de calculator în format binar.

O cifră binară se regăseşte în reprezentarea internă a sistemului de calcul sub forma numită bit (binary digit) datorită circuitelor care oferă posibilitatea schimbării stării din 0 în 1 şi invers. Bitul reprezintă cea mai mică unitate de date care poate fi reprezentată şi prelucrată de către un sistem de calcul.

O succesiune de 8 biţi se numeşte byte sau octet fiind cea mai mică unitate de date ce poate fi reprezentată şi adresată de către memoria unui sistem de calcul.

Deoarece atât numerele cât şi caracterele ocupă o succesiune de baiţi (bytes), acestea sunt adesea exprimate în multipli unui byte astfel:

1 Kilobyte= 1024 bytes1 Megabyte = 1024 Kb1 Gigabyte = 1024 Mb1 Terabyte = 1024 Gb

Procesorul - execută operaţiile aritmetice, logice de transfer a datelor. Se caracterizează prin viteză exprimată în Hz (număr de impulsuri electrice/secundă - fiecare impuls execută o operaţie). Procesoarele moderne execută milioane de operaţii pe secundă. Un procesor performant are frecvenţa de cel puţin 3GHz.

Memoria – este de două feluri:

2


RAM ( Reandom Acces Memory) – este memoria de lucru utilizată de programe, conţinutul ei se eliberează odată cu oprirea calculatorului. Capacitatea memoriei este exprimată în bytes. Un calculator performant are memoria de cel puţin 2 GB.

ROM (Read Only Memory) - stochează parametrii tehnici ai sistemului de calcul, nu este utilizată de programe, este programată de firma producătoare a plăcii de bază (chiar dacă calculatorul este oprit, conţinutul acestei memorii nu se pierde);

Dispozitivele de stocare a datelorLocul unde calculatorul „depozitează” datele care nu sunt utilizate în acel

moment de către memoria sa. Datele se pot stoca pe: hard disk - Hard disk-ul se foloseşte pentru accesul rapid la date sau programe şi

pentru stocarea lor. Hard disk-ul se caracterizează prin capacitate exprimată în bytes (300 Gb, 500Gb, 1Tb) şi viteză – numărul de rotaţii al discurilor pe minut (5400 rpm, 7200 rpm)

dischetă - pentru citirea si scrierea dischetelor se foloseşte unitatea de dischetă (capacitate 1.44 Mb).

discuri optice (CD - capacitate 700Mb, DVD – capacitate 4,7Gb). La un calculator putem avea:

unitate CD-ROM – citeşte CD-uriunitate CD-WRITER – citeşte şi scrie CD-uriunitate DVD-ROM - citeşte CD-uri şi DVD-uriunitate DVD-WRITER – citeşte şi scrie CD-uri şi DVD-uri

memory stick – se conectează la calculator la un port USB şi se caracterizează prin capacitate (4 Gb)

Placa videoEste cea care asigură capacitatea de afişare a datelor pe ecranul monitorului.

Există plăci video integrate (on board) în placa de bază şi plăci video detaşabile. Plăcile video integrate au memorie mică şi folosesc memoria RAM. Plăcile video detaşabile au memorie proprie, astfel încât memoria RAM a calculatorului nu va mai fi folosită pentru vizualizarea grafică.

Placa de reţeaRealizează conexiunea dintre un calculator şi o reţea locală la care acesta este

conectat. Placa de reţea reprezintă legătura fizică dintre cablul de reţea şi magistrala internă a sistemului.

Dipozitivele de intrare/ieşire sunt: tastatura mouse-ul scanner-ul – este un dispozitiv care „citeşte” de pe hârtie informaţii tipărite

(texte, imagini) şi le converteşte într-o formă pe care calculatorul o recunoaşte;

monitorul – caracteristicile monitorului sunt dimensiunea ecranului care este dată de diagonala ecranului exprimată în inch şi rezoluţia care reprezintă numărul de puncte (pixeli) de pe orizontală şi a celor de pe verticală (800x600 pixeli,1024x768 pixeli);

imprimanta – poate fi matriceală, cu jet de cerneală şi laser

TIPURI DE SOFTWARE

3


Software-ul reprezintă programele utilizate pe un calculator. Există două categorii de programe de bază: software de sistem (programe de sistem) – care coordonează operarea circuitelor

sistemului şi asistă la dezvoltarea programelor de aplicaţii; software de aplicaţii (programe de aplicaţii) – care sunt destinate să rezolve

probleme specifice unei clase de aplicaţii (programe de scris, de desenat, de contabilitate, jocuri, etc). Sunt realizate de firme specializate în producerea de soft. Un sistem de operare constă dintr-o colecţie integrată de programe de sistem, ce

oferă utilizatorului posibilitatea folosirii eficiente a sistemului de calcul, concurând la dezvoltarea programelor de aplicaţii.

Se poate aprecia că un sistem de operare acţionează ca o interfaţă între componenta hardware a unui sistem de calcul şi utilizator, reprezentat prin programele de aplicaţie.

Sistemul de operare este cel mai important program care rulează pe un calculator. Fiecare calculator trebuie să dispună de un sistem de operare pentru a putea rula alte aplicaţii. Sistemul de operare execută sarcini de bază, cum ar fi: recunoaşterea datelor de intrare de la tastatură, trimiterea datelor de ieşire la monitor, gestionarea fişierelor şi directoarelor pe disc (redenumire, mutare în alta locaţie, copiere, ştergere), controlul dispozitivelor periferice (imprimantă, scanner etc.).

Cele mai populare sisteme de operare pentru calculatoarele personale sunt:MS DOSMICROSOFT WINDOWS ’95, ‘98’, 2000, XP, Vista, 7LINUX

1.2. UTILIZAREA INTERFEŢEI SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS

Reprezintă un pachet de programe care gestionează resursele hardware şi software ale sistemului de calcul. Interfata grafică a acestui sistem este bazată pe ferestre, casete de dialog, butoane meniuri,etc.

Windows este un sistem de operare produs de compania Microsoft pentru utilizarea pe calculatoarele personale. Cea mai recentă versiune este Windows 7.

PORNIREA SI OPRIREA SISTEMULUI WINDOWS

După pornirea calculatorului în 10-30 de secunde (în funcție de performanţele calculatorului) este încărcat sistemul de operare Microsoft Windows şi pe ecran apare înterfaţa sistemului.

Pentru oprirea calculatorului clic pe butonul şi apare caseta de dialog cu opţiunile:

- calculatorul va fi oprit în mod automat;

- pentru a reporni calculatorul;

- pentru a trece calculatorul in stand by.

4


PERSONALIZAREA SUPRAFETEI DE LUCRU

Interfaţa sistemului Windows

1 – Suprafaţa de lucru (desktop)2 – pictograme (iconuri) – reprezintă scurtături (shortcut) ale programelor care pot fi deschise direct de pe desktop3 – bara de sarcini (taskbar) - aici sunt afişate programele care sunt deschise sau minimizate4 – butonul START - afişează meniul START5 – Zona servicii sistem (system tray) – afişează programele care rulează în background6 – indicator mouse

Schimbarea imagini de pe desktopPentru schimbarea imagini de fundal de pe suprafaţa de lucru se dă clic dreapta pe desktop într-o zonă liberă, se selectează din caseta meniu opţiunea Properties, din caseta care se deschide se alege de sus Desktop şi se selectează imaginea care dorim să apară ca fundal din cele puse la dispoziţie de Microsoft Windows.

Crearea unei shortcut (scurtături) pentru un fişier Clic dreapta într-o zonă liberă pe desktop;

Se alege respectiv Se introduce calea fisierului (se poate accesa butonul Browse şi răsfoim dosarele

pentru a selecta fişierul). Se apasă NEXT Se dă un nume pentru scurtătură

Nota: Pentru a crea o scurtătură pentru un program atunci trebuie introdus fişierul executabil care reprezintă programul.

5

1

2

3

4

5 1

1

6 1

1


Crearea unei shortcut pentru un program din meniul START Se deschide meniul până ajungem la programul respectiv Clic dreapta pe numele programului

Se alege respectiv

Ştergerea unui shortcut se poate face în mai multe moduri: clic dreapta pe shortcut şi alegem Delete tragem de shortcut până îl ducem deasupra coşului de gunoi (Recycle Bin) lic pe shortcut şi apăsăm tasta DELETE

LANSAREA APLICATIILOR DE PE DESKTOP SAU DIN MENIUL START

Pentru lansarea aplicaţiilor de pe desktop se dă dublu clic pe pictograma aplicaţiei sau clic şi se apasă tasta ENTER.

Aplicaţiile din meniul STARTClic pe butonul START şi apare meniul:

Dacă se dă clic pe Programs apare:

De unde alegem categoria de programe dorite, respectiv programul dorit.

Exemple:Programs→Accessories→ deschide un program care îndeplinește funcțiile unui calculator de buzunar.Programs→Accessories→ deschide un program de desenat.Programs→Accessories→ deschide un program de scris.Programs→Games→ deschide program cu cărți de joc.

6


LUCRUL CU FERESTRE DIN WINDOWS

O fereastră este o zonă dreptunghiulară a ecranului în care se poate desfăşura activităţi legate de introducerea datelor şi afişarea rezultatelor pentru aplicaţiile utilizator. Fereastra este formată din mai multe componente identice pentru toate ferestrele din Windows şi din aplicaţiile care rulează sub Windows.

1 – bara de titlu2 – titlul ferestrei3 – pictograma meniului de control4 – buton de minimizare – reduce fereastra la un buton în bara de sarcini5 – buton de maximizare – maximizează fereastra, dacă ferestra este maximizată apare butonul de

restaurare

6 – buton de închidere – închide fereastra7 – bara de meniuri 8 – bara cu instrumente9 – bare de derulare10 – butoane de derulare11 – sageţi de derulare12 – bara de stare13 – zona de lucru

Pentru maximizare/restaurare fereastră se poate da şi dublu clic pe bara de titlu a ferestrei.

Pentru mutarea unei ferestre se dă clic pe bara de titlu şi se ţine apăsat butonul mouse-ului în timp ce se trage de ferestră.

Pentru redimensionarea unei ferestre se merge cu indicatorul mouse-ului pe oricare din marginile ferestrei şi se trage de ea cand indicatorul are forma «.

Butonul de minimizare reduce fereastra respectivă la un buton pe bara de sarcini, aplicaţia fiind abandonată temporar până când utilizatorul o redeschide cu un clic pe acel buton.

Pentru a închide o fereastră se procedează în unul din următoarele moduri: Se execută dublu clic pe pictograma meniului de control; Se execută clic pe butonul de închidere, din dreapta sus; Se apasă combinaţia de taste ALT+F4.

7

123

7

8

4 5 6

10

9

11

12

13


1.3 REALIZAREA OPERATIILOR CU FISIERE SI DIRECTOARE

PREZENTAREA PROGRAMULUI WINDOWS EXPLORER

Identificarea dispozitivelor de stocare a datelor Sistemul de operare WINDOWS identifică dispozitivele de stocare (HardDisk, CD, DVD, MemoryStick) cu simboluri şi litere (fiecare dispozitiv are alocată o literă). În cazul în care HardDisk-ul este partiționat, fiecare partiție are alocată o literă.Exemplu:

calculator dotat cu unitate pentru dischetă: → A: hard disk cu trei partiţii: → C: D: E: unitate DVD: → F: dacă se conectează un MemoryStick la calculator, sistemul îi va aloca litera:

→ G:

Organizarea datelor Datele sunt stocate pe dispozitive în fișiere (text, imagine, sunet,film). Fiecare

fisier este afişat cu simbol, nume şi extensie Simbolul si extensia indică tipul fisierului (tipul de date conţinute).Numele fişierului va fi ales de utilizator cât mai intuitiv, astfel încât regăsirea sa ulterioară să fie mai uşoară. Extensia (formată din maxim 4 caractere, de obicei 3), separată de nume printr-un caracter de tip „punct”, reprezintă tipul fişierului, modul în care va fi recunoscut şi accesat de către sistemul de operare. Tipurile de fişiere sunt foarte diverse, există sute de extensii standard. Fiecare aplicaţie recunoaşte şi creează la rândul ei tipuri de fişiere specifice. Câteva exemple dintre cele mai uzuale ar fi:• fişierele executabile, se recunosc după extensii cum ar fi .exe, .com, .bat etc., • fişiere de tip text (.txt, .doc, .rtf etc.), • fişiere grafice (.gif, .bmp, .tif, .jpg etc.), • fişiere tip colecţie de date (.dat, .dbf) etc.

Fişierele executabile sau programele sunt liste organizate de instrucţiuni pe care calculatorul le va executa şi în urma cărora se va comportă într-o manieră predeterminată.

Fisierele pot fi reunite în grupuri numite dosare (directoare,foldere). Dosarele sunt afișate cu simbol (un dosar galben) şi nume O structură arborescentă reprezintă dosare îndosariate în alte dosare. Rădăcina structurii este dispozitivul pe care sunt create dosarele.

8


Pentru a gestiona fişierele, dosarele, dispozitivele de stocare, se poate utiliza aplicaţia Windows Explorer. Pentru deschiderea programului se alege calea Start-Programs-Accessories-Windows Explorer sau se dă dublu clic pe pictograma My Computer de pe

desktop şi se apasă pe din bara cu intrumente a aplicaţiei.

În Panelul de navigare sunt afisate sub formă arborescentă structura discurilor şi directoarelor. Pentru extindere structură se dă clic pe + din din faţa discului sau directorului ( ) iar pentru restrângere pe – ( ). Pentru deschiderea unui director se dă clic pe pictograma numelui lui şi conţinutul său va fi afişat în zona de afişare din dreapta (subdirectoarele şi fişierele pe care le conţine). Pentru deschiderea unui director din zona de afişare se dă dublu clic pe numele lui. Pentru deschiderea unui fişier se dă dublu clic pe numele fişierului.

Schimbarea modului de afişare a fişierelor şi directoarelor

Se alege intrumentul şi selectăm modul dorit de afişare din lista:

Clic dreapta într-o zonă libera a zonei de afişare şi selectăm view şi modul dorit de afisare din listă

Sortarea fişierelor şi a directoarelor

Clic dreapta într-o zonă libera a zonei de afişare şi selectăm Arrange Icons By şi modul dorit de sortare din listă:

Sortarea se face crescător sau descrescător prin repetarea opţiunii respective.Name – sortează după nume Size – după mărimea fişieruluiType – după tipul fişierului (extensie)Modified – după data

9


Selectarea fisierelor, dosarelorOperatia este necesară atunci când se doreşte copierea, mutarea, ştergerea, aflarea spaţiului ocupat a mai multor fişiere.

Edit →Select All sau tastele CTRL+A (selectează toate fişierele, dosarele) Se selectează unul dintre fişiere, dosare →Crtl+clic pe celelalte; Se selectează unul dintre ele →Shift + clic pe alt fişier →se vor selecta toate

fişierele aflate între cele două; Se face selecţia cu mouse-ul (se încadrează fişierele într-o zonă

dreptunghiulară, începutul selecţiei se face din afara scrisului).

