ONâvkââkk (kl. Vâkâv) 2 »prilio st v.14 április st. n.

Lsts in tisears âuminecâ kretul ps na an 10 tl.?s '/, âs an b tl.

ks '/« âe an 2 tl. 70 or.pentru komLnia ps an 25 Isi

XXXI.1895.

_______________________

^cola eu noi-oe.(liovelL âin popor.)

(brmare.)

?ciu, câ a merge âupâ Lueurel. Dragostea intre ei e tare mare. Le ei nime nu i-a mai âespârli nici oâatâ

§âi Lucurel, mâ! ce stai rámámat cu capul âe serâstâ, ia mai lasâ gânâurile, aââ,

âela olaltâ, âorâ. . . mórtea! . . . âarâ tot e mai bine ca sâ auAm, ce-a Ace ?i ea, care va li cuvântul âin

L mai cuminte, ââcâ se kac tóté eu ebibsuâlâ,

bere, aââ .. .— ^âuc, iscâ vin . . .

» — "bornâ 'n stielâ.

áragu tatei,

— vestul, bre. bre, âa Ace Oasian rââsmânâu-se âupâ mesâ, ea sâ ?âââ mai ârept, oum se cuvine.

— In skâr?it ?cii cs? mo? Oailean — Ace el mi?cat ?i cu glas tare, ea sâ-l auââ tosi — eu l-oi spune una ea <jeee: ce se atinge âe bina, âe mâritatul ei, apoi am ?i eu o vorbâ âe spus, 6inâ câ nu numai oâatâ l-am seâpat-o âela mórte. 8L nu ti fost eu, ea erâ âusâ âe mult in eesa- laltâ lume.

— Line Aci, eu nu Ac eâ nu, âarâ ?cii âumneata. . . trebue sâ o auAm ?i pe Lovast^a; ea i-a âat âs supt, ea a creseut-o, ea a invs- lat-o sântele rugăciuni, frica âe Dumnezeu, a?â- âarâ ?i ea sâ vorbescâ in treba acósta.

— ^?á este — i ââ Luciei — eâei Aes sfânta seripturâ: binecuvânta­rea pâri noilor intLrs?ee casele copiilor.

— ^?â-i ârept, — a- âauge Locanes.

— Iarâ bina — ur- móüL mo? Oailean —?i

ce faci! cânâ oi cu spatele âe

bó-o eu — pâretele âe

gura ei. pe cale, vastisei, Lucurel va si in tul âat. Atunci <

, cum ar trebui sâ tie. Cuvântul meu ?i al 8e- apoi cel rostit âe bina, âe baâea Laâale ?i âe inaintea omenilor are mare putere ?i nime nu

> stare sâ ne kaeâ ea sâ nu ne l'ncm âe cuvân- Inlelegerea âintre noi este âeei âe trebuință,

or ü täte bune, lucrurile n'or merge pe âos, iarnorocul s'a linó âe ei.

ea are mintea ei »

— ^?â-i — intârirâ eu tosii — bine ai vor­bit; tote trebus kâeute cu cap — ps rânâ.

— Nici pe vornic nu-I pun ori-?i-eum in frun­tea satului — grăi Lo- canel — ci mai intâiu tre- bue sâ tie alegere ?i ale­gerea trebus sâ se facâ âupâ eum spune legea impârâteseâ, iarâ nu iae' a?â, âe-a banâi a-manâra, âupâ eapul omenilor ori al comisarului.

— ^poi, urmâ Oa- sian, — iaeâ pe âumi- neeâ om si Ia âumneata, mo? Oailean! sâ ne a?- tepii . . . om veni eu toA sâ aâueem Ia capât eeea- ce am început amu Ia baâea Laâale. Lueurel, el âe bunâ samâ încâ n'a lipsi. Iar bina, ea sâ-?i alegâ singurâ pe cine vre... pe cel ee i mai seump la inimâ . . . noi nu vrem sâ-i eâl- câm voia.

— Line âarâ — aâau- gs mo? Oailean riâicân- âu-se in picior« — cânâ A vini Ia mine, îli găsi cu dunâ samâ in câmâ-

14

158 L ä Ll I L I änul XXXI.

rusâ âoue poloboeele âe bere, unu âe vin . . . âa, âa.. . îsi Fâsi, sâ nu-ini c^ieesi pe nume âe n'a 6 a?â . . . am âe unâe ... nu mi-i rubine . . . âarâ raekiu — ve 8pun ârept — cam pusin. . .

— LL, KL, KL — rîâ eu tosii in kokot — niei in trei söptömáni nu le-om pute be . . .

— Laiâesi 8â merjem, eL-i nopte.— La nu, mai stasi, 8â mai âLm îneâ eâte-o bere

— xrLi Locanes, Aolinâ pLkaruI in 8ânetatea eelor âe ca8â — ea nu ne-a 8trieá, n'avesi kabar. . .