CREAREA FISIERELOR ŞI A DIRECTOARELOR

Crearea unui director Se deschide locaţia unde se crează directorul clic dreapta într-o zonă liberă şi se alege New→Folder sau opţiunea New

Folder din bara de meniuri; se dă nume directorului

Crearea si salvarea unui fisier Se lansează în execuţie programul cu care se va crea fişierul ( ex: WORD,

EXCEL, PAINT); Se editează conţinutul; Se salvează: se alege opţiunea Save(CTRL+S), se selectează locaţia

(dispozitivul şi dosarul), se introduce denumirea fişierului (extensia o va da programul);

Se închide programul.

COPIEREA, MUTAREA ŞI ŞTERGEREA FIŞIERELOR ŞI A DIRECTOARELOR

Copierera unui fişier, dosar Clic dreapta pe fişier, sau dosar; Se alege COPY; Se accesează locaţia în care se va face copierea (dosarul); Clic dreapta într-o zonă liberă şi se alege PASTE .

Mutarea unui fişier, dosar Clic dreapta pe fişier, sau dosar; Se alege CUT; Se acceseaza locaţia în care se va face mutarea (dosarul); Clic dreapta într-o zona liberă şi se alege PASTE .

Ştergerea unui fişier, dosar Clic dreapta pe fişier, sau dosar; Se alege DELETE →va fi mutat în coşul de gunoi (un dosar special cu

denumirea Recycle Bin);

10


REDENUMIREA FIŞIERELOR ŞI A DIRECTOARELOR

Clic dreapta pe dosar, fişier şi se alege RENAME; Se introduce noua denumire (în cazul redenumirii unui fişier, extensia

trebuie păstrată, altfel va deveni un fişier necunoscut).

RECUPERAREA FIŞIERELOR ŞI A DIRECTOARELOR ŞTERSE

Recuperarea fişierelor, dosarelor din coşul de gunoi (Recycle Bin):

Se deschide cosul (Recycle Bin) de pe desktop Se face selectia acestora; Clic dreapta pe selecţie şi se alege RESTORE

Golirea cosului: clic dreapta într-o zona liberă se alege Empty Recycle Bin, apoi apare o caseta:

Dacă vrem să steargă permanent fișierele din coş se apasă Yes, altfel No.

CAUTAREA UNUI FIŞIER SAU DIRECTOR

Pentru a activa căutarea în ferestra My computer se apasă din bara cu instrumente

butonul . Se alege si in caseta

se introduce denumirea fişierului sau directorului şi se

apasă butonul . Dacă cunoaştem doar o parte din nume, introducem prima sau primele caractere din numele fişierului urmate de caracterul “*”. (a*.doc, re*.xls)În cazul în care dorim să căutăm mai multe fişiere cu aceeaşi extensie (*.doc, *.mp3).

11


Microsoft Word

Microsoft Office este un pachet de programe cu aplicaţii diverse: Microsoft Word – procesor de texteMicrosoft Excel – program pentru calcul tabelarMicrosoft PowerPoint – program pentru prezentări graficeMicrosoft Access – program pentru baze de dateMicrosoft Outlook – agendă şi client de poştă electronicăExistă mai multe versiuni Microsoft Office ultimile trei fiind MS Office 2003, MS Office 2007, MS Office 2010.

Microsoft Word este un procesor de texte profesional cu facilităţi multiple (editarea şi formatarea textului, inserare tabele, inserare imagini, etc,.).

2.1 CREAREA DOCUMENTELOR

LANSAREA PROGRAMULUI MICROSOFT WORDPentru lansarea programului se urmează calea START → PROGRAMS → MICROSOFT OFFICE → MICROSOFT WORD sau în cazul în care există, dublu clic pe scurtătura (shortcut) Microsoft Word de pe desktop.

PREZENTAREA MENIULUI ŞI A INTRUMENTELOR DIN APLICAŢIA WORD

Bara de meniuri a aplicaţiei

Engleză:

Română:

Barele cu instrumente de pe ecran

Pentru accesarea rapidă a anumitor opţiuni din meniu se pot folosi butoanele corespunzătoare din barele cu instrumente.

View - Toolbars – (Vizualizare-Bare de instrumente) – La alegerea acestei opţiuni apare o listă cu denumirile barelor de instrumente care se pot afişa pe ecran. Dacă denumirea unei bare este bifată înseamnă că este afişată pe ecran, dacă nu este bifată înseamnă că nu este afişată (se dă clic pe ea pentru a fi afişată).Cele mai folosite bare sunt (Standard, Formatting-Formatare, Drawing-Desen, Tables and Borders-Tabele şi Borduri, Picture-Imagine)

12


Bara cu intrumente STANDARD

New blank DocumentDocument nou

OpenDeschidere

SaveSalvare

PrintImprimare

Print PreviewExaminare înaintea imprimării

CutDecupare

CopyCopiere

PasteLipire

UndoAnulare

RedoRefacere

Tables and BordersTabele şi borduri

Insert TableInserare Tabel

Insert Microsoft Excel WorksheetInserare foaie de lucru Excel

ColumnsColoane

DrawingDesen

Show-HideAfişare-Ascundere

ZoomPanoramare

Bara cu intrumente de FORMATARE (Formatting)

FontFont

Align LeftAliniere la stânga

NumberingNumerotare

HighlightEvidenţiere

SizeDimensiune Font

CenterLa centru

BulletsMarcatori

Font ColorCuloare Font

BoldAldin

Align RightAliniere la dreapta

Decrease IndentMicşorare Indent

ItalicCursiv

JustifyStânga-Dreapta

Increase IndentMărire Indent

UnderlineSubliniere

Line SpacingInterlinie

BorderBordură

Bara cu intrumente pentru tabele şi borduri (Tables and Borders)

Draw TableDesenare Tabel

Border ColorCuloare Chenar

Merge CellsÎmbinare celule

Distribute Columns EvenlyDistribuire coloane în mod egal

EraserRadieră

BorderBordură

Split CellsScindare celule

Change Text DirectionModificare orientare text

Line StyleStil Linie

Shading ColorCuloare umbrire

AlignAliniere

Sort AscendingSortare ascendentă

Line WeightGrosime Linie

Insert TableInserare Tabel

Distribute Rows EvenlyDistribuire rânduri în mod egal

Sord DescendingSortare descendentă

Bara cu intrumente pentru desen (Drawing)

LineLinie

Text BoxCasetă Text

Fill ColorCuloare umplere

Dash StyleStil linie întreruptă

ArrowSăgeată

Word ArtInserare Word Art

Line ColorCuloare Linie

Arrow StyleStil Săgeată

RectangleDreptunghi

Insert Clip ArtInserare miniatură

Font ColorCuloare Font

Shadow StyleStil Umbră

OvalOval

Insert PictureInserare Imagine

Line StyleStil linie

3-D StyleStil 3-D

13


DESCHIDEREA UNUI DOCUMENT NOU

Deschiderea unui document nou se poate realiza în mai multe moduri: Se alege din meniu opţiunea File – New (Fişier-Nou), se selectează Blank

document (Document necompletat)

Clik pe butonul (New Blank Document – Document nou) din bara cu instrumente standard

Se apasă combinaţia de taste Ctrl+N

EDITAREA ŞI FORMATAREA TEXTULUI ÎNTR-UN DOCUMENT

Editarea textului

Inserarea textului se face la poziţia cursorului text. În momentul în care se ajunge la capătul rândului, cursorul sare automat pe rândul următor (proces numit wrapping).

Trecerea la un paragraf nou se face cu tasta Enter. Acţionarea tastei Enter se face numai la sfârşit de paragraf (prin termenul de paragraf se înţelege o zonă cuprinsă între două acţionări consecutive ale tastei Enter).

Semnele de punctuaţie (punct, virgula, doua puncte şi punct şi virgulă) precum şi parantezele de închidere şi ghilimelele de închidere se lipesc de ultimul cuvânt şi sunt urmate de un spaţiu.

Pe tastatură găsim majoritatea caracterelor de care avem nevoie într-un text, pentru alte simboluri speciale se alege din meniu opţiunea Insert-Symbol… şi în funcţie de font se inserează sibolurile dorite (Ex: Symbol, Windings)

Pentru a anula ultima comandă se dă clic pe butonul (Undo) din bara cu intrumente standard sau se apasă CTRL+Z.

Formatarea textului

Formatarea textului se poate realiza înainte sau după editarea textului. Pentru a formata un text care urmează a fi introdus se poziţionează cursorul în locul unde dorim să edităm şi se aleg comenzile de formatare, care vor afecta tot textul introdus până când se dezactivează sau se schimbă comenzile de formatare. Pentru formatarea unui text existent, se selectează textul şi se aleg comenzile de formatare.

Formatarea se poate face la nivel de caracter (tipul de caracter, dimensiunea, stilul,etc), la nivel de paragraf (alinierea textului, spaţiul dintre rânduri, formatare pe coloane, etc.) sau la nivel de document (formatul paginii, marginile, antete şi subsoluri de pagină, numerele de pagină, etc).

Pentru formatarea la nivel de caracter se pot utiliza instrumentele din bara cu intrumente de formatare.

Descriere instrumente:

Font CTRL+Shift+F tipul de caractere (fontul)

Font size CTRL+Shift+P dimensiunea caracterelor

14


Bold CTRL+B stil ingroşat

Italic CTRL+I stil înclinat

Underline CTRL+U stilul de subliniere

Strikethrough taie textul cu o linie

Subscript CTRL+= scriereindice

Superscript CTRL+Shift++ scriereexponent

Highlight color evideţiere text

Font color culoarea caracterelor

Iniţializarea paginilor unui document

Iniţializarea paginilor se realizează de obicei înainte de editarea textului. Se alege File-Page Setup (Fişier-Iniţializare Pagină) găsim instrumentele pentru iniţializarea paginilor:

Pentru setarea marginilor paginii se alege Margins şi respectiv:Top - Sus – marginea de susBottom – Jos – marginea de josLeft – Stânga – marginea din stânga Right – Dreapta – marginea din dreapta Gutter – margine pentru îndosariere

De la instrumentul Orientation se alege modul de orientare a paginii

Normal - sau Tip Vedere -

De la Paper – Paper size se alege formatul de hârtie (A4, A3, A5,Letter, etc).

15


VIZUALIZAREA UNUI DOCUMENT

Pentru schimbarea modului de vizualizare (afişare) a unui document pe ecran la editare se alege fila View (Vizualizare) şi după caz:

NormalNormal

Permite vizualizarea simplificată a documentului, (marginile nu sunt vizibile)

Web LayoutAspect pagină Web Permite vizualizarea documentului ca pagină web

Print LayoutAspect pagină imprimată

Permite vizualizarea marginilor paginii, delimitarea dintre pagini, etc. - este cel mai folosit mod de vizualizare

OutlineAspect citire

Permite vizualizarea structurii documentului gen schiţă

Aceste instrumente pot fi accesate şi din bara de derulare orizontală în stânga:

Pentru a afişa/ascunde riglele se alege opţiunea View-Ruler (Vizualizare – Riglă)

Pentru schimbarea modului de panoramare (cât de mult din document să apară pe ecran) se alege

instrumentul Zoom din bara cu intrumente Standard.

Pentru vizualizarea documentului aşa cum va fi tipărit pe hârtie clic pe butonul din bara cu intrumente Standard sau se alege opţiunea File→Print Preview

Pentru ieşirea din acest mod de vizualizare se dă clic pe butonul sau se apasă tasta ESC.

TIPĂRIREA UNUI DOCUMENT

Pentru tipărirea unui document se alege opţiunea File-Print (Fişier-Imprimare) sau se apasă tastele CTRL+P. Indiferent de varianta aleasa apare caseta de dialog de mai jos:

16

Se alege numele imprimantei la care

tipărim


SALVAREA UNUI DOCUMENT

Pentru salvarea unui document se alege una din variantele: Se alege opţiunea File – Save (Fişier-Salvare)

Clic pe butonul (Save) din bara cu intrumente Standard Combinaţia de taste CTRL+S

Indiferent de varianta aleasă în cazul în care documentul este salvat pentru prima dată apare caseta de dialog Save As:

Dacă nu se alege dosarul în care dorim să salvam, documentul va fi salvat implicit in dosarul My Documents. Numele pe care îl dăm fişierului este indicat să aibă legătură cu conţinutul documentului pentru o regăsire mai uşoară ulterior. Dacă nu se dă un nume, documentul va fi salvat implicit cu numele Document1, Document2, etc.

Documentele salvate în Word versiunile 2007 respectiv 2010 primesc în mod automat extensia docx, iar în versiunile mai vechi de Word, extensia doc. Un document cu extensia docx nu poate fi deschis cu o versiune mai veche (2003, 2000). Pentru a fi deschis documentul într-o versiune mai veche, la salvare se alege în caseta Save as type formatul Word 97-2003 Document.

În timp ce lucrăm într-un document, este necesar ca acesta să fie salvat periodic (nu tocmai la finalizarea lui), pentru a nu risca pierderea datelor.

ÎNCHIDEREA UNUI DOCUMENT

17

Numărul de exemplare tipărite

All – tipăreşte toate paginile documentului

Current page – tipăreşte pagina curentă

Selection – tipăreşte ce este selectat din document

Pages – tipăreşte doar paginile specificate din document (Ex. 1 – pagina 1, 5-12 paginile de la 5 pâna la 12)

Se alege dosarul în

care dorim să salvăm

documentul

Se dă un nume documentului

în caseta File name

Se alege formatul sub

care dorim sa salvăm

documentul


Pentru închiderea documentului curent, clic pe opţiunea File-Close (Fişier-Închidere). Dacă documentul nu este salvat apare caseta:

pentru a confirma sau nu salvarea.

Dacă apăsăm pe butonul de închidere şi avem mai multe documente deschise, va fi închis doar documentul curent, altfel va fi închisă aplicaţia Word.

2.2 PRELUCRAREA DOCUMENTELOR EXISTENTE

DESCHIDEREA UNUI DOCUMENT EXISTENT

Pentru deschiderea unui document existent se alege una din variantele: Se alege opţiunea File-Open (Fişier-Deschidere)

Clic pe butonul Open din bara cu intrumente Standard Combinaţia de taste CTRL+O

Indiferent de varianta aleasă apare caseta de dialog Open:

SALVAREA UNUI DOCUMENT EXISTENT CU UN ALT NUME

Se alege opţiunea File-Save As (Fişier-Salvare ca) şi apare caseta de dialog Save As, având posibilitatea să salvăm documentul în alt dosar(folder) cu acelaşi nume, cu un alt nume sau sub alt format (Ex. Word 97-2003 Document)

UTILIZAREA OPERAŢIILOR DE MUTARE, COPIERE, ŞTERGERE A TEXTULUI

Copierea textului

18

Din caseta Look in se alege dosarul în care se află documentul pe care dorim să-l deschidem.

Se selectează documentul respectiv şi se apasă butonul Open.