La âa, ne-a strieá...

. — ^.u^it-ai, möi 1?uâor, o veste?— Oe?— laeL ee-i — i âL Nitru nöeLpt — bLâisâ vre

8â âee eopila âupL Lueurel.— L. . . âraeu! ?i eine s-o— M-o 8pu8 Loeanes spitropul, ?i a kost ?i lo-

Aoâna in filele aee8tea.— Leu, möi, reu — intârse l^uâor mânio8 —

bââisa nu-i eu tote âo^ele. Lar eL ?-o perâut minsele. t)re alt ginere 8â nu-?i potL ^Lsi numai pe aeela! Lu unul s-oi 8pune ârept, möi Mtre, eu nu-1 pot sukeripe Lueurel, nu âe alta, âa iae' a?â, eum am Pce ea âin 8önin. Lar eL mi 86 a?âHL o 8tâneâ pe pept, cânâ îl vöá. La sie eum îsi vine, a?â-i cL tot a?â? . . . si-i ^reu ?i sie cânâ îl ve<)i . . .

— La, a?â-i, mie mi-i tot a?â ea ?i sie . . . 8â nu-I veâ in ocbi . . . cânâ îl întâlnesc ?i-I vöá rî^ânâ, m'a? âuee pe lume nu alta, no! . . iaea . . . uitL-te pe kerâstL. . . vine. . .

— Oine?— Vine 2oe tot o kuxL . ..— Mi, möi . . . trebue 8â tis eeva . . a 6 avut

eu eine va vr'o 8upörare . . .La intrL: — Mi luâor, âa ?eiu eâ i-am âat eu,

m'a pomeni cât a trâi, a ?cie el eL ne-o kost trate. . .— La ee-i tu 2oe, ee-i?— Oe? îneâ me mai întrebași, ee-i? â'apoi voi

nu ?eisi nîmieâ? Nu ?eisi câ bââîsa i?i mâritL eopila âupâ amLrîtul eel âe Lueurel. LI e tratele no8tru!? a?â un trate 8â avem noi, ka! 8L nu pue nici intr'o 8amâ cuvintele nâstre? Nici atâta 8â nu ne asculte? ea 8â nu âee eopila âupL âsN8ul? Oumnata, ea cumnata, e alte eelea, âa el! âa ce 8â nu ne intre macar el in voe!? . .

Oailean intra pe incet in urma ei. va ee-i — Hice el rnjiânâ — ee-i tu 2oe? . . . 8tâ-i nu 6 a?â âe apu- catâ. Lâte-i bine, ce tac eu; Lueurel nu-i a?â âe reu,- cum ere<)i tu. . .

— Oum nu, âorâ mi-o 8pu8 . . .— Oine s-o 8pu8?— Hi-0 spus 8tan, teeiorul ilâei, eâ-u reu, tuâul,

inckipuit âe n'are pLreeke, ?i el îl ?eie bine, âorâ erau prieteni buni oâatâ. ^kara âe aceea noi eu tosii, — nâmul nostru — îneL îl cunó?cem incâtva, ?eim, eL n'ar ti âe noi . . âe noi ... âe ein8tea nostrâ. . .

— Ian, nu mai ereâe Ia minciunile altora — Hiee Oailean cam turburat — ace8tea-8 numai ni?te scorni­turi e?ite âin reutato omenâseâ.

— Nu âa eopila, bLâisâ! — i ââ «Luâor, aprins âe mânie.

— La oi âa-o.— N'o âa — ch'ee Nitru — ea nu-i âe el.— La oi âa-o.— N'o âa, csice Llitru 8Upörat — ea nu-i âe el.— La oi âa-o. '

— N'o âa trate, te roA, n'o âa — urma 2oe plinâ âe inâuio?are — pentru Dumnezeu! ascuItL-me, n'o âa, ea 8â nu-si parâ reu. Lesitori sunt câtâ krun<ZL ?i iârbâ, ?i mai buni ?i mai âe trâbâ âecât el . . . mai âe cin8te . . . mai âe omenie . . . mai âe lume . . . vorba- resi...

— Lie, eu nu me uit Ia aceea — respunâe Oai- lean cam amLrît — e mai dine cânâ e omul tâcut, âecât cânâ îsi toroeâne^ce verHi ?i useate . . . câ omenii nu-8 eum 86 euvins . . . eâ unu-i reu ?i altul nu-i bun . . . câ acestea lucruri ar trebui sâ tic a?â ?i altele alt­mintrelea ?i tot a?â mai âeparte ea o mârâ strieatâ. ..