Se selectează textul pe care dorim să-l copiem;

Se alege opţiunea Edit-Copy (Editare- Copiere), butonul (Copy) din bara cu instrumente Standard, sau se apasă tastele (CTRL+C), sau clic dreapta pe textul

selectat şi din meniul rapid alegem (textul va fi copiat în memoria temporară clipboard);

Se poziţionează cursorul text în locul unde dorim să inserăm textul copiat;

Se alege opţiunea Edit-Paste (Editare - Lipire), butonul (Paste) din bara cu instrumente Standard, sau se apasă tastele (CTRL+V), sau clic dreapta şi din

meniul rapid alegem (textul va fi copiat şi la noua poziţie);

Mutarea textului Se selectează textul ce trebuie mutat;

Se alege opţiunea Edit-Cut (Editare- Decupare), butonul (Cut) din bara cu instrumente Standard, sau se apasă tastele (CTRL+X), sau clic dreapta pe textul

selectat şi din meniul rapid alegem (textul dispare de pe ecran şi va fi mutat în memoria temporară clipboard);

Se poziţionează cursorul text în locul unde dorim să inserăm textul;

Se alege opţiunea Edit-Paste (Editare - Lipire), butonul (Paste) din bara cu instrumente Standard, sau se apasă tastele (CTRL+V), sau clic dreapta şi din

meniul rapid alegem (textul va fi inserat la noua poziţie);

Stergerea textului Pentru ştergerea caracterului din stânga cursorului se apasă tasta Backspace; Pentru ştergerea caracterului din dreapta cursorului se apasă tasta Delete; Pentru a şterge un fragment din text, se selectează textul şi se apasă tasta

Delete sau Backspace;

Indiferent de operaţia executată daca am greşit ceva putem reveni anulând

ultima sau ultimile comenzi cu butonul (Undo) din bara de acces rapid sau tastele CTRL+Z.

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DE VERIFICARE ŞI CORECTARE A TEXTULUI

Verificarea ortografică a textului este posibilă numai dacă există dicţionar pentru limba în care se redactează textul respectiv. Pentru a schimba dicţionarul se selectează textul

şi se alege opţiunea Tools-Language - Set Language.Toate cuvintele scrise inscorect sau care nu există în dicţionarul stabilit sunt subliniate cu roşu. Corectarea textului se poate face manual dând clic dreapta pe cuvântul subliniat cu roşu şi alegând din sugestiile afişate. Pentru corectare automată se apasă

tasta F7 sau se alege din bara cu intrumente Standard, butonul şi apare caseta de dialog:

19


Se alege cuvântul din rubrica Suggestions şi se apasă butonul Change pentru a fi corectat cuvântul curent sau Change All pentru a corecta toate apariţiile cuvântului greşit din text.

UTILIZAREA FUNCŢIILOR DE CAUTARE ŞI ÎNLOCUIRE A UNUI CUVÂNT ÎN TEXT

Căutarea unui cuvânt în textPentru căutarea unui cuvânt în text se alege opţiunea Edit-Fiind (Editare-Găsire),

sau se apasă tastele CTRL+F şi apare caseta de dialog:

În rubrica Find what se scrie cuvântul pe care dorim să-l căutăm in text si se apasă după caz:

butonul pentru a selecta următoarea apariţie a cuvântului în text.

Pentru căutare avansată se apasă butonul de unde putem activa: pentru a găsi cuvintele aşa cum sunt scrise cu litere mici şi mari;

pentru a căuta numai cuvinte întregi;

Înlocuirea unui cuvânt din textPentru înlocuirea unui cuvânt în text se alege opţiunea Edit-Replace (Editare-

Înlocuire), sau se apasă tastele CTRL+H şi apare caseta de dialog:

20


În rubrica Find what se scrie cuvântul pe care dorim să-l căutăm in text iar în rubrica Replace with cuvântul cu care dorim să-l înlocuim pe cel căutat apoi după caz:

butonul pentru a înlocui apariţia curentă;

butonul pentru a înlocui toate apariţiile cuvântului.

2.3 FORMATAREA DOCUMENTELOR

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR PENTRU MODIFICAREA ASPECTULUI TEXTULUI

Pentru formatarea la nivel de paragraf se utilizează instrumentele corespunzătoare din bara cu intrumente de formatare a textului:

Align Text Left CTRL+L aliniază textul la stânga

Center CTRL+E aliniază textul la centru

Align Text Right CTRL+R aliniază textul la dreapta

Justify CTRL+J aliniază textul stânga-dreapta

Spaţiul dintre rânduri se stabileşte folosind butonul (Line spacing) unde avem posibilitatea să alegem:

UTILIZAREA ALINEATELOR

Pentru indentarea numai a primei linii din paragraf se apasă tasta TAB sau se alege opţiunea Format-Tabs.

21


Pentru mărirea sau micşorarea indentării la stânga a unui paragraf se folosesc instrumentele:

(Decrease Indent) – micşorare indentare

(Increase Indent) – mărire indentare

Pentru mărirea sau micşorarea spaţiului inainte şi dupa un paragraf se alege opţiunea Format-Paragraph

UTILIZAREA MARCATORILOR

Crearea unei liste cu marcatoriPentru crearea unei liste cu marcatori se alege butonul din bara cu intrumente de formatare şi va fi creată o lista cu un marcator utilizat anterior. Dacă alegem opţiunea Format-Bullets and Numbering (Marcatori şi Numerotare), apoi Bulleted, apare caseta cu marcatori standard şi îl alegem pe cel dorit. Dacă dorim să îi resetăm cum sunt standard apăsăm butonul Reset.

Dacă dorim să definim un marcator nou alegem butonul respectiv butonul şi apare o listă cu diverse simboluri în funcţie de font (fontul cel mai potrivit

pentru marcatori fiind Windings).

Crearea unei liste numerotatePentru crearea unei liste numerotate se alege butonul din bara cu intrumente de formatare şi va fi creată o lista numerotată cu ultimul format utilizat. Dacă alegem opţiunea Format-Bullets and Numbering (Marcatori şi Numerotare), apoi Numbered,

22


apare caseta cu marcatori standard şi îl alegem pe cel dorit. Dacă dorim să îi resetăm cum sunt standard apăsăm butonul Reset.

UTILIZAREA CHENARELOR ŞI A CULORILOR

Se selectează paragraful în jurul căruia trebuie să apară chenar sau culoare şi se alege opţiunea Format-Borders and Shading (Format-borduri şi umbrire) şi apare caseta de dialog:

Pentru borduri de pagină în caseta de mai sus se alege Page Border.

FORMATAREA PE COLOANE A TEXTULUI

Formatarea pe coloane se realizează după scrierea textului. Dacă trebuie formatat pe coloane tot textul din document, înainte de formatare se apasă tasta Enter la sfârşitul ultimului paragraf.

Pentru formatare directă pe coloane se alege butonul din bara cu instrumente standard. Pentru formatare particularizată pe coloane se selectează textul şi se alege opţiunea Format-Columns şi apare caseta de dialog de mai jos de unde avem posibilitatea să alegem formate predefinite (una, doua, trei coloane) şi stabilim:

23

Stilul de linie

Culoarea liniei

Grosimea liniei

Clic pe liniile care trebuie să apară în chenar


INSERAREA IMAGINILOR ŞI A FORMELOR AUTOMATE

Inserarea imaginilor din fişiere

Se alege opţiunea Insert-Picture-From File… sau butonul din bara cu instrumente de desen şi apare caseta de dialog Insert Picture, unde deschidem locaţia în care avem fişierul cu imaginea, selectăm fişierul si apăsăm butonul Insert. Imaginea va fi inserată la poziţia cursorului.

Inserarea imaginilor din galeria ClipArt (miniaturi)

Se alege opţiunea Insert-Picture-Clip Art…, sau butonul şi apare in dreapta caseta Clip Art, se apasă butonul Go, şi se dă clic pe imaginea dorită şi va fi inserată la poziţia cursorului.

Orice imagine inserată din fişier sau din galeria ClipArt,după ce a fost selectată, poate fi redimensionată sau se poate încadra in text din caseta Format Picture care apare dând dublu clic pe imagine.

Inserarea formelor automatePentru inserarea formelor automate se alege butonul din bara de desen si se alege forma dorită şi se trasează în document.

24

Număr de coloane

Lăţimea coloanelor Spaţiu dintre

coloane

Linii între coloane

Coloane egale


Pe o forma selectată se pot aplica diverse efecte şi stiluri folosind instrumentele din bara de desen. Pentru a scrie într-o formă, se dă clic dreapta pe forma respectivă şi se alege Add Text.

CREAREA UNUI ANTET SAU SUBSOL DE PAGINĂ

Pentru crearea unui antet sau subsol de pagină se alege opţiunea View-Header and Footer.Se completează antetul in partea de sus (Header) şi/sau subsolul paginii (Footer). Acestea apar automat pe toate paginile documentului. Închiderea antetului sau subsolului de pagină se face cu dublu clic în afara lui.Pentru modificare sau completare antet sau subsol se dă dublu clic pe el sau se alege din nou aceeaşi opţiune ca la creare.

NUMEROTAREA PAGINILOR

Pentru numerotarea paginilor se alege opţiunea Insert-Page Number şi apare caseta:

Din rubrica Position se alege după caz:Top of Page – numerotare în partea de sus a paginiiBottom of Page – numerotare în partea de jos a paginii

Iar de la Alignment, tipul de aliniere dorit.

CREAREA NOTELOR DE SUBSOL

25


Pentru crearea unei note de subsol se poziţionează cursorul după cuvântul care are nevoie de notă de subsol şi se alege fila Insert-Reference-Footnote şi apare caseta de dialog:

2.4 REALIZAREA TABELELOR

INSERAREA UNUI TABEL

Se poziţionează cursorul pe rândul de la care se va insera tabelul. Se alege opţiunea Table-Insert-Table, sau butonul din bara pentru Tabele si Borduri şi apare caseta:

Se stabilesc numărul de coloane şi rânduri în casetele corespunzătoare şi apăsăm Ok şi tabelul va fi inserat la poziţia cursorului.

STERGEREA UNUI TABEL

26


Se poziţionează cursorul în una din celule (sau se selectează întregul tabel) şi se alege opţiunea Table-Delete-Table.

Stergerea rândurilor selectate se face cu Delete rows. Ştergerea coloanelor selectate se face cu Delete columns.Ştergerea celulelor selectate cu Delete Cells.

FORMATAREA UNUI TABEL

Conţinutul unui tabel va prelua formatările pentru text care erau active la poziţia cursorului înainte de inserare. Formatările alese ulterior vor avea efect doar asupra celulelor din tabel care sunt selectate. Pentru formatarea tabelului cu alte stiluri de linie se selectează tabelul sau celulele dorite şi se folosesc instrumentele din bara cu intrumente pentru Tabele şi Borduri.

Aici putem alege:

stilul de linie dorit

grosimea liniei

culoarea liniei

culoarea de umplere

pe care dintre borduri le trasăm distribuie rândurile în mod egal

distribuie coloanele în mod egal

grupul de butoane pentru alinierea textului într-o celulă de tabel

schimbă orientarea textului

OPERAŢII ASUPRA UNUI TABEL

Table-InsertColumns to the Left - inserează o coloană nouă la stânga celei selectate Columns to the Right - inserează o coloană nouă la dreapta celei selectateRows Above - inserează un rând nou înaintea rândului selectat

27


Rows Below - inserează un rând nou după rândul selectat

Table- Merge Cells – îmbină celulele selectate într-o singură celulă

Table - Split Cells – împarte o celulă în numărul de celule specificat

COPIEREA UNUI TABEL

Pentru copierea unui tabel: se selectează tabelul se dă clic dreapta pe selecţie şi se alege Copy sau se apasă tastele CTRL+C se poziţionează cursorul acolo unde dorim să copiem tabelul se dă clic dreapta şi se alege Paste sau se apasă tastele CTRL+V

MICROSOFT EXCEL

3.1 CREAREA UNUI REGISTRU DE CALCUL

LANSAREA APLICATIEI EXCEL

Pentru lansarea programului se urmează calea START → PROGRAMS → MICROSOFT OFFICE → MICROSOFT EXCEL sau în cazul în care există, dublu clic pe scurtătura (shortcut) Microsoft Excel de pe desktop. Microsoft Excel este un program pentru calcul tabelar. Fişierele create cu acest program se mai numesc registre de calcul. Un registrul de calcul este format iniţial din trei foi de calcul. O foaie de calcul reprezintă un tabel care are 256 coloane şi 65536 de rânduri. Coloanele sunt etichetate cu litere şi perechi de litere, iar rândurile cu numere. Această etichetare este necesară pentru a forma adresele celulelor. Fiecare celulă are adresă: → poziţia în tabel (coloana şi rândul ex: A3, B6).

UTILIZAREA BARELOR DE INSTRUMENTE

Interfaţa programului Microsoft Excel

28


O parte din instrumente sunt identice cu cele din programul Microsoft Word.

DESCHIDEREA UNUI REGISTRU DE CALCUL

Deschiderea unui registru de calcul nou se poate realiza în mai multe moduri: Se alege din meniu opţiunea File – New (Fişier-Nou), se selectează Blank

workbook (Registru de lucru necompletat)

Clik pe butonul (New - nou) din bara cu instrumente standard Se apasă combinaţia de taste Ctrl+N

Pentru deschiderea unui registru de calcul existent se alege una din variantele: Se alege opţiunea File-Open (Fişier-Deschidere)

Clic pe butonul Open din bara cu intrumente Standard Combinaţia de taste CTRL+O

Indiferent de varianta aleasă apare caseta de dialog Open, unde în caseta Look in se alege dosarul în care se află regsitru de calcul pe care dorim să-l deschidem, se selectează regitru respectiv şi se apasă butonul Open.

INTRODUCEREA DATELOR IN FOAIA DE CALCUL

Introducerea datelor în foaia de calcul se face la nivel de celulă (ca într-un tabel din Word). Datele pot fi introduse şi afişate sub diferite tipuri. Pentru alegerea unui anumit tip de date se alege opţiunea Format –Cells, respectiv grupul Number.

29

Bara de formule

Casetănumecelulăcurentă


Tipuri de date din Excel Tipul general → pentru şiruri de caractere şi valori numerice. Tipul număr (Number) (pentru valori numereice cu sau fără zecimale. Valorile

pot fi afişate cu separator pentru mii. Separatorii pentru zecimale şi mii sunt stabiliţi în funcţie de limba în care este configurată tastatura. Pentru limba română separatorii pentru zecimală este² ,² , iar pentru mii este ² .². Pentru limba engleză separatorul este ² .² , iar pentru mii este: ²,². Valorile numerice sunt aliniate la dreapta.

Tipul simbol monetar (Currency) → pentru valori numerice cu sau fără zecimale însoţite de simbol monetar.

Tipul contabil (Accounting) → pentru valori numerice cu sau fără zecimale însoţite de simbol monetar.

Tipul dată → pentru date calendaristice, în format scurt sau lung. Separatorul pentru zi, lună, an, este în funcţie de limba setată pentru RO →².²,formatul ZZ.LL.AA iar pentru EN →² /² formatul LL/ZZ/AA.

Tipul oră → pentru timp (oră, minute, secunde) separatorul este² :² Tipul procentaj (Percentage) → pentru valori numerice însoţite de caracterul ²

%² . Dacă aplicarea acestui tip se face celulelor după ce au fost completate valorile, acestea sunt inmulţite cu 100 şi însoţite de caracterul ² %² . Dacă aplicarea se face înainte de completare, valorile numai sunt înmulţite cu 100.