Nisâ, âe ?i erâ mai tâeutâ, totu? ?i el erâ un neprieten a Iui -Lueurel. In tasâ-i vorbiâ bine, iar pe âin âos seurmâ ?i el, îl mu?eâ, eum s ar Hice pe kuri? ca ?i soru-sa eea mai mare Nusa, eare se tâcea a?â âe stântL ?i âe nevinovată la töte, ineât îsi veniâ sâ creoli, eâ mâear ea sine eu Lueurel, inse inseâar, câ ?i ea erâ un tel âe ?erpe cu âinsi lunZi, rari ?i venino?i...

— Nu âa eopila bLâisâ, — Hice Nisâ, uitânâu-se in tote pârsile, ea ?i eânâ ar ti voit sâ nu-I auââ Lu­eurel — ea-i prea trumosâ âe obrarul Iui . . . nu-i âa-o, a?â-i eâ nu? . ..

— Zorele nu rösare la stinsit.— N'o âa, bLâisâ!— ückerii nu tac pere.— N'o âa, bLâisâ!— Nici perii mere.— N'o âa, bLâisâ!— Le cire? nu erese kasole.— N'o âa, bLâisâ âraxâ!— Niei pe tlori cireșe, niei buresi pe lunL.— ^seultâ-me, bLâisâ, krâsiâre scumpe, n'o âa!— vin petrâ nu scurgi ?ör, âin âoue babe nu

posi tace o nevâstâ.— Oe vrei sâ spun cu cuvintele acestea, bLâisâ,

— intrebâ 2oe mâniosâ, eu oebii sintisi la âânsul.- Vreau sL spui, eâ preeum nu-i eu putinsâ sâ

rösarL sórele Ia stinsit, sL erâseâ pere pe mör, tasole pe eire? ori sâ scurgi rör âin petrL ?i a?â mai âeparte, tot a?â niei eu nu pot sâ sckimb eeea ce am kotLrît ?-am intârit — söptömána treeutâ —inaintea mai mul­tor Aospoâari cinstiși, pentru-eâ sâ ?eisi voi câ eu îs om âe cuvânt ?i Lina, ea-i ereseutâ âe Zevastisa âupâ xustul meu — in pa?ii mei — ?i s?â, ea niei oâatL nu s'a ILsa âe eeea Ia ce ?-a pus âe Aânâ ^mar vasi în­șelat âeeâ creâesi, eâ eu m'a? tace âe rîs la bötränese. O le^e, âeeâ oâatâ e intâritâ âe cei mai mari, ea nu se mai pote sckimbâ eu una eu âoue, si voi âorâ ?eisi eâ vornicul tote trebile sâte?ei le âire^e numai âupâ asttel âe le^i ?i âe aceea e bunâ rânâuielâ in sat 8atul e o Fospoâârie mare, easa mea o ^ospoâârie micâ; preeum acolo nu e iertat âe a sckimbâ legile âupâ plac, preeum si kotârîrile tâcute âe vornic ?i stetnieii Iui, tot a?â ?i aici. Ouventul âat române cuvânt, numai a?â se pote vorbi âe norocul ?i bunâ 8tarea copilu­lui meu.

— Nu âa eopila, bLâisâ! — <siee 2oe eu oeki mari ?i seâpârâtori.

— La oi âa-o, e6-a âa târgul si noroeul! ori e'a ti bine ori eâ nu, âe-amâ mi-i tot atâta. Nu pot pre- kaee. Oopila-I vrâ ?i Fata.

— va 8evsstisa ce âice? ?i ea-I vrâ?— Oum nu, ea nu 8e uitâ Ia gurile cele rele, ne-

voitore âe bine, ei se inârâptâ âupâ mintea si euFotul ei si are si ârept La ?-a ereseut eopila, ea i-a purtat âe FriZe, ea sâ nu se tri^L, ea sâ nu se înece s-amâ

Lmul XXXI. L N I L l L. 159

al^ii ar voi sâ se amestece in trebile ei ! mei, mei . . . aaaa... a . . . axâ eeva nn-mi plaee. Xu i iertat. . . nu-i cu eale . . .

2oe plesniâ âe ciuââ, âa xcii nu eeva! au^inâ vorda acesta. Ii veniâ sâ-xi iesâ âin tire. Oeâeai câx-a lua filele, axâ erâ âe amâritâ.

— Las' e:â oi inerte eu Ia 8evaslila — ^râî ea râspieat xi aspru — i-oi spune eu ceea ee am pe inima . . . supere-se ori nu, mie mi-i tot atâta. . .

— ^poi nu vrei, bââilâ! — mai întreba oâatâ Mtru, rox âe mânie — nu vrei sa ne ba^i vorba in samâ?

— Xu, eâ . . . ââ . . . nu vreau sâ-mi plân^ rîsul âin sLptâmâna treeutâ, aâeeâ nu pot sâ sar peste eu- ventul âat, ea sâ nu-mi parâ reu mai târziu.