Tipul fracţie (Fraction)→ pentru valori numerice afişate ca fracţii Tipul ştiinţific (Scientific)→ pentru valori numerice cu sau fără zecimale în

notaţie prescurtată. Tipul text → Pentru şiruri de caractere (formate din litere, cifre şi alte

caractere);

În cazul valorilor numerice se pot utiliza si instrumentele de mai jos din bara de formatare:

- adaugă zecimale

- elimină din zecimale

30


SALVAREA UNUI REGISTRU DE CALCUL

Pentru salvarea unui registru de calcul se alege una din variantele: Se alege opţiunea File – Save (Fişier-Salvare)

Clic pe butonul (Save) din bara cu intrumente Standard Combinaţia de taste CTRL+S

Indiferent de varianta aleasă în cazul în care documentul este salvat pentru prima dată apare caseta de dialog Save As unde se dă un nume registrului şi se alege dosarul în care dorim să salvăm.Registrele de calcul salvate în Excel versiunile 2007 respectiv 2010 primesc în mod automat extensia xlsx, iar in versiunile mai vechi, extensia xls.

VIZUALIZAREA UNUI REGISTRU DE CALCUL

Pentru schimbarea modului de panoramare (cât de mult din foaie să apară pe ecran) se

dă clic pe Zoom din bara cu instrumente Standard.

Pentru vizualizarea unei foi de calcul aşa cum va fi tipărit pe hârtie clic pe butonul din bara cu instrumente standard sau se alege opţiunea File→Print Preview. Pentru ieşirea din acest mod de vizualizare se dă clic pe butonul Close sau se apasă tasta ESC.

TIPARIREA UNUI REGISTRU DE CALCUL.

Pentru tipărirea unui document se alege opţiunea File-Print (Fişier-Imprimare) sau se apasă tastele CTRL+P. Indiferent de varianta aleasa apare caseta de dialog de mai jos:

3.2 PRELUCRAREA SI FORMATAREA UNUI REGISTRU DE CALCUL

EDITAREA FOILOR DE CALCUL

31


Pentru a şterge conţinutul unei celule se selectează celula respectivă şi se apasă tasta DELETE, sau clic dreapta pe celula şi se alege Clear Contents.

Pentru a modifica conţinutul unei celule se dă dublu clic pe celula respectivă şi se corectează dupa caz sau se selectează celula şi se modifică conţinutul celului din bara de formulă.

Pentru a schimba numele unei foi de calcul, se dă clic dreapta pe numele foi, se alege Rename şi se scrie noul nume.

Pentru a insera comentarii la o celulă se dă clic dreapta pe celulă, se selectează apoi se introduce comentariul în caseta selectată. Pentru afişarea

permanentă sau ascunderea comentariului se dă clic dreapta pe celulă şi se alege . Pentru ştergerea comentariului clic dreapta pe celulă şi se alege

INSERAREA SI STERGEREA RANDURILOR SI A COLOANELOR

Pentru a insera un rând nou deasupra celui selectat se alege opţiunea Insert-Rows.Pentru a insera o coloană noua în stânga celei selectate se alege opţiunea Insert-Columns.Pentru a insera o foaie de lucru nouă se alege din opţiunea Insert-WorkSheet.

Pentru a şterge rândul sau rândurile selectate se alege Edit-Delete sau clic dreapta pe rândurile selectate şi se alege Delete.Pentru a şterge coloana sau coloanele selectate se alege Edit-Delete sau clic dreapta pe rândurile selectate şi se alege Delete.Pentru a şterge foaia de lucru curentă se alege Edit-Delete Sheet.

MODIFICAREA ASPECTULUI PENTRU CONTINUTUL CELULELOR

Pentru a modifica aspectul pentru conţinutul celulelor se alege opţiunea Format-Cells, grupurile Font (pentru caracteristice fontului) respectiv Alignment (pentru alinierea textului, orientare).

32


Pentru a scrie un text pe mai multe rânduri într-o celulă atunci când nu încape pe un singur rând se bifează .Pentru a îmbina celulele selectate într-o singură celulă se bifează sau se

alege instrumentul din bara cu instrumente de formatare.

ADAUGAREA CHENARELOR SI A UMBRELOR

Se selectează celulele unde dorim sa trasăm un chenar cu linii şi se alege instrumentul

din bara de formatare şi după caz care dintre linii dorim să le trasăm, iar pentru

umbrire se foloseşte butonul .Pentru trasarea cu anumite stiluri de linie se alege Format-Cells, respectiv Border.

3.3 FORMULE DE CALCUL ŞI FUNCŢII PREDEFINITE

EFECTUAREA FORMULELOR DE CALCUL SIMPLE

33

Alinierea textului în celulă

Modul de orientare a textului în celulă


Pentru calcule aritmetice se pot utiliza operatori:

² +² (adunare) ² -² (scădere) ² *² (înmulţire) ² /² (împărţire) ² %² (procent) ² Ù² (ridicare la putere)

Pentru operaţii logice se pot utiliza operatori:

² =² (egal) ² >² (mai mare) ² <² (mai mic) ² < =² (mai mic sau egal) ² > =² (mai mare sau egal) ² < >² (diferit)

Pentru calcule în EXCEL se pot utiliza formule de calcul. O formulă se introduce în oricare dintre celule începând cu ² =² . Într-o formula de calcul pentru a face referire la valorile din anumite celule se folosesc coordonatele celulelor şi nu direct valorile respective.

A B C D1 50 70 90 1002 25 34 56 453 4 7 5 4

Pentru a aduna valoarea din celula A1 cu valoarea din B1 vom scrie formula urmatoare:=A1+B1 si nu =50+70 astfel în cazul în care vom modifica una din cele doua valori se va actualiza automat şi rezultatul formulei.

În acelaşi mod vom proceda pentru orice altă formulă de calcul. Exemple:=A2*B3=C1-B1=D1/A3=D1*25% sau =D1*0,25

=A1*3+B1*2=(D1+D2)*D3=(A1+(A2-A3))=(B1+B2)/3

Nota: în formule de calcul se pot introduce adrese de celule din foi de lucru diferite. Acestea se introduc cu denumirea foii din care fac parte. În denumirea foii şi adresă se introduc separatorul „ ! ².

Exemplu: =FOAIE 2!A1 + FOAIE 3!A1

COPIEREA FORMULELOR

În formule, adresele celulelor pot fi utilizate ca adrese relative, sau ca adrese absolute.În cazul în care formula este copiată, adresele relative se actualizează automat (în fucţie unde se face copierea, pe rând sau coloană.)Adresele absolute ramân neactualizate.O adresă devine absolută dacă se introduce cu caracterul ²$², (nu are nici o legătură cu simbolul monetar).

Ex: =A1+B1 Adrese relative =A1+B$1 (1 nu se modifică) Adresă absolută

Adresă relativă

34


=A1+$A3 (A nu se modifică) Adresă absolută Adresă relativă

Caracterul $ dacă este pus în faţa numărului îl va ţine fix, dacă este pus în faţa literei o va ţine fixă. Se poate pune şi în faţa literei şi în faţa numărului (formula dacă este copiată şi pe rând şi pe coloană, litera şi numărul vor rămâne fixe).

Pentru copierea unei formule de calcul se selectează celula unde a fost scrisă poziţionăm cursorul mouse-ului pe punctul din dreapta jos al celulei şi când cursorul se transformă în + tragem în jos sau în dreapta până unde dorim să copiem formula.

EFECTUAREA CALCULELOR CU FUNCTII PREDEFINITE.

O serie de celule reprezintă mai multe celule adiacente. Acestea se notează astfel: adresa primei celule urmată de ,, : ² şi adresa ultimei celule.Exemple: A2:F2 reprezintă A2, B2, C2, ... , F2 B3:B7 reprezintă B3, B4, B5, B6, B7 A1:C3 reprezintă A1, B1, C1, A2, B2, C2, A3, B3, C3

Pentru prelucrarea datelor, în cadrul formulelor se pot face apeluri de funcţii EXCEL. Apelul se poate face tastând funcţia (respectând sintaxa) sau cu ajutorul programului ajutător de apeluri funcţii. Pentru apelarea cu program ajutător se accesează instrumentul (inserare funcţii) din bara de formule.

EXCEL pune la dispoziţie o bibliotecă de funcţii organizată pe categorii. În continuare vor fi prezentate câteva funcţii mai uzuale. Separatorul dintre argumentele unei funcţii este „;” pe RO şi „,” pe EN.

Funcţia SUM ( )

Însumează valorile numerice primite ca argumente (între paranteze). Argumentele pot fi adrese de celule, serii de celule, valori numerice trecute direct, sau apeluri de alte funcţii EXCEL. Numărul maxim de argumente este 30.

35


A B1 40 42 35 93 120 624 71 7

=SUM(A1;A4) returnează A1+A4 = 40+71 = 101=SUM(A1:A4) returnează A1+A2+A3+A4 = 40+35+120+71 = 266=SUM(A1; B2; B4) returnează A1+B2+B4 = 40+9+7 = 56=SUM(A1; 40) returnează A1+40 = 40+40 = 80=SUM(A1:A4; B1:B4) returnează (A1+A2+A3+A4)+(B1+B2+B3B4) =

(40+35+120+71)+(4+9+62+7)

1 argument2 argumente3 argumente2 argumente2 argumente

Funcţia PRODUCT ( )Returnează (dă rezultat) produsul valorilor numerice primite ca argumente.

= Product(A1:A4) returnează A1*A2*A3*A4 = 40*35*120*71

Funcţia MIN ( )

Returnează cea mai mică valoare dintre valorile primite ca argumente.

A B1 40 42 35 93 120 624 71 7

=MIN(A1:A4) returnează 35=MIN(A1;A4) returnează 40=MIN (A1:B2) returnează 4

Funcţia MAX ( )

Returnează cea mai mare valoare dintre valorile primite ca argumente.

A B1 40 42 35 93 120 624 71 7

=MAX(A1:A4) returnează 120=MAX(A1;A4) returnează 71=MAX(A1:B2) returnează 40

Funcţia AVERAGE ( )

Returnează media aritmetică a valorilor numerice primite ca argumente. A B1 10 72 9 93 10 8

=AVERAGE(A1:A4) returnează 9,25=AVERAGE(A1;A4) returnează 9=AVERAGE(B1:B4) returnează 8

36


4 8 8

FUNCŢIA IF ( )

Sintaxa: funcţia are 3 argumente IF(condiţia; rezultat 1; rezultat 2)La apel funcţia evaluează condiţia, dacă este adevărată returnează rezultatul 1,

altfel returnează rezultatul 2. Condiţia: logică (adevarat sau fals); Rezultat 1: valori numerice, şiruri de caractere, apeluri de funcţii EXCEL,

formule aritmetice; Rezultat 2: valori numerice, şiruri de caractere, apeluri de funcţii EXCEL,

formule aritmetice.

FUNCŢIA TODAY ( )

Se apelează fără argumente (dar parantezele se introduc), returnează data calendaristică curentă.

=TODAY( ) → apare data curentăNotă : EXCEL memorează datele calendaristice ca valori numerice (le poate afişa ca date calendaristice sau ca numere). Fiecare dată este un număr, număratoarea începe cu 1 ian.1900. din acest motiv se pot face operaţii aritmetice cu date calendaristice.

Funcţia TODAY ( ) returnează data curentă setată în sistemul de operare. În cazul în care este setată greşit: dublu clic pe instrumental dată şi oră aflat pe bara de sarcini (are ca symbol afişarea ceasului-timpului-).

FUNCŢIA YEAR ( )

Se apelează cu un singur argument ce reprezintă o dată calendaristică şi returnează anul datei. A

1 07.04.19802 03.09.1999

=YEAR(A1) returnează 1980=YEAR(A2) returnează 1999=YEAR(TODAY( )) returnează 2011

FUNCŢIA MONTH ( )

Se apelează cu un singur argument ce reprezintă o dată calendaristică şi returnează un număr ce reprezintă luna datei.

FUNCŢIA DAY ( )

Returnează un număr ce reprezintă ziua datei primită ca argument.

FUNCŢIA COUNT ( )Contorizează celulele care conţin valori numerice din seria de celule primită ca

argument.

37


A B1 5 5223 11 684 345 abc xyz

=COUNT(A1:A5) returnează 3=COUNT(B1:B5) returnează 2=COUNT(A1:B5) returnează 5

FUNCŢIA COUNTA ( )Contorizează celulele care nu sunt goale (indiferent ce conţin)

A B1 5 5223 11 684 345 abc xyz

=COUNTA( A1:A5) returnează 4=COUNTA(B1:B5) returnează 3=COUNT(A1:B5) returnează 7

FUNCŢIA COUNTBLANK ( )Contorizează celulele care sunt goale. =COUNTBLANK (A1:A5) returnează 1 =COUNTBLANK(B1:B5) returnează 2

FUNCŢIA COUNT IF ( )Funcţia contorizează celulele din serie care îndeplinesc condiţia dată. Se apelează cu

două argumente: seria de celule şi condiţia →condiţie logică, se introduce între ghilimele.

A B1 81 abc2 1203 65 xyz4 200 a5 320 xyz6 860 123

=COUNTIF(A1:A6; ²>100 ²) returnează 4=COUNTIF(B1:B5); ² xyz ²) returnează 2

FUNCŢIA AND ( )Primeşte ca argumente condiţii şi retirnează rezultatul TRUE dacă toate condiţiile

prmite sunt adevărate, sau FALSE dacă cel puţin o condiţie este falsă.A B

1 140 abc2 15 xyz3 91

=AND(A1>0; B3<> ²xyz²) returnează TRUE =AND(A2>A3; B1=²abc²) returnează FALSE

Nota : condiţiile nu se introduc între ² ² . Dacă la formarea unei condiţii se utilizează un şir de caractere, acestea se introduc între ² ².

FUNCŢIA OR ( )

38


Se apelează cu argumente ce reprezintă condiţii şi returnează TRUE dacă cel puţin o condiţie este adevărată; sau FALSE dacă toate sunt false sau neîndeplinite.

A B1 140 abc2 15 xyz3 91

=OR(A2>A1; A3=0; A1>100) returnează TRUE=OR(B1< >² abc ²; A1>200) returnează FALSE

SORTAREA ŞI FILTRAREA DATELOR

Sortarea datelorSe face selecţia acestora, se alege opţiunea Data-Sort şi apare caseta:

Din caseta Sort By se alege câmpul după care se face sortarea. Sortarea se poate face in ordine crescătoare (Ascending) sau descrescătoare (Descending).

Filtrarea datelor dintr-un tabel

Se referă la selectarea înregistrărilor care îndeplinesc criteriul dat (criteriile). se face selecţia datelor; se alege Data-Filter-AutoFilter (Date-Filtrare-Filtrare Automată); se accesează săgeata coloanei în funcţie de care se va face filtrarea, apoi se

alege obţiunea Definite(Custom); se stabileşte criteriul cu unul dintre operatorii logici puşi la dispoziţie, în cazul în

care se stabilesc doua criterii se utilizează funcţiile şi (and), sau (or).

39


Observaţie: în cazul în care se filtrează în funcţie de o singură condiţie formată cu operatorul egal cu nu se mai alege opţiunea definite ci valoarea sau şiruri afişate în listă.Datele obţinute în urma filtrării se pot tipării sau pot fi copiate în alte foi de calcul.

3.4 REALIZAREA UNEI DIAGRAME

SELECTAREA DATELOR PENTRU DIAGRAME

A B C D1 ianuarie februarie martie2 Euro 4,35 4,25 4,103 Dolar 2,90 2,85 2,744 Lira 4,45 4,55 4,58

Se poate realiza o diagramă pentru o serie continuă de celule A1:D4 sau pentru anumite serii de celule (A1:A4;D1:D4). Pentru selectarea anumitor serii de celule se ţine apăsată tasta CTRL iar cu mouse-ul se selectează seriile dorite.

Pentru o analiză mai rapidă a datelor din foi de lucru se creează diagrame. Elementele care compun o diagramă sunt:

4,354,254,1

2,92,852,74

4,454,554,58

00,5

11,5

22,5

33,5

44,5

5

Euro Dolar Lira

ianuariefebruariemartie

40

4

12

5

7

6

3

4


1. suprafaţa diagramei;2. suprafaţa reprezentării grafice;3. axa categotiilor (axa x);4. axa valorilor (axa y);5. serii de date; 6. linii de grilă;7. legendă. Pentru a creea o diagramă se execută:

1) Se face selecţia datelor;

2) INSERARE → DIAGRAMĂ; (sau accesează instrumentul aflat pe bara standard);3) Se selectează tipul, subtipul → alegem linie → următorul;4) Se stabilesc seriile de date, sunt furnizate pe rânduri sau coloane →următorul;5) La acest pas caseta de dialog afişează 6 etichete:

Eticheta titluri (Titles) –afişează controale pentru adăugare titlu diagramă, denumiri axe;

Eticheta axe (Axes) –afişează controale pentru afişare/ ascundere axe; Eticheta linii de grilă (Gridlines) –afişează controale pentru

afişare/ascundere linii de grilă; Eticheta legendă (Legend) –afişează controale pentru afişare/ ascundere/

poziţionare legendă; Eticheta etichete de date (Data Labels) –afişeaza controale pentru

etichetarea punctelor de date aflate pe serii; Eticheta total de date (Data Table) –afişează controale pentru afişare/

ascundere tabel de date şi simboluri serii → URMĂTORUL.6) Se selectează plasarea diagramei, poate fi ca obiect grafic în foaia de lucru în

care s-au completat datele sau ca foaie specială (fără celule, conţine doar diagrama). →TERMINARE.

41


MICROSOFT ACCESS

4.1 CUNOŞTINŢE GENERALE DESPRE BAZELE DE DATE

Bazele de date au apărut din necesitatea depozitării şi prelucrării unei cantităţi crescânde de informaţii pe sistemele electronice de calcul.

O bază de date simplă este organizată sub forma unui tabel, în care coloanele poartă numele de câmpuri, liniile se numesc înregistrări, capul de tabel, în ansamblu, fiind echivalentul structurii bazei de date. Specificarea structurii unei baze de date presupune furnizarea tuturor câmpurilor care alcătuiesc această bază cât şi a caracteristicilor acestora. Un câmp este caracterizat de: numele câmpului, tipul câmpului, lungimea câmpului şi numărul de zecimale. După specificarea structurii bazei de date, se poate trece la lucrul cu aceasta, ceea ce poate însemna: încărcarea de date în baza de date, modificarea unor date deja introduse, ştergerea unor date din baza de date, căutări de date care să îndeplinească anumite condiţii, selectări de date după anumite criterii etc.

O bază de date relaţională este formată din mai multe baze de date simple, care, în această postură, se numesc tabele, între care se stabilesc mai multe relaţii şi care pot fi accesate simultan. Selectarea înregistrărilor curente din tabelele ce alcătuiesc o bază de date relaţională este realizată automat de sistem, în funcţie de relaţiile acestora.

LANSAREA PROGRAMULUI ACCESS ŞI DESCHIDEREA BAZELOR DE DATE

Pentru a lansa în execuţie programul Access din meniul Start, Programs alegeţi Microsoft Office - Microsoft Office Access 2003.

După ce Access s-a încărcat, va fi afişată caseta de dialog din figura de mai jos.

Dacă doriţi să creaţi o bază de date nouă alegeţi Creare fişier respectiv Baza de date necompletată, daţi un nume bazei de date şi alegeţi directorul în care doriţi să o salvaţi. Selectaţi din rubrica Deschidere opţiunea Mai mult… pentru deschiderea unei baze date existente. Deasupra opţiunii Mai mult… se observă lista bazelor de date deschise anterior. Când baza de date pe care doriţi să o deschideţi se află printre acestea, o selectaţi şi se va deschide, altfel, selectaţi Mai mult… . Access afişează caseta de dialog Deschidere, de unde vă puteţi alege baza de date care doriţi o deschideţi.

42


După deschiderea unei baze de date este afişat acest ecran special.

Bazele de date Access conţin următoarele elemente într-un singur fişier bază de date .mdb: Tabelele (Tabele) stochează datele în formatul rând-coloană, similar celui folosit de

aplicaţiile de calcul tabelar. O bază de date Access poate cuprinde cel mult 32768 de tabele, dintre care 254 pot fi deschise în acelaşi timp, dacă aveţi suficiente resurse disponibile.

Interogările (Interogări) afişează datele conţinute în cel mult 16 tebele. Cu ajutorul lor puteţi indica modul în care prezentaţi datele alegând tabelele care compun interogarea şi cel mult 255 de câmpuri ale acestora. Determinaţi înregistrările care vor fi afişate indicând criteriile pe care trebuie să le îndeplinească datele cuprinse în interogare.

Formularele (Formulare) afişează datele conţinute în tabele sau interogări şi vă permit să adăugaţi altele noi, să le actualizaţi sau să le ştergeţi pe cele existente. Formularele pot conţine un cod (cod VBA) care asigură subproceduri controlate de evenimente pentru ele şi pentru obiectele de control conţinute.

Rapoartele (Rapoarte) tipăresc datele din tabele şi interogări în aproape orice format pe care îl doriţi.

Macrocomenzile (Macroco…) automatizează operaţiile Access. Ele iau locul codului de programe cerut de alte aplicaţii de baze de date, pentru a executa anumite acţiuni ca răspuns la evenimente iniţiate de utilizator, de exemplu executarea unui clic pe un buton de comandă.

Modulele (Module) conţin codul Access VBA pe care îl scrieţi pentru a executa operaţii neacceptate de colecţia standard de macrocomenzi incluse în Access.

4.2 TABELE

CREAREA UNUI TABEL

În fereastra Bază de date, având selectată opţiunea Tabele, executaţi clic pe Nou şi apare fereastra Tabel nou, de unde alegeţi modul Vizualizare proiect şi Ok. Pe ecran apare fereastra Proprietăţi Tabel din figura de mai jos.

43


Lista care urmează centralizează proprietăţile care le stabiliţi în grila Proprietăţi tabel: Nume câmp. Introduceţi numele câmpului în prima coloană a grilei Proprietăţi

tabel. Numele câmpurilor nu pot fi mai lungi de 64 de caractere şi pot avea înglobate spaţii şi semne de punctuaţie cu excepţia punctelor (.), a semnelor de exclamare (!) şi a parantezelor drepte ([ ]). Numele câmpurilor sunt obligatorii şi nu puteţi atribui acelaşi nume mai multor câmpuri. Este foarte bine dacă nu includeţi spaţii în nume. (Pentru a îmbunătăţii lizibilitatea înlocuiţi spaţiile cu caracterul de subliniere ( _ ) sau folosiţi litere mari şi mici.)

Tip de date. Selectaţi tipurile datelor dintr-o listă derulantă din a doua coloană a grilei Table Design. Aceste tipuri includ Text, Memo, Număr, Dată/Oră, Monedă, AutoNumerotare, Da/Nu, Obiect OLE şi Expert căutare…. (vezi tabelul 1)

Descriere. În caseta de text din cea de-a treia coloană a grilei Proprietăţi tabel puteţi introduce o descriere opţională a câmpului. Dacă o adăugaţi, ea va apărea pe bara de stare din partea din stânga-jos a ferestrei Access atunci când selectaţi câmpul pentru introducerea sau editarea datelor.

Cheie primară. Pentru a alege un câmp drept cheie principală, selectaţi-l executând clic pe butonul lui de selecţie din partea stângă a coloanei Nume câmp şi apoi

apăsaţi pe butonul Cheie primară de pe bara cu instrumente. (Utilizarea unui câmp cheie primară este o metodă simplă de prevenire a duplicării înregistrărilor dintr-o tabelă.)

În funcţie de tipul de date ales pentru un câmp, puteţi stabili câteva prorietăţi suplimentare. Acestea pot fi indicate în eticheta General din panoul Proprietăţi câmpuri al ferestrei Proprietăţi Tabel:

44


Dimensiune câmp. În această casetă de text introduceţi dimensiunea câmpului pentru tipul de date Text. În cazul tipului Număr, alegeţi dimensiunea câmpului selectând-o dintr-o listă derulantă.

Format. Puteţi selecta dintr-o listă derulantă combinată, un format standard, predefinit, în care veţi afişa valorile din câmpuri.

Zecimale. Din caseta derulantă combinată puteţi alege Auto sau un anumit număr de zecimale.

Mască intrare. Măştile de intrare a datelor sunt şiruri de caractere, similare celor folosite de proprietatea Format, care determină modul de afişare a datelor în timpul introducerii şi editării lor.

Legendă. Dacă în fereastra Deschidere tabel, vreţi să apară pe butonul antetului câmpului un nume (altul decât numele lui), îl puteţi introduce în caseta de text cu lista Legendă.

Valoare implicită. Introducând o valoare în caseta de text Valoare implicită, indicaţi o valoare iniţială, pe care Access o introduce automat în câmp, când adăugaţi o nouă înregistrare în tabelă.

Regulă de validare. Regulile de validare testează, valoarea introdusă într-un câmp.

Text de validare. Reprezintă textul care va apărea pe bara de stare, în cazul în care valoarea introdusă nu respectă criteriul Regulă de validare.

Obligatoriu. Dacă stabiliţi Da, va trebui să introduceţi o valoare în câmp. Indexat. Dintr-o listă derulantă puteţi alege între un index care permite valorile

duplicat şi unul care cere ca fiecare valoare din câmp să fie unică.

Tabelul 1 Tipuri de date disponibile pentru câmpurile din AccessTipul datelor Informaţii Descrierea tipului datelorText Caractere Câmpurile de tip Text sunt cel mai des folosite,

aşa că Access consideră acest tip ca fiind cel prestabilit. Un câmp de tip Text poate conţine cel mult 255 de caractere. Access atribuie o lungime prestabilită de 50 de caractere.

Memo Câmpurile de tip Memo pot conţine cel mult 64.000 de caractere. Le utilizaţi pentru a oferi comentarii descriptive. Un câmp memo nu poate fi cheie.

Număr Valori numerice

Sunt disponibile mai multe subtipuri de date. Alegeţi subtipul corespunzător selectând unul dintre parametrii proprietăţii Dimensiune câmp prezentaţi în tabelul 2. Indicaţi modul în care va fi afişat numărul stabilindu-i proprietatea Format la unul dintre formatele prezentate în tabelul 3.

AutoNumerotare Un câmp de tipul AutoNumerotare conţine o valoare numerică (Întreg lung), pe care Access o completează în mod automat pentru fiecare înregistrare adăugată într-o tabelă.

Da/Nu Câmpurile logice din Access folosesc valori logice numerice (de tip întreg): 1 pentru câmpurile Da şi 0 pentru Nu. Câmpurile logice nu pot fi cheie primară.

Monedă Este un format special, fix, cu patru zecimale, proiectat să prevină erorile de rotunjire care ar afecta operaţiile contabile.

45


Dată/Oră Datele calendaristice şi ora sunt stocate într-un format special fix. Controlaţi modul în care Access afişează datele calendaristice selectând una dintre proprietăţile Dată/Oră Format prezentate în tabelul 3.

Obiect OLE Include elemente grafice realiyate din puncte, desene vectoriale, fişiere cu semnale audio, etc.

Tabelul 2 Subtipurile tipului de date Număr determinate de proprietatea Dimensiune câmpDimensiune

câmp Zecimale Intervalul valoric

Octet 0 de la 0 la 255Întreg 0 de la –32.768 până la 32.767Întreg lung 0 de la –2.147.483.648 până la +2.147.483.648Simplă precizie 7 de la –3,4*10^38 până la +3,4*10^38

Dublă precizie 15 de la –1,797*10^308 până la +1,797*10^308

Zecimal 4 -922337203685477.5808 până la +922337203685477.5808

Tabelul 3 Formatele standard de afişare ale tipurilor de date Tipul datelor Format Aspect

Număr general 1234.5Monedă $1,234.50Euro 1,234.50 €Fix 12345Standard 1,234.50Procent 0.1234=12.34%

Număr

Ştiinţific 1.23E+03Dată generală 10/1/92 4:00:00 PMDată lungă Thursday, Octomber, 1992Dată medie 1-Oct-92Dată scurtă 10/1/92Oră fmt. lung 4:00:00 PMOră fmt. Mediu 04:00 PM

Dată/Oră

Oră fmt. scurt 16:00Da/Nu Yes sau NoAdevărat/Fals True sau FalseDa/NuActivat/Dezactiv. On sau Off

INTRODUCEREA, MODIFICAREA, ŞTERGEREA ŞI CĂUTAREA DATELOR ÎNTR-O TABELĂ

Se selectează tabela în care dorim să introducem înregistrări şi se alege Deschidere. Câmpurile din tabelă se completează corespunzător cu înregistrările dorite (valorile din câmpul care este considerat cheie primară trebuie să fie unice.)

Pentru a şterge o înregistrare se selectează şi se alege opţiunea Editare-Ştergere Înregistrare.

Pentru a căuta şi a selecta înregistrări care conţin în câmpuri valori egale cu unele valori particulare (sau care se potrivesc parţial), folosiţi opţiunea Editare-Găsire.

46


RELAŢII ÎNTRE TABELE

În Access, putem stabili relaţii între tabele, ceea ce ne permite să combinăm date din mai multe tabele în formulare, interogări şi rapoarte. De obicei, relaţiile implică tabelele în care cheia principală a unui tabel corespunde unui câmp numit cheie străină, din alt tabel. Există următoarele patru posibilităţi de realizare a relaţiilor dintre tabele: Relaţiile de tipul one-to-one (una la una) cer ca valoarea câmpului cheie dintr-o

singură înregistrare a noiii tabele să se potrivească cu o valoare corespondentă din câmpul asociat din tabela existentă.În acest caz, câmpul cheie din noua tabelă trebuie să fie unic; în el nu sunt permise valori duplicat.

Relaţiile de tipul many-to-one (multe la una) permit noii tabele să conţină mai multe valori în câmpul cheie, corespunzătoare unei singure valori a câmpului asociat din tabela existentă.

Relaţiile de tipul one-to-many (una la multe) cer unicitatea câmpului cheie din noua tabelă, dar valorile din el pot să se potrivească mai multor valori ale câmpului asociat din tabela existentă.

Relaţiile de tipul many-to-many (multe la multe) sunt asocieri libere, în care nu există nici o relaţie unică între câmpurile cheie ale tabelei existente sau ale celei noi, iar câmpurile cheie din ambele tabele conţin valori duplicat.Pentru creearea şi afişarea relaţiilor dintre tabelele unei baze de date, alegeţi opţiunea Instrumente-Relaţii.

4.3 INTEROGĂRI

FOLOSIREA INTEROGĂRILOR

În Access, folosim interogări pentru a lansa întrebări referitoare la tabelele bazelor de date, pentru a extrage înregistrări complete sau parţiale din tabele şi chiar pentru a executa anumite operaţii asupra înregistrărilor. Interogările care găsesc şi extrag informaţii dintr-o bază de date se numesc interogări de selecţie, iar cele care efectuează o acţiune, cum ar fi actualizarea sau ştergerea unor înregistrări, se numesc interogări de acţiune.