Nitru apueâ pâlâria, o inâesâ in eap, scutura âin umere, trântele eu uxa âe se eutremurâ casa .si se âuce fârâ ea sâ mai ceva. Lrá venöt âe eiuâa; s'ar li apucat eu â^ee âe bătaie si par eâ pe loji i-ar ti eultat la pâment. 8â 6 tost âoue bâlerei eu raebiu pâovese inaintea Iui, niei un pie n'ar ti beut, ei pe amânâoue le-ar ti trântit intr'un colton unâeva, ca sâ nu le mai veââ nici sâ simseseâ mirosul lor. ^xâ âo muncit era âe Kânâuri rele. H-ar ti tâiat un âe^et xi par eâ n'ar ti simțit nimieâ. H-ar ti tâiat mâna intre^â xi par eâ nu I'ar ti âorut. Oasa Iui nu erâ âeparte, ei numai ea Ia o mie âe paxi. LI trece pe sub ierestâ, cum erâ âesckisâ, se pâlexce eu capul âe âensa, iar âin ILuntru mai aruneâ Ilicâ, baetu-seu, o stielâ âe apâ atarL . . .

— Oine-i aeolo? nu veâeti eâ eu îs! âraeului îs trebile pe lumea asta, vai . . . vai . . — i ââ el, seu- turânâu-xi straile âe apâ — par eâ-s tote pocite. . . tote merF pe âos . . . peste cap. . .

— Veâi — â>ee l'uâor nebnixtit — eâ nu-i bine!— Veâ — respunâe Oailean eu reeelâ, apueânâ

xi el printre nixte stocuri âe ten spre easa Iui. Lrá no- impâeat, îxi aâueea aminte âe eele petrecute in easâ. Hi Ie Aânâiâ ea xi eânâ le-ar ti visat. Oar eâ nu-i veniâ a ereâe, eâ trafti ar voi sâ striee eele ee le pu­sese Ia eale inainte âe vr'o eâteva Hile.

^xâ mergea bâtrânul Oailean, scârbit, aââne pFnit xi mâknit in sutletul seu. îxi batea capul eu tel âe tel âe ^Lnâuri âin pricina fraților. Li îi roâeau ureebile âe se prâpââiau. llr ti voit ea el sâ intre in âraZostea lor, sâ le kaeâ pe plac tocmai atunei, eânâ xi copilul cel mai mie li-ar ti putut spune, eâ nu se pöte xisâ-xi îee âe-o FriM, sa nu-xi batâ capul eu lucruri ee nu se mai pot preface xi eL, preeum nu se püte a^unAS ce­rul cu mânile, axa xi ei nu x-or mai vcâe niei oâatâ âorintele împlinite. Lrau mulși eari le áesle^au xi câu- tau sâ-i faeâ a prieepe tote acestea, âarâ âe Zeba! eâ âintr'a lor nu-i puteai scote xi ^ata. Xu suieriau nici sâ le vorbexei, cumeâ inseâsr e tütä truâa xi aler- ^âtura lor. Oar eâ-i tâiai, âa xeii, nu alta; eânâ auc^iau âela cineva câ loFoâna iuceputâ nu s'a mai âesfaeecât e lumea xi pâmentul. ^veau Ari^â xi nu xciu âe ee, se bâ^au, ea puxi âe eîneva inaâins, aeolo unâe nu Ie kerbea óla. vară ââ, n'au âat nici ei peste butue. H-au Aâsit omul ^lox Lailean erâ un om axer, a^'uns Ia cap. á fost trecut peste multe punji xi prin multe pââuri. Oiciorul Iui câlease prin multe sate. fost invâ^at âes- tule în viola Iui Heiea a âeosebi binele âe reu; scurt His, erâ eu tote mințile xi nu se lâsâ invortit xi mânat âe ori-ce mixeare âe vsnt. Lrâ, ee-i ârept, xi el intr'un rânâ îneâ eam Ia inâoâlâ âupâ eele ce auâise âela âen- xii, âarâ âupâ aeeea imbârbâtânâu-se îxi <)iee: cum, eu

sâ nu me pot âesbaerâ âo ei! âe roul lor sâ n'am pace in inimâ! eum, eu! ... eu .sâ nu scap âin slrîmtorâri! sâ nu me xeiu âoseureâ âin Miliarei,? lor! Oar eâtâ mai mare bueurio aur avut mai nainte, eu atâta mai multâ Ari^o îmi i'ae frâliorii mei ainu . . . aaaa . . . a . . . mi-oi sebimbâ vorbele âulei pe altele mai aspre, eâ vöä eL nu-i ineotro . . .

Oietului om i se rupea inima âupâ Oucurel, axâ âe ârâKuj îl inai avea.

^Vxâ pus pe ^âuâuri nennmârate, sosise si cle astâ- âatâ Ia uxa casei sale xi eânâ colea, âânâ cu oebii, nu­mai ce xâreșce pe un bâotan treeenâ eâlare pe ârum inâreptat eu fa>a spre eoâa calului. . .