PROIECTAREA INTEROGĂRII DE TIP SELECŢIE

În fereastra Bază de date, având selectată opţiunea Interogări, executaţi clic pe Nou şi apare fereastra Interogare nouă, de unde alegeţi modul Vizualizare proiect şi Ok. După ce adăugaţi tabela care doriţi să o folosiţi la interogare este afişată fereastra Interogare de selectare prezentată în figura următoare:

47


Fereastra conţine tabela adăgată, iar în partea de jos o grilă de tabel numită grila QBE ( Query By Exemple – Interogare prin exemplu), în care puteţi structura vizual interogarea. Executaţi dublu-clic pe câmpurile care doriţi să le adăugaţi în grila QBE. Acestea vor apărea în rândul Câmp. Pe rândul Tabel este specificată tabela din care sunt luate câmpurile. Sortare permite sortarea înregistrărilor după câmpul dorit (crescător sau descrescător), iar Afişare afişarea numai a câmpurilor dorite. În rândul Criterii se stabilesc condiţiile de selecţie. Pentru a realiza o interogare parametrică (veţi fi atenţionat pentru fiecare parametru necesar în caseta de dialog Introducere valoare parametru) scrieţi textul cu care se cere introducerea valorilor încadrat între paranteze.

CÂMPURI CALCULATE Interogările de selectare creează tabele formate cu câmpuri din tabelul interogat. La proiectarea interogării se pot adăuga noi câmpuri (care nu se află în tabele). Adăugarea se face astfel:

1. se trece denumirea câmpului într-o coloană liberă din grilă;

2. după denumire se introduce caracterul : şi formula de calcul. Dacă în formulă se apar denumiri de câmpuri acestea se trec între paranteze [ ] (fiecare).

CREAREA NOILOR TABELE CU AJUTORUL INTEROGĂRILOR GENERATOARE DE TABELE

Creaţi o interogare de selecţie pentru tabela din care doriţi să folosiţi datele pentru noua tabelă. Alegeţi câmpurile dorite şi stabiliţi criteriile pentru înregistrările care doriţi sâ apară în noua tabelă. Alegeţi Interogare – Creare Tabel. Va apărea caseta de dialog Creare Tabel, în caseta de text Nume Tabel introduceţi numele pentru noua tabelă şi executaţi clic pe OK. Rulaţi interogarea realizată şi noua tabelă va fi creată.

48


INTEROGĂRI DE ŞTERGERE

Creaţi o interogare de selecţie şi apoi adăugaţi câmpurile individuale care vor fi utilizate la indicarea criteriilor de ştergere a anumitor înregistrări. Dacă nu indicaţi nici un criteriu, în momentul în care transformaţi interogarea de selecţie într-una care şterge şi apoi o rulaţi, va şterge toate înregistrările din tabelă.

Alegeţi opţiunea Interogare-Interogare de ştergere şi Access înlocuieşte rândurile Sortare şi Afişare ale grilei Interogare de selectare cu rândul Ştergere aşa cum vedeţi mai jos:

INTEROGĂRI DE ACTUALIZARE

Interogările care actualizează, modifică valorile datelor dintr-o tabelă. Acestea sunt utile în situaţiile în care trebuie să actualizaţi cu aceeaşi expresie valorile câmpurilor din mai multe înregistrări.

Creaţi o interogare de selecţie pentru tabela în care doriţi să modificaţi înregistrări. Alegeţi opţiunea Interogare – Interogare de actualizare. În grila interogare de selectare, rândurile Sortare şi Afişare vor fi înlocuite de un rând nou, Actualizare la:

49


Pe rândul Actualizare la, pentru câmpul dorit introduceţi expresia cu care doriţi să înlocuiţi înregistrările din acel câmp. Dacă doriţi să modificaţi numai anumite înregistrări, completaţi criteriul corespunzător. (În exemplul de mai sus preţul pentru produsul ZAHAR preţul va fi mărit cu 5%)

4.4 CREAREA ŞI UTILIZAREA FORMULARELOR

Formularele Access creează interfaţa utilizatorului cu tabelele, oferă avantajul că prezintă datele într-o manieră organizată şi atractivă.

INTRODUCEREA ÎNREGISTRĂRILOR ÎNTR-UN FORMULAR

În loc să introducem informaţiile într-un tabel, putem să le introducem într-un formular. În fereastra Bază de date, având selectată opţiunea Formulare, executaţi clic pe Nou şi apare caseta de dialog Formular nou ca în desenul de mai jos:

Din partea de sus a casetei se alege opţiunea dorită de realizare a formularului, iar din lista derulantă de jos, tabelul pentru care se realizează formularul. Opţiunea Expert formular vă permite să creaţi fie un formular simplu, fie unul care conţine un subformular. Opţiunea Vizualizare proiect deschide un formular gol în modul de lucru proiectare. Diversele opţiuni AutoFormular creează automat formulare cu anumite configuraţii: pe coloane (Coloane), pe linii (Tabele) şi tip tabel (Foaie de date). Opţiunea Expert diagrame apelează programul Expert diagrame pentru a introduce în formular un grafic sau o diagramă.

4.5 CREAREA ŞI UTILIZAREA RAPOARTELOR

Produsul final al aplicaţiilor de baze de date este un raport. În Access, raportul este un tip de formular continuu destinat în mod special tipăririi. Programul Access combină datele din tabele, interogări şi chiar formulare şi generează un raport pe care să-l tipăriţi.

Pentru a crea un raport executaţi clic pe eticheta Rapoarte din fereastra Bază de date şi apoi pe butonul Nou. Programul Access afişează caseta de dialog Raport nou din figura de mai jos:

50


Ca şi formularele, rapoartele necesită o sursă de date, care poate fi o tabelă sau o interogare. Selectaţi tabela dorită dintre opţiunile oferite de lista casetei combinate a dialogului Raport Nou. Selectaţi opţiunea AutoRaport Coloane sau Tabele în funcţie de cum doriţi să apară datele în raport.

4. 6 CREAREA COMENZILOR MACROÎn programarea prin scrierea comenzilor macro, creaţi mici programe numite comenzi

macro. Fiecare comandă macro constă dintr-o listă de acţiuni pe care doriţi să le execute programul Access.

Deschideţi o foaie nouă de comenzi macro din fereastra Bază de date cu un clic pe eticheta Macrocomenzi şi apoi pe butonul Nou. În fereastra de proiectare se deschide o nouă foaie de comenzi macro, prezentată mai jos:

Foaia de comenzi macro permite să introduceţi cu uşurinţă acţiunile şi argumentele lor. Alegeţi acţiunea dorită din lista acţiunilor iar în partea de jos stabiliţi argumentele acţiunilor. Argumentele definesc modul de lucru al acţiunii. Fiecare tip de acţiune are un set asociat de argumente.

Acţiuni ale comenzilor macro:Bip (produce un sunet pentru avertizare)Închidere (închide fereastra activă)DeschidereFormular ( deschide un formular)DeschidereInterogare ( deschide o interogare)DeschidereRaport (deschide un raport)DeschidereTabel (deschide o tabelă)Imprimare (tipăreşte raportul sau formularul activ)

51


MICROSOFT POWER POINT

5.1 Prezentare

Produsul final al programului MS.Power Point este o prezentare grafică. Se numeşte prezentare grafică o succesiune de diapozitive/slide-uri care pot include text, imagini, diagrame pe un fond de animaţie şi sunet. În final, o prezentare grafică poate fi vizualizată pe monitorul unui calculator, cu ajutorul unui retropoiector sau cu ajutorul unui videoproiector.

ACCESAREA PROGRAMULUI MS. POWER POINT

Înainte de a lansa programul MS. Power Point, acesta trebuie să fie instalat pe calculatorul dumneavoastră. În acest sens, presupunând că aţi pornit calculatorul şi aveţi instalat acest program, există două variante de accesare:

Clic pe Start-Programs-Microsoft Office- Microsoft Office Power Point 2003; dublu clic-stanga pe pictograma tip scurtătură prezentă pe suprafaţa de

lucru.

EXPLORAREA FERESTREI MS. POWER POINT

Fereastra caracteristică programului MS. Power Point este prezentată în figura de mai jos. Zona centrală conţine prezentarea iar de jur împrejur aveţi o serie de elemente deja familiare: bara de titlu cu butoanele de minimizare, restaurare şi închidere a programului, bara cu meniuri, bara cu unelte de lucru standard, bara cu instrumente de formatare, bara cu instrumente de desenare şi bara de stare. Prezenţa sau absenţa barelor cu instrumente, amintite puţin mai sus, este validată prin accesarea comenzilor corespunzătoare din meniul Vizualizare.După cum deja aţi observat, bara cu instrumente pentru desenare este identică cu cea din MS. Word.

52


MS. Power Point oferă utilizatorului trei variante de a crea o nouă prezentare grafică atunci când deschidem un fişier nou folosind opţiunea Fişier-Nou:

1) O prezentare în alb (Blank prezentation), de la zero, care este indicată doar pentru persoanele care nu sunt începătoare în această activitate.

2) Cu ajutorul unui şablon formă (Template) care conţine doar şabloane de formatare, diapozitivele fiind create de utilizator;

3) Cu ajutorul unui şablon de prezentare (AutoContent wizard) care presupune şabloane de diapozitive şi şabloane de formatare;

Un şablon de diapozitiv este o formă de amplasare a unor elemente componente care îi oferă acestuia un anumit aspect. Un şablon de formatare conţine o schemă de culori predefinite împreună cu o machetă generală a şablonului pentru fiecare diapozitiv în parte.

RECUNOAŞTEREA STRUCTURII UNEI PREZENTĂRI GRAFICE

O prezentare grafică este formată dintr-un diapozitiv/slide principal şi un anumit număr de diapozitive secundare, prezente într-o ordine bine definită printr-o numerotare automată, ataşată fiecărui diapozitiv în parte. Diapozitivele, la rândul lor, pot conţine cinci zone: zona pentru titlu, zona pentru elementele/obiectele care compun diapozitivul în cauză şi câte o zonă pentru număr de pagină, data şi timpul precum şi subsol de pagină. Zona pentru titlu conţine o casetă pentru titlul diapozitivului iar zona pentru obiecte conţine o casetă sau mai multe casete cu informaţie. Această informaţie poate fi de tip text , ClipArt, imagine, secvenţă video sau secvenţă sonoră şi este prezentată structurat, pe mai multe niveluri, foarte bine vizibile în panoul Outline prin punerea în evidenţă cu ajutorul unor marcatori.

EDITAREA TEXTULUI ÎNTR-O CASETĂ DE TEXT

Pentru a edita textul dintr-o casetă de text, acţiune realizată foarte uşor atât în panoul Outline utilizând modul Normal de vizualizare cât şi în panoul Slide, parcurgeţi următorii paşi:

1) Executaţi clic-stânga în caseta de text pentru a o selecta;2) Selectaţi, ştergeţi, înseraţi, înlocuiţi, copiaţi, mutaţi sau tăiaţi textul din caseta

curentă de text respectând toate regulile de introducere de text învăţate la modulul Procesarea documentelor Word- toate introducerile vor fi reflectate şi în panoul în care nu editaţi în acel moment.

53


INTRODUCEREA TEXTULUI ÎN DIAPOZITIVE DIFERITE DE DIAPOZITIVUL PRINCIPAL

Pentru introducerea textului în diapozitive diferite de diapozitivul principal parcurgeţi următorii paşi:

1) Selectaţi diapozitivul în care doriţi să introduceţi text;2) Selectaţi caseta corespunzătoare zonei unde doriţi să introduceţi text;3) Fixaţi punctul de înserare şi aplicând toate cunoştinţele acumulate de

dumneavoastră în editarea textului;4) Validaţi introducerile de text din caseta curentă, prin clic-stânga oriunde în afara

casetei curente, după care continuaţi procesul prin parcurgerea paşilor 2)-4) pentru fiecare din casetele care aparţin diapozitivului curent.

INSERAREA UNUI DIAPOZITIV

Se apasă instrumentul DIAPOZITIV NOU din bara de formatare sau opţiunea Inserare-Diapozitiv Nou sau tastele Ctrl+M

ASPECTUL PENTRU DIAPOZITIVE

Se alege opţiunea Format-Aspect Diapozitiv sau clic dreapta pe miniatura diapozitivului şi se alege Aspect Diapozitiv şi în dreapta ecranului apare caseta cu diverse aspecte (se poate aplica diapozitivelor noi sau celor deja inserate);

ŞABLOANE FORMĂ DIAPOZITIVE

Se alege opţiunea Format-Formă Diapozitiv sau clic dreapta pe miniatura diapozitivului şi se alege Formă Diapozitiv şi în dreapta ecranului apare caseta cu diverse forme. Se aplică la diapozitivele selectate sau la toate diapozitivele.

FUNDAL DIAPOZITIVE

Se alege opţiunea Format-Fundal sau clic dreapta pe miniatura diapozitivului şi se alege Fundal apare caseta:

Se aplică la diapozitivele selectate sau la toate diapozitivele.

54


TRANZIŢIE DIAPOZITIVE

Se alege opţiunea Expunere diapozitive-Tranzitie diapozitiv… sau clic dreapta pe miniatura diapozitivului şi se alege Tranzitie diapozitiv… apare caseta:

Se selectează un efect de tranziţie;

Se selectează viteza

Se selectează sunetul (dacă este cazul)

Se selectează avansarea ® se poate face la comandă ( când se face clic cu mouse-ul) sau/şi în mod automat după x secunde;

Aplicarea efectului se poate face pentru toate diapozitivele dacă se apasă butonul se aplică la toate diapozitivele altfel doar pentru cele selectate;

Pentru a vizualiza expunerea se accesează instrumental EXPUNERE DIAPOZITIVE (se află sub caseta cu miniaturile diapozitivelor), expunerea începe cu diapozitivul selectat.

ASCUNDEREA UNUI DIAPOZITIV

Diapozitivul nu va fi afişat la expunerea prezentării. Se alege opţiunea Expunere diapozitive-Ascundere diapozitiv… sau clic dreapta pe miniatura diapozitivului şi se alege Ascundere diapozitiv…

ŞTERGEREA UNUI DIAPOZITIV

Se alege opţiunea Edit-Ştergere diapozitiv… sau clic dreapta pe miniatura diapozitivului şi se alege Ştergere diapozitiv…

SCHIMBAREA POZIŢIEI ÎN PREZENTARE A UNUI DIAPOZITIV

Se trage cu mouse-ul miniatura diapozitivului în poziţia dorită.

55


COPIEREA UNUI DIAPOZITIV clic dreapta pe miniatura lui Copiere Clic dreapta în poziţia în care se doreşte copia Lipire.

ANIMAŢIE PARTICULARIZATĂ

Pentru obiectele din diapozitive se pot aplica efecte de animaţie. Se alege opţiunea Expunere diapozitive ® Animaţie particularizată se selectează obiectul căruia dorim să-i aplicăm efect şi cu ajutorul controalelor

grafice afişate în caseta animaţie particularizată se adauga un efect (din cele patru categorii). Dacă este cazul se poate elimina;

se selectează momentul de pornire:o la comandă® când se dă clic cu mouse-ul;o cu precedentul sau după precedentul;o viteza efectului.