— Oa ce faci, me! bâeto! — întreba Oailean, kâ- cenâu-xi bas âin nâcas.

— Ia vrea, moxulo, sâ arát omenilor eâ eu pot mer^e eâlare x-axâ xi crâ nu-s axa âe prost eum me line lumea . . .

— ^i âreptato, bâeto! — âiee el, intrânâ ib.lânâ in casa.

In easâ erâ 8ovastila. La se uitâ lunF Ia âensul.— ltâilene! — âico ea âupâ aeeea — ee erai axâ

âo eufunâat in Zânâuri veuinâ âela 'l'uâor?— s'.e? . . . iac'axâ . . . focul nu-I prefaci in apâ

nici lupu 'n oie . . .— ICe pricep . . .

(Va urmâ.)I. V. Oaxca^i.

Ok-'i^Â cls mâne.

ZEs câte ved, inmârmurit, '^â^îau orc. ^iis, i"râ gânduri.

x>-akiâ me ntreb cle n'am rciurit. be nu süni intre paîru scânduri r

Oar viesa dimpregiurul meu LIs face iar cu consciinjâ La sâ trâesc când ac)i e «reu. âb! mâni abia va b puliiba.

bâelii mei cei prea iubiși Lu per ca grânelc din singuri, Lu tóte-acestea dorm tibnip In legâne xi sub pnloguri.

ta timpul care-sbiá-I inccp âpar ca nixte btcmde vise . . . Nefericit sânt câ-I pricep îxi câ-i cunosc ori-cc abise.

âm b,st intc-cncai ca xi ei.In aurita mea pruncie: 'vormifi. dormip. copiii mei — Lâci inima mi se sbxis.

^i.esannav Ălacsoouscni.

6ralia este pentru femeie o poâobâ naluralâ, xi aeestâ poâobâ este atât âe atrâZatore, încât ea n'ar mai ave nevoie âo altolo ca sâ cucorescâ Iote inimile.

*Omenii âe spirit trobuo sâ intre in poliiicâ, cu

conâiliune inse câ sâ iâsâ xi sâ-xi istorisescâ câletoria.

160 L X LI I v I Xnul XXXI.

viseutiunsa onioKnafisi in ^eaclsmia kîomânâ.

-...... in "S««s^e/e 5/e« L« se.

(Heâinsa âela 14^26 martie 1895.)

DZ Hr/r-rkssoa dâ citire dîscusîunîi kâcute asu­pra acestui punct in secțiune, eare propune ea sunetul xk sâ se serie eu «o.

M /. QáAranr nu se unexce eu conelusiunile secțiunii, oi suspine ea Academia sâ deeidâ a se scrie acest grup âe sunete totâauna eu xk, nu eu se. 8erîe- rea ou se nu este eonkormâ cu realitatea pronunțăriixi ea cbiar kalsitieâ duna pronunțare, câci unii vö^end seris se, se süsse a xi pronunsâ axâ. Lurentul general este âe a se serie eum se pronunți. 8e pronunM nu­mai xfs, xâ'.

D/ Laxâ: Xvem aâmis principiul serierei inte- meiatâ pe etimologie in marginile limbei române xi âeei nu ineape îndoîeîâ eâ trebue sâ scriem grupul âe sunete xk eu se aeolo unâe aeeste sunete provin âin- tr'un so, preeum âLsso, rr<Lexor. Xeademîa este eonse- einte, eânâ serie exkr xi nu exor, âupâ eum ese conse­cințe xi eânâ serie «â, iar nu xâ, tiinâ câ bânâsenîî, bucovinenii xi alsi români pronunți îneâ xi acum sâ. Vom serie âeei so in täte cuvintele unâe in flexiune este un so. Vom serie inse xk, aeolo unâe nu esistâ so in flexiune. Vom serie ^erAâxke, iar nu 2ls-Aor,'rxoe. Nu­mirile topiee ea VIoexeî, Lueurexei ete. Ie vom serie eu so, deürLce ele âerivâ âin numiri patronimice in oserc

D/ ^V. H^rKikesA aratâ câ aâoptânâ scrierea eu «o in cuvintele unâe se apare in flexiune, secliunea s'a rámámat pe etimologie românâ xi âeei scrierea propusâ âe seosiune este kürte rasionalâ. Dealtmintrelea găsim eâ xi Oermanii scriu vorske^o/r xi pronunsâ /srskeo-r ,- acesta pentru câ Hanoveranii pronunfâ /e^xkee-r. Hi noi putem âeei sâ ne rLHSmâm pe pronunțarea unora âin români, eari xi a<)i <)io sâ, pentru ea sâ pâstrâm scrierea eu «o.

D/ D. -Xe-ropoi combate principiul acesta, câci nu se püte impâcâ eu principiul fonetismului, pe care trebue sâ-l temperere. Nu este dine a imdinâ âoue principii âikerite, eâei axa se ââ nsxeere la conkusiuni. Ori fonetism ori etimologism pur! principiul etimolo­giei române niei nu se püte âe altcum aplicâ. Lum se va serie, âupâ acest principiu, cuvintele 0«, --r/râ, oââ? vâeâ scriem oâ xi oânâ, facem negrexit etimologie la­tină. Xlkabetul Snsux este întemeiat pe principiul fonetic. Ll este nâseut âin ieroglikele egiptene xi scopul Iui a fost âe a se uxurâ scrierea. Oânâ âeci alfabetul cdiar e întemeiat pe fonetism, âe ee sâ nu admitem fone­tismul in întregime? ve ee sâ îngreunăm scrierea kârâ niei o necesitate? Xvem folosul mare âe a nu ave o ortografie inedegatâ de ani, ca cea krancerâ, in eare kürte anevoie se pot introduce moâiâcâri. Irebue sâ ne folosim âe acüsta înlesnire, ca sâ inlâturâm âin or­tografie xi putinele greului eari mai esistâ!neâ.

D/ ^V. Httr-rtosott odservâ eâ ia introducerea alfa­betului latin in locul celui oirilie, tendința n'a fost in- tr'aâevâr de a resolvi cdestiuni de filologie, ei de a gâsi un mod de scrierea usualâ cât mai simplâ. In scrierea cirilieâ, sunetul xk se represintâ eu un singur semn peste tot. var acest grup de sunete provine une ori din so, alteori nu. XstkeI in ^rexee eonstatâm eâ âe- rivâ din «o, eâei avem cuvinte ea pescar-, pesoâ. Nu âerivâ dir» so io cuvinte ea xfer-A, a§kerv». 8L seriem

aeest grup de sunete tot intr'un fel xi i t easul inteiu xi in cel de al doile eas? principiul fonetic ne cere acüsta xî trebue sâ reounüxcem câ principiul fonetic dâ satiskacsiune ureckiei. var eine Hiev ortografie, <)ice xi gramatică, ^ioe comparație între sunet xi usul lui. 8erie- rea eu so in cașurile eând regâsim pe «o in flexiuni, are folosul de a ne reaminti formele ee reapar in su­net, elementele compunütüre ale sunetului, de oare trebue sâ sínem semâ în seriere. Xcüsta a kost eausa pentru eare Xeademia a admis principiul etimologie in marginile limbei române. Xeest principiu este bun xi trebue sâ-l respectăm.

8e puné la vöt eonelusiunea secțiunii literare, de a se serie grupul de sunete eu xf ou so aeolo unde provine din so esistent in flexiunile cuvintelor.

Lonclusiunea secsîunîî literare se aprodâ.

I m p â c a n 6.

sünlein âe aoeeax Lre, ^M-I^s-am potrivit xi Ia iubire: ? 8'a iotâmplat sâ km âe-oâatâ

lnârâxostisi âe-»cseax kalL.

In parte lucrul I'am veHut, Dar lieears am tâeut.I°u, — pilââ âe prietenie — âi plâns xi mi-ai lâsat-o mie.

Lu am ve<)ut in plânsul teu 6'0 lsxi, âar ea îsi pare reu; di-atunoi, tot âin prietenie, âm rls xi si-sm lâsat-o sie.

La, nu xeia sărmana katâ Iubire» nâstrâ inkoealâ, Hi kar' sä vrea, ne-a impâeat ke amSnâoi: s'a măritat.

Vaov v. kossrîi.

W

p a? c i I 6.

r» ^«s/a. In vusia tosi ümenii, dela cel sârae pânâ la cel mai bogat, duc Ia biserică

Hiua de paxeî un kel de boburi Meute din lapte ^^încbegat, Ie axü<)L pe nîxte mese înaintea altarului

?î axtâptâ ea preotul sâ Ie dineeuvintere. In âe- eare dos este inkptâ o luminare süu âoue de eürä. vupâ ee se strigâ de trei ori, la cea dintâi cân­

tare a cocoxilor: Ldrîstos a înviat xi oredineîoxii res- pund: Xâevârat a înviat, es preosîi eu eLdelnisi xi ou cruci, de dinecuvîntârâ domurile de lapte, ale câror lu­minări sânt aprinse.

va urmâ credinoioxii !xi iau numai luminările caro au mare preș. Oânâ kulgerâ xi plouâ îngrozitor, când se eutremurâ pământul seu se intuneoâ sürele, ele sânt aprinse prin ease.

Lei ee n'au kost Ia biserică, in nüptea de vaxci, eumpârâ eu 10 süu 20 âe ruble un cLpösel âe lumi­nare âela kaxei, spre a-i servi la uxurares oevestei Iui iosâreioatâ, oare se odiouiâ ingroritor.

FopoceZ-,

162 D LN I D I L Lnul XXXI.

/a <7«rZe<r ^»F/csu Da Ourtea englexL 6 obieei vecbiu ea Hekul statului (rege sáu reginL) sL spele iu persöná pieiörele a 12 cerșetori âîn esi mai nenorociri, in joia söptömánei mari, aHá eum a kâeut Isus eu apostolii sei.

șambelanii Our^i ies Ia röspLntii Hi strîng 12eer- Hktori eare par a 6 mai prăpădiți; îi âue Ia palat, îi bagâ in baie, îi spâlâ bine, îi piaptănă Hi îi primenesc; apoi îi ciue Ia rege seu regină eare-Hi sumete mânieele Hi-i spâlâ âin nou pe to(i pe pieiöre, intr'un ligb an âe aur, in asistenta intregei curși eivile Hi militare.

In Hiua âs Da?ei, aeeHti 12 eerHetori mânâncâ Ia mása regalâ, eonkorm invâjâturei Iui Lkristos:

Del ee se mânâreHee nu-i eu mine, iar eel eare se umile-cs e tratele meu in împLrâjia cerurilor.

D âe observat inse eL regina aetualL, Vietoria, n'a spölat niei oâatL pieiörele a 12 eerHetori; ea îi aâuee in aâevâr Ia palat, îi trimite Ia baie Hi orâonL sL Ii se âea primeneli Hi baine. Lpoi, in loe sL-i spele pe pi- eiâre, le ââ câte un baeHlH Hi-i trimite pe-aeasâ.

Z» ^Z>/si»Z/r Lbisienii, âe Hi torte buni ereHtini, au pastrat o mulțime âe obiceiuri arabe in esereijîile religiöse. Deosebit âe ebiemsrea ereâineîoHilor prin clopote, paracliserul se urcâ la Da?ei in turnul bissricei Hi strigâ â'aeolo:

Veniri âe ve inebinari invierei lui UaHabuna. (Nân- tuitorul)

Xegusul presintâ popilor crucea, iar aceHtia o pre­umblă printre grupele prosternate.

Ori-es bun akisînian eliberârâ Ia Da?ci un sclav seu mai muiri, îi insârâ Hi le tace o carieră.

Oei mai sâraci tot economisesc ceva in cursul pos­tului pentru ea sâ se potâ înveseli in Hiua âe DaHei.

Dn obieeiu trist este eâ a âoua Hi âe DaHei se tace o venâtore in contra păgânilor âin impregiurimi; cei prin?! trebue sâ-Hi alâgâ una âin âoue: seu sâ se kaeâ ereHtini seu sâ morâ.

Obieeiu! acesta a mai slâdit acum prin intervenî- rea guvernelor europene.

Negustorii mabometani tac astkel ea sâ nu se alle în Abisinia Ia Dusei Hi Ia Orâeîun.

Z^c/Zc Z« Da»sas In statul Oansas âin Ame­rica âe Xorâ se ââ árumul la DsHei tuturor arestanji- lor. LeeHtia âe orâinar sünt pungași seu boji, eâei cei ee kâptuese erime mai mari, sunt ueiHi. Lnul trecut. Ia DgHci, in oraHul Dopeks, o mucimé âe case au tost sparte Hi prââate âe arestanrü liberări in ajun. Ou täte astea obiceiul persistă Hi Heritul, in raportul âe anul acesta, opinârâ eâ ar trebui sâ se âea arestanrilor me- rinâe pe trei Hile la eliberare; el a âesebis âe mult o listâ âe subseripjie in acest scop.

Dorii in Oansas nu sünt âar eonâamnari Ia inebi- söre âecât pânâ Ia DaHei, iar âecâ serbarea asta e prea apropiată, atunci pentru compensarea lipsei âe timp, li se trage o bâtaie.

s I u n i m i.^smeZ Z» âs/e. ba Daris a apărut in vára seásta

o carte interesantâ, âe Dmil Oâre, eare se oeupâ cu temelie ee au jucat rol in OHtile krancere. Oea âintsi kemeie, eu eare se oeupâ autorul, este 8ans Oâne, nume ee-l portâ Hi cartea ea titlu. Xumele aâevârat al ei este l'eresa Diggueur, nâseutâ in 1774 in l'alma^. La a in­trat in miliția âin Dranja suâieL, Ia anul 1793. Diinâ temere rea âe gurâ, solâajiî au numit-o 8ans-6Lne.