CONFIGURARE EXPUNERE

Se alege opţiunea Expunere diapozitive ® Configurare Expunere

Dacă se bifează Ciclează continuu până la Esc prezentarea va rula până când apăsăm tasta ESC. (când se termină o ia de la capăt cu primul diapozitiv)

56


EXPUNERE DIAPOZITIVE

Pentru a vizualiza prezentarea (rula) se alege Expunere Diapozitive-Vizualizare Expunere sau se apasă tasta F5.

PREZENTĂRI EXPUSE LA COMANDĂ

Afişarea unui dispozitiv se face doar dacă se dă clic pe un obiect (casetă text, imagine, simbol) care are creată legătură la diapozitvul ce va fi afişat. Pentru a creea legătura unui obiect la un diapozitiv:

1. se selectează obiectul;2. se alege Expunere diapozitive-Setări acţiune

3. se selectează Hyperlink către4. se selectează diapozitivul la care se va face legătura.

Notă: la expunerea prezentării afişarea diapozitivelor se face în funcţie de clicul dat pe elementele care au legături. Pentru a anula afişarea la comandă se face: EXPUNERE DIAPOZITIVE ® TRANZIŢIE DIAPOZITIVE;

5. se dezactivează cassetele de validate aflate în grupul avansare diapozitive şi se aplică la toate diapozitivele.

SALVAREA PREZENTĂRII

Prezentarea este salvată implicit cu extensia .ppt. Dacă la salvare în caseta tipul fişierului se alege Expunere PowerPoint (*.pps), la execuţie nu mai deschide programul POWER-POINT, este expusă în mod automat. Pentru a salva prezentarea în format .pps când se dă comanda de salvare în caseta tip fişier se selectează: .pps.

Observaţie: diapozitivele unei prezentări pot fi salvate în fişiere de imagini ( .jpg, .pmg ). Când se dă comanda de salvare, în caseta tip fişier se selectează formatul de imagine.

57


UTILIZAREA MIJLOACELOR MODERNE DE COMUNICARE INTERNETUL ŞI POŞTA ELECTRONICĂ

4.1 NOŢIUNI DESPRE INTERNET

IDENTIFICAREA TERMENILOR SPECIFICI INTERNETULUI

O reţea de calculatoare este formată din două sau mai multe calculatoare interconectate între ele, capabile să facă schimb de informaţii.Internetul este un sistem mondial de reţele de calculatoare interconectate care reprezintă o sursă inepuizabilă de informaţii şi ofera o formă de comunicare între oameni.Reţeaua internet pune la dispoziţia utilizatorilor o mulţime de servicii printre care:

Serviciul WWW (World Wide Web) – constă din milioane de pagini ce conţin texte, imagini grafice, animaţii, fişiere audio şi video precum şi legături spre alte pagini web (hyperlink)

Serviciul de poştă electronică (e-mail) – trimiterea şi primirea de scrisori electronice

Serviciul de transferări de fişiere (FTP) – schimb de fişiere între calculatoare server şi calculatoare locale

REALIZAREA CONEXIUNII LA INTERNET

Un calculator client este orice calculator conectat în reţeaua internet. Conectarea se face prin intermediul unui server pus la dispoziţie de un furnizor de servicii internet (ex: RomTelecom, RCS,RDS...). Funrizorii de servicii internet pot oferii diferite variante de conectare la interner prin:

Dial-up ADSL Linie inchiriata CATV Modem radio Fibra optica

Fiecare calculator conectat într-o reţea are alocată o adresă IP (Internet Protocol Address) unică. Un calculator poate fi identificat în reţea dupa IP.

IDENTIFICAREA INFORMATIILOR CE POT FI GASITE PE INTERNET

Pentru răsfoirea datelor pe internet, serverele le stochează în fişiere numite pagini Web. O pagină Web conţine texte, imagini, sunete, video şi este un fişier în format hipertext (cu extensiile html, htm, etc). Fiecare pagină Web are o adresă. La o adresă pot fi stocate mai multe pagini Web. În momentul accesării adresei se afişează pagina principală cu ajutorul căreia pot fi accesate şi celelalte pagini.

Forma generală a adresei unui site este:www.numegazda.domeniu - numegazdă este numele ales de proprietarul site-ului şi este unic- domeniu reprezintă numele domeniului pe internet şi poate fi: com, org, edu, net, ro,it, fr, etc.Exemple: www.yahoo.com, www.hotmail.com

58


Pentru accesarea paginilor web utilizatorul trebuie să aibă instalat un program de răsfoire (de navigare) numit browser. Cele mai utilizate fiind: Internet Explorer, Mozilla Firefox, Google Chrome, Opera, etc.

4.2. UTILIZAREA BROWSERELOR INTERNET EXPLORER ŞI MOZILLA FIREFOX

Navigarea se realizează indiferent de browser astfel:

59

zona adresa

Butoane ÎnainteÎnapoi

zona adresa

Butoane ÎnainteÎnapoi

Tab nou

Tab nou


Se introduce adresa unui site în zona adresa şi se apasă tasta ENTER, se aşteaptă o perioadă de timp încărcarea site-ului respectiv. Se selectează o informaţie de pe ecran, informaţie ce reprezintă o hyperlegătură. La un clic pe această informaţie se va deschide o altă pagină corespunzătoare informaţiei respective. Pentru revenirea la pagina anterioară se foloseşte butonul Înapoi (Back) sau pentru o pagină înainte butonul Înainte (Forward)La fiecare deschidere a browserului, acesta încarcă o anumită pagină prestabilită. Pentru a seta ce pagină să încarce la deschidere alegem:

În Interner Explorer, Tools-Internet Options-General şi în câmpul Home Page specificăm adresa paginii de start.

În Mozilla Firefox, Tools-Options-General şi în câmpul Home Page specificăm adresa paginii de start.

În cazul în care dorim să deschidem mai multe ferestre de navigare (tab-uri), în interiorul ferestrei principale specifice browserului, se apasă butonul Tab nou (New Tab)

4.3 UTILIZAREA MOTOARELOR DE CĂUTARE

Pentru a găsi informaţiile mai uşor există site-uri speciale ce poartă denumirea de motoare de cautare. Cele mai cunoscute sunt:www.google.com (www.google.ro)www.yahoo.comwww.altavista.com

După încarcarea site-ului www.google.ro apare imaginea:

Pentru căutare se introduce cuvintele cheie în caseta text din mijlocul ferestrei şi se apasă tasta ENTER sau clic pe butonul Cautare Google. O să apara o listă cu multe adrese de site-uri care conţin cuvintele cheie introduse. Pentru accesarea uneia din adrese se face clic pe numele ei.

60


4.4 CREAREA UNEI ADRESE DE E-MAIL

O adresă e-mail reprezintă un spaţiu stocat pe un dispozitiv de stocare al unui server E-mail. Spaţiul poate stoca masaje şi fişierer de orice tip (imagini, filme, documente).

Pentru accesarea unei adrese, utilizatorul foloseşte un program special numit program client-mail. Serviciile pot fi gratuie sau contra cost. Dacă serviciul este gratuit nu trebuie instalat în calculatorul utilizatorului un program client-mail pentru că se poate executa direct de pe serverul unde se află adresa. Executarea programului se face automat cu deschiderea paginii Web a furnizorului de servicii email. Cei mai utilizaţi furnizori cu servicii gratuite sunt:

Yahoo; Google (gmail); Microsoft (hotmail).

O adresă e-mail se reprezintă a alfa numeric cu un şir de caractere format din două părţi:

prima parte reprezintă identificatorul utilizatorului; a doua parte reprezintă identificatorul furnizorului. între cele două părţi se află caracterul @

Exemple: [email protected] [email protected]@gmail.com

Pentru a creea o adresă e-mail utilizând un furnizor cu servicii gratuite se execută următorii paşi:

se accesează pagina web cu servicii E-mail a furnizorului (ex: www.yahoo.com,

se se dă clic pe link-ul

se accesează se completează formularul cu date personale (nume, prenume, …);

61


Observaţie: este recomandat să se completeze cu date reale şi apoi să fie notate într-o agendă.

se accesează butonul

4.5 EXPEDIEREA ŞI RECEPŢIONAREA UNUI MESAJ DE E-MAIL

ACCESAREA ADRESELOR E-MAIL

Pentru a accesa o adresă de e-mail care a fost creată folosind serviciul gratuit de la www.yahoo.com:

se accesează pagina web www.yahoo.com

se dă clic pe link-ul se introduce adresa de e-mail sau doar ID-ul in caseta

se introduce parola de acces în caseta

se apasă butonul

Pentru gestionarea adresei de e-mail programul client yahoo afişează fereastra:

62


Inbox® dosar care reţine mesajele primite; Drafts ® dosar care menţine mesaje chiar şi neterminate pentru a fi

trimise mai târziu;

Sent ® dosar care reţine mesajele trimise; Spam ® dosar care reţine mesaje filtrate de dosarul inbox (pentru a nu

reţine informaţii gen publicitate sau propuneri, dosarul inbox execută filtrarea şi ce nu corespunde este trimis în spam);

Observaţie: se întâmplă ca uneori filtrarea să nu se facă corect şi mesajele importante să ajungă în spam.

Trash ® dosar care reţine dosare şterse.

Pentru a crearea unui mesaj se alege butonul şi apare formularul:

63


În caseta TO se introduce adresa destinatarului (dacă sunt mai multe se introduc cu ; între ele)În caseta Subject se introduce subiectul mesajului şi mai jos se scrie conţinutul mesajului. Dacă odată cu mesajul se doreşte trimiterea unui fişier ataşat se alege şi se selectează fişierul respectiv. Putem atasa unul sau mai multe fişiere cu condiţia să nu depăşim 25MB.

Pentru a fi trimis mesajul se alege butonul

Pentru a şterge un mesaj din Inbox, se selectează şi se alege Pentru a trimite un mesaj primit către alt destinatar, se alege

64


ADOBE PHOTOSHOP

Photoshop este o aplicatie specializata in prelucrarea imaginilor tip bitmap. Numai un ansamblu redus de optiuni din cadrul aplicatiei lucreaza cu vectori, definiti in cadrul acestei aplicatii sau importati din alte aplicatii de grafica vectoriala, in special pentru a fi transformati in selectii sau maşti. Principalul avantaj al acestei aplicatii este faptul ca editarea se poate face pe nivele (layers) ceea ce ne permite sa efectuam o serie de operatii complexe de editare care fiind aplicate pe nivele nu altereaza imaginea originala, acest lucru permitandu-ne o prelucrare fina şi foarte precisa a aspectului final. Modul de lucru este foarte asemanator cu tehnica traditionala de animatie unde desenul final este obtinut prin suprapunerea mai multor filme transparente. Aplicatia mai ofera şi functii pentru editarea textului. Pentru pornirea aplicatiei se selecteaza pictograma programului, ca urmare se deschide urmatoarea fereastra:

In partea de sus se afla bara de meniuri, in stanga bara cu instrumente iar in dreapta paletele. Paletele pot fi inchise, minimizate dar fiind intens folosite, este bine sa le lasam deschise pentru a dispune permanent de operatiile pe care le comanda.

65


DESCHIDEREA UNUI FISIER NOU

Selectand comanda File/New apare urmatoarea caseta de dialog, in care alegem numele fişierului, marimea fizica a imaginii, unitatile de masura, rezolutia, profunzimea culorii şi culoarea fundalului

BARA CU INSTRUMENTE

Când deschideţi programul, veţi vedea o casetă verticală în formă dreptunghiulară numit Toolbox, cu aproximativ 20 de instrumente, în funcţie de versiunea de program.

1. Selectaţi un instrument prin clic pe ea în caseta de instrumente. Un triunghi mic în colţul din dreapta jos vă spune dacă există instrumente ascunse. Faceţi clic dreapta pe săgeată pentru a accesa aceste instrumente.

2. În cazul în care caseta de instrumente devine ascunse, sau doriţi să-l ascundă pentru spaţiul de lucru mai mult, mergeţi la meniul Window, la partea de sus a spaţiului de lucru, şi apoi Tools. Fie bifaţi sau debifaţi bifa de lângă ea.

Sugestie:Cel mai bun mod de a învăţa instrumente este de a le folosi. Practica cu fiecare instrument de multe ori până când înţelegeţi modul de lucru cu ele.

66


1. Grupul de instrumente pentru selectare

In cazul in care din cadrul barei de instrumente alegem unul din instrumentele de selectare, vom observa ca paleta Optiuni ataşata interactiv instrumentelor işi va schimba titlul in Marquee Options. Comenzile pentru marcaj rectangular, eliptic, o coloana, o linie, sau decupare pot fi selectate şi din bara de instrumente cu ajutorul meniului derulant sau prin alegerea optiunii dorite din cadrul paletei Options; tot aici putem stabili stilul in care sa se faca selectarea: Normal, Constrained Aspect Ratio (cerc sau patrat) şi Fixed Size (dimensiune exacta in pixeli). In cazul in care dupa ce am facut selectia aplicam o culoare sau un efect asupra ei, prin activarea optiunii Feather linia de marcaj nu va mai delimita exact culoarea sau efectul aplicat, ci in functie de valoarea in pixeli aleasa, inafara liniei de marcaj se va face trecerea gradata de la maximum de culoare sau efect pana la zero. Anti-aliased controleaza netezirea marcajului.

Aflat in partea superioara a barei cu instrumente, ea contine urmatoarele instrumente: Marquee - marcaj pentru selectarea unei portiuni dreptunghiulare sau eliptice; Pentru a muta, copia sau decupa portiunea cuprinsa in interiorul unui marcaj de selectare va mai trebui executata o operatiune. De asemenea, instrumentul Crop (decupare) este situat in cadrul meniului derulant asociat instrumentului Marquee iar Single Row şi Single Coloumn sunt instrumente de sine statatoare. Pentru a obtine accesul la comenzi atunci cand cursorul se afla in interiorul unui marcaj de selectare tineti butonul stang al mouse-ului apasat pentru afişarea meniului contextual.

Magic Wand (bagheta magica) - pentru selectarea unei portiuni neregulate, descrise automat prin determinarea pixelilor alaturati care sunt de aceeaşi culoare (in functie de toleranta aleasa, selectia poate sa fie foarte exacta referitor la culoarea aleasa, sau nu). Paleta asociata acestui instrument contine optiunea principala Tolerance - precizia cu care va fi selectata o anumita culoare: cu cat valoarea este mai mica precizia creşte.

Lasso (lasou) in "free-hand" şi poligonal - pentru selectarea unei portiuni neregulate descrise manual. Aceste instrumente sunt folosite pentru a selecta o portiune dintr-o imagine, dar marcajul de selectare nu face decat sa definesca acea portiune. Paleta de optiuni in acest caz are numai doua optiuni: Feather şi Anti-aliased. Un marcaj de selectare (marquee) şi portiunea de imagine pe care acesta o inconjoara nu

67


reprezinta unul şi acelaşi lucru. Exista in Ps4 aşa-numita "selectie vida", care consta intr-un marcaj de selectare care nu contine nici un element de imagine.