Dela milijie a treeut in oștea regulatâ ea âragon. L luat parte la aseâiul Doulonului, a kost râpitâ in eînei renâuri, a tost tâeutâ prisonierâ âe âoue ori, âoi cai au kost impuHeari âe sub ea Hi a pârâsit oștea Ia 1815, priminâ o pensiune âe 200 kranei. ba 1818 s'a mLritat in verstâ âe 44 ani Hi a trâit 85 âe ani. Lkarâ âe aeásta Hi alte kemei au servit in armatele revolurionare, preeum Virginia Okesquiere, Angelina Drulon, Naria 8ebellinek, ete. Virginia Obesquiere a intrat in oste in locul tratelui seu mai mie, eu care semöná körte mult. L eseelat Ia Vagram Hi a âevenit sergent. Da 1808 a kost rânitâ Ia Dissabona Hi a murit in anul 1855. An­gelina Drulon s'a nâseut la anul 1771 ?i a luat parte in Hapte espeâijiuni militare. Diinâ rânitâ Ia picior a âevenit invaliââ Hi a murit Ia 1853 âupâ ee Ia 1851 . a kost âeeoratL eu crucea legiune! âe onâre. Naria 8ebeIIinek a intrat in oste Ia anul 1792. L servit 17 ani Hi a luat parte la 12 lupte. L kost rânitâ âe 6 ori eu sabia, iar Ia Lusterlit? âe un glonj. Dere inHirâ mai multe alte kemei in cartea sa. Iritajiunea ce a cuprins Duropa la 1792 a avut inlluenjâ Hi asupra tenacilor; ele îneâ au voit sâ servâseâ patriei. Istoria rösboiului spaniol ne aratâ esemple âe vitejie a kemeilor, âar Hi âe cruHime. Demeile âin Venâee au kost euragiöse Hi eruâe. Dere aratâ in urmâ eâ conventului național nu-i prea conveniau kemeile in armatâ Hi nici nu le inâemnâ sâ intre. Iar pe unele care au kost înarmată le-a pen­sionat Hi le-a âepârtat, akarâ âe cele smintite mai sus.

XZaZZsZ/c» «Z/Dur^urZZo^. Deputatul engler Der- niLes Deaton a compus o statistică a âivorjurilor in Duropa. Dupâ aeâstâ statistieâ, in Anglia se vine un clivort Ia 557 eâsâtorii, in Dusia Ia 450, in 8eosia Ia 331, in Lustria Ia 184, in Delgia Ia 169, in Ungaria Ia 145, in 8veâ!a Ia 154, in Olanâa Ia 132, in Dranja Ia 62, in Danemarca Ia 36, in Italia Ia 421. Veâem SHâ âar eâ cele mai pujine âivorjuri se intemplâ in mo raia Lnglie, iar cele mai multe in Danemarca, Italia, unâe massele poporatiunei sünt körte religiöse, preeum Hi „sânta Dusie" stau proportional körte bine in ceea ce privesee divorțurile, pe cânâ Dranja, care kormává patria âramelor âivorjiale, urmârL imediat âupâ Dane­marca. In 1'ransîlvania Hi Dngaria, unâe Ia 145 eâsâ- torii se vine un âivorj, se póte Hiee, in comparație eu alte state, eâ stau biniHor eu câsâtoriile. Xu se Heie inse eum va 6 âupâ introâueerea câsâtoriei civile, âela eare numai imbunatâjiri nu se pot SHteptâ in privința aeásta. Dintre capitalele europene, cele mai multe eâ- sâtorii nenorocite se inebeie in Daris, unâe Ia 13 cu­nunii se vine un âivorh. Drmâ^L apoi Derlinul unâe âintre 17 pârecbi câsâtorite una se âîvorjârâ. In Viena se vine un âivorj Ia 42 eâ8âtorii. Lâevârata patrie a âivorjului o kormává inse âistrictul DoIIanâ âin 8tatele- Dnite, unâe tot Ia 6 eâsâtorii se vine un âivorj.

tZ» Za^sZ /uZ»/os Del mai renumit tapet âin lume este aeela al mosebeei âin Lrâebil, pe eare 8outb Xensington Lluseum voeHee sâ-l cumpere. Lcest tapet póte cel mai krumos âin Luroxa. liste lung âe 10 metri si 60 centimetri Hi larg âe 6 metri Hi 39 âe centimetri. iHi póte kacs ori-eine o iâee âe ânejea eu eare el e luerat numai aklânâ eâ este pe el 380 âe puncte ino- âate, kLeute âe mână, ceea ee ââ 33.000.000 âe puncte pentru tot timpul. Da verkul tapetului se eiteHee urmâ- torea inscpripjie: „Xu am alt rekugiu in univers âecât casa ta. Oapul meu nu gâseHce alt aââpost âecât sub aeest acoperi?. Duerarea sclavului âin pământul skânt, LIaksonâ âe Xesban in anul 912 aâeeâ 1555 âupâ naH- eersa Iui Orîstos".

Lnul XXXI.L L I« I b I L

Osia. Kucur-s^ci.îreî evenimente literare. — Zeptsmâna literară. — tea­

trul I^s^ional. — biserica Domnita 8sls?s. — ba ^osea. — ?ciri literare.

8öptömána preeedentâ a kost prea bogatâ in eve­nimente literare. L produs trei ?i täte s'au petrecut in Academia ktomânâ. In aceea? söplömänä trei eelebri- tâsi