2. Instrumentele pentru aplicarea culorilor şi editarea imaginilor

Aceste instrumente sunt dispuse pe ecran imediat sub cele de selectare. Dintre ele instrumentul cel mai des utilizat pentru trasarea tuşelor de culoare este Paintbrush (pensula), urmat de Airbrush (aerograf) folosit in situatiile in care nu se doreşte obtinerea unei tuşe ferme. Instrumentul Pencil (creion), spre deosebire de alte instrumente lasa o tuşa ferma, optiune ce nu poate fi modificata. Instrumentul Rubber Stamp (ştampila de cauciuc) nu foloseşte culori, dar comportarea lui cromatica depinde de caracteristicile de culoare ale unui punct sursa (suprafata sursa) din cadrul imaginii, efectul fiind acela de duplicare a portiunilor de imagine indicate. Punctul sursa se poate muta odata cu instrumentul prin activarea optiunii Aligned sau poate fi resetat la caracteristicile puncului initial prin activarea optiunii Non-aligned. In plus, punctul sursa poate fi ales din cadrul unei imagini deschise in alta fereastra. Pentru selectarea suprafetei-sursa dupa activarea comenzii Rubber Stamp deplasati cursorul (care are forma unei ştampile sau a unui cerc cu cruce) deasupra portiunii de imagine pe care o doriti, apasati tasta Alt in timp ce tineti butonul mouse-lui apasat, eliberati tasta Alt şi fara a tine butonul mouse-lui apasat deplasati cursorul deasupra portiunii unde doriti sa duplicati puncul-sursa şi dati clic. Instrumentele Focus, Toning şi Smudge nu au ca efect aplicarea unei culori, ci modificarea ei.

-Pen(penita) in cadrul meniului exploziv se afla instrumentele pentru cai vectoriale.

Instrumente specializate: zona instrumentelor specializate contine un instrument de inserare a textului, instrumentul Vector Paths (cai vectoriale) şi instrumentul Gradient. Instrumentul Type in mod implicit aplica textul in mod automat intr-un nou nivel (Layer).

Type Mask (masca de text) este cel de-al doilea instrument de lucru cu elemente-text; acesta creaza un marcaj de selectare pe imagine sau pe un strat din imagine. Urmatorul instrument aflat sub penita foloseşte la trasarea liniilor. Din cadrul paletei asociate se stabilesc modul de aplicare, grosimea şi forma de inceput şi de sfarşit a ei. Sub instrumentul Type se afla instrumentul Gradient.

68


La fel ca şi la celelalte instrumente, din cadrul paletei de optiuni asociate stabilim modul de aplicare, opacitatea, culoarea de inceput şi de sfarşit, tipul gradientului, iar in cazul in care dorim sa aplicam un gradient special apelam la optiunea Edit.

Sub acest instrument se afla Pipeta utila in cazul in care dorim ca o anumita culoare din imagine sa fie folosita in timpul prelucrarii.

Ultimul instrument al acestei zone este Paint Bucket pentru aplicarea culorilor in interiorul unei selectii. Culoarea se alege din paleta de culori, iar modul de aplicare, opacitatea, toleranta la aplicare se stabilesc in cadrul paletei de optiuni asociate.

Urmatorul grup de instrumente este Lupa (functii de zoom) şi pictograma cu mana, ea fiind folosita in cazul in care imaginea a fost marita şi nu mai este afişata in intregime pe ecran; la apelarea ei putem sa deplasam imaginea fara apelarea barelor pentru derulare.

Urmatoarea zona este cea pentru alegerea sau cautarea precisa a culorii pe care dorim sa o aplicam.

69


Prin dublu-clic pe unul din patratele colorate din bara de instrumente este afişata caseta de dialog Color Picker. Culoarea poate fi aleasa aproximativ prin deplasarea cursorului in cadrul ferestrei ce contine paleta, sau precis prin intruducerea valorilor numerice corespunzatoare

BARA DE MENIURI

Meniul File

In meniul File - Import in cazul in care avem instalat un scanner, prin apelarea comenzii Twain putem scana imagini. In meniul File-Export in cazul in care am folosit cai vectorile, le putem exporta cu comanda Export Path to Ilustrator; caile vectoriale fiind transformate intr-un fişier cu extensia AI, acesta poate fi importat de exemplu intr-un fişier CorelDraw şi prelucrat ulterior. Tot aici se afla comanda File/Preferences care stabileşte modul in care programul Ps4 va lucra şi cantitatea dememorie pa care o va folosi din memoria sistemului.

Fig. 1

70


Fig. 2

1. Tipul paletei de culori, modul de interpolare, netezirea contururilor la imprimare, lucrul cu memoria temporara, afişarea denumirilor culorilor, etc.

2. Daca in momentul salvarii fişierului se va salva şi o imagine de previzualizare şi optiuni de compatibilitate cu versiuni mai vechi ale programului.

Fig. 3

Fig. 4

71


3. Modul de afişare a celor patru culori care pot fi tiparite (CMYK), vizualizarea celor patru canale de culoare in tonuri de gri, modul de aplicare a culorilor la imprimare şi modul de vizualizare al cursorului.

4. Setari referitoare la modul de afişare al fundalului transparent şi in cazul in care imaginea prelucrata este RGB sau alt mod decat CMYK putem stabili o culoare care ne va avertiza ca acele culori nu pot fi tiparite.

Fig. 5

Fig. 6

5. Tipul unitatilor de masura.

6. Culoarea şi stilul liniilor de ghidaj şi a grilei ajutatoare.

72


Fig. 7

Fig. 8

7. Photoshop este un mare consumator de memorie; de cele mai multe ori pentru operatiunile de prelucrare pe care le efectuam memoria RAM se dovedeşte insuficianta, in acest caz aplicatia creindu-şi o memorie temporara mai lenta pe hard-disc pentru a putea finaliza operatiunea. De aici definim partitiile unde programul işi va crea fişierele temporare in functie de spatiul liber existent pe ele. Tot aici indicam programului unde se afla directorul care contine Plug-Ins-urile.

8. In timpul operatiunilor de prelucrare exista anumite comenzi care se repeta des. Pentru creşterea vitezei cu care se executa aceste operatiuni se va apela la memoria Cash, care va stoca aceste instructiuni pentru a putea fi apelate rapid de catre procesor. Tot aici putem stabili cata memorie RAM din cea disponibila va fi folosita de catre program. Aceste optiuni pot accelera lucrul, dar fara o cunoaştere in profunzime a sistemului pe care este instalat programul setarile pe care le facem pot sa incetineasca lucrul; de aceea recomandam ca aceste optiuni sa fie lasate nemodificate deoarece in timpul programului de instalare Photoshop face o masuratoare automata a resurselor sistemului şi stabileşte valorile necesare.

In cadrul meniului Edit/Purge exista patru optiuni: Undo, Clipboard, Pattern şi Snapshot. In timpul lucrului Photoshop pastreza in memoria temporara ultima operatiune efectuata pentru a o putea anula. In cazul folosirii operatiunilor Copy şi Paste in memoria Clipboard ramane stocata informatia folosita; in aceste cazuri pentru a elibera spatiul de memorie, fapt care duce la accelerarea lucrului, solicitam programului sa ştearga aceste informatii.

Meniul Image

73


1. Mode - stabileşte profunzimea culorii.

- Bitmap: doua culori alb şi negru fara treceri

- Grayscale: 256 de tonuri de gri

- Duotone: mod special de culoare interpretabil numai de Ps4 util de obicei pentru obtinerea unor imprimari care contin 2 sau 3 culori

- Indexed Color: 256 de culori

- RGB Color: mod de culoare afişat de catre monitor

- CMYK Color: cele patru culori folosite la tipar

- Lab Color: o definire a culorilor vis-a-vis de trei parametri care permite o calibrare extrem de precisa pentru schimbul de informatii-culoare intre diverse aplicatii şi dispozitive de intrare şi ieşire.

- Multichannel: fiecare culoare este aplicata pe un canal separat

- 8 Bits/Channel: informatia-culoare referitoare la profunzimea ei este stocata in maximum 8 biti.

- 16 Bits/Channel: informatia-culoare referitoare la profunzimea ei este stocata in maximum 16 biti.

2. Adjust

In cadrul acestui meniu putem efectua operatiuni de ajustare fina referitoare la luminozitate, contrast, saturatie, balanta de culori etc., toate aceste operatiuni de corectie fiind executate in casetele de dialog care vor fi afişate in cazul alegerii unei operatiuni, valorile necesare putand fi introduse de la tastatura sau glisand cu mouse-ul potentiometrele sau curbele afişate şi observand efectul pe care il are asupra imaginii.

3. Image Size

74


In sectiunea superioara este indicata dimensiunea originala a imaginii, iar in cea inferioara modificam latimea, inaltimea şi rezolutia pentru a ajunge la rezultatul dorit. Putem sa alegem o scalare proportionala, caz in care se va activa optiunea Constrain Proportions. In cazul in care optiunea Resample Image nu este activata, atunci cand modificam rezolutia automat se va schimba dimensiunea fizica a fişierului şi invers. Tot aici putem stabili modul de interpolare a culorilor. Ps4 ne va calcula automat noua dimensiune a fişierului.

4. Canvas SizeCand dorim marirea sau micşorarea suprafetei de lucru (fara modificarea dimensiu-nilor pe care le are imaginea) apelam la comanda Canvas Size.

5. Rotate CanvasPentru a oglindi sau roti fişierul apelam la aceste comenzi. Activand comanda Arbitrary putem roti fişierul cu o precizie unghiulara de o sutime de grad.Prescurtarea CW reprezinta rotatia in sensul acelor de ceasornic, Iar CCW invers.

Meniul Layer

75


Aşa cum s-a precizat la inceput, marea majoritate a operatiunilor pot fi executate in doua sau trei moduri. Majoritatea operatiunilor care pot fi aplicate asupra unui Layer (nivel) pot fi efectuate apeland meniul Layer sau apeland comanda similara din cadrul paletei Layer. Exista un singur grup de operatiuni care pot fi aplicate unui layer care nu pot fi apelate decat prin meniul Layer. Acesta este Transform. Odata apelata, aceasta comanda ne permite scalarea, rotatia, inclinarea, deformarea, punerea in perspectiva a layerului; toate acestea fiind executate direct cu mose-ul au un grad de precizie scazut. Pentru efectuarea acestor operatiuni precis apelam comanda Numeric, care ne permite introducerea valorilor numerice corespunzatoare.

Meniul Select

Inafara comenzilor referitoare la selectii descrise anterior, din acest meniu mai putem executa urmatoarele operatiuni asupra selectiilor:Modify - Borders: creaza un chenar cu grosimea masurata in pixeli egala cu cea indicata de noi.

- Smooth: rotunjeşte conturul descris de selectie in functie de parametrii aleşi.- Expand: extinde selectia in functie de valoarea introdusa.- Contract: inversul operatiunii Expand.

Grow - extinde selectia asupra tuturor zonelor din imagine care contin aceeaşi culoare din interiorul selectiei.Similar - selecteaza tonurile de culoare similare cu cel din selectie.Save Selection - daca dorim sa reutilizam selectia existenta o putem salva folosind aceasta comanda, iar atunci cand avem nevoie de ea apelam comanda Load Selection.

Color Range - ne permite sa selectam o anumita culoare din imagine ca instrument de selectare fiind folosita pipeta.

Meniul Filter

76


Pe langa operatiunile de editare şi efecte mai exista un grup de comenzi numite in Photoshop filtre. Dupa instalarea programului, apeland meniul Filter se deschide meniul derulant alaturat care contine in partea de sus comenzile Last şi Fade Filter. Prima dintre ele reproduce automat la apelare ultimul filtru folosit, a doua stabilind intensitatea cu care va fi aplicat. Urmatoarea sectiune contine filtre grupate in functie de efectul vizual obtinut. De exemplu Blur contine toate efectele de incetoşare a imaginii pe care Photoshop le are implementate. Artistic contine filtre care, ca efect vizual final creaza o imagine care seamana cu tuşa de pensula, desenul in carbune, cu o gravura, etc. Urmatoarea sectiune nu este obligatoriu sa apara, ea devenind activa numai dupa instalarea corecta a Plug-ins-urilor (extrem de numeroase) dorite. Aceste Plug-Ins-uri sunt produse special pentru Photoshop, ele oferindu-ne o paleta foarte larga de efecte vizuale care pot fi aplicate imaginii, multe dintre ele putand executa intr-un singur pas prin selectarea optiunilor potrivite in caseta de dialog care se afişeaza, operatiuni care altfel ne-ar cere executarea multor şi complexe operatiuni de prelucrare mari consumatoare de timp. De multe ori efectul vizual obtinut este superior celui pe care-l putem obtine folosind instrumentele puse la indemana de programul Photoshop.

Meniul View

Pe langa operatiunile de zoom pe care le putem efectua şi cu lupa din cadrul barei de instrumente: lupa+Alt - zoom out, lupa+clic - zoom in, lupa+clic dreapta - meniu contextual referitor la afişare, aici mai putem controla afişarea liniilor de marcaj, a cailor vectoriale, a riglelor, a liniilor de ghidaj şi a grilei.

Doua optiuni sunt deosebit de utile pentru pregatirea tiparirii: CMYK Preview - pentru ca monitorul ne afişeaza informatia-culoare in modul RGB, iar rezultatul tiparit foloseşte informatii-culoare CMYK, prin activarea acestui mod de vizualizare, Ps4 va afişa pe ecran imaginea in lucru ca şi cum ar fi imprimata pe hartie. Deoarece multe functii şi efecte devin inactive la selectarea modului de culoare CMYK este indicat ca imaginea prelucrata sa fie RGB in timpul prelucrarii activam aceasta functie, iar la terminarea prelucrarii convertim fişierul la modul CMYK. Un alt avantaj al acestui mod de lucru este ca dimensiunea unui fişier RGB este mai mica decat in mod CMYK. Pentru a putea observa culorile aflate inafara plajei de imprimare a imprimantei activam optiunea Gamut Warning.

Meniul Window

77


In acest meniu, pe langa optiunile comune programelor care lucreaza sub Windows, mai putem indica programului care din paletele existente sa fie afişate.

TiparireaProgramul Photoshop ne permite folosirea urmatoarelor categorii de baza pentru

tiparire: tiparirea pe imprimante personale, tiparirea la un birou de servicii (Pre-press), tiparirea comerciala şi publicarea electronica.

Tiparirea pe imprimante personaleAcest mod de tiparire nu ne ofera un rezultat performant, dar pentru lucrul de zi

cu zi este multumitor. Cu toate acestea, unii parametri trebuie cunoscuti.Tipariti toate imaginile in modul RGB. Deşi majoritatea imprimantelor color utilizeaza o combinatie de cyan, magenta, galben şi negru, circuitele de conversie a culorilor din cadrul acestor imprimante au fost proiectate pentru conversia interna a imaginilor RGB in CMYK.

Atunci cand tipariti din Photoshop, documentul activ este plasat in centrul paginii.

Activand optiunea Gray imaginea tiparita va fi in tonuri de gri.Activand optiunea CMYK nu puteti sa previzualizati modificarile, in plus daca

tipariti pe o imprimanta de uz personal rezultatele nu vor fi de cea mai buna calitate, deoarece imprimanta şi driverele sunt optimizate pentru prelucrarea datelor RGB. In caseta de dialog Page Setup zona cuprinsa intre cele doua bare negre este folosita pentru pregatirea imaginii in cadrul unui birou de Pre-press. Prin activarea acestor optiuni şi tiparirea pe imprimante de uz personal nu vom obtine rezultatele scontate.

http://www.nelutu.info/2011/07/cum-sa-faci-bani-online-din-grafica.html

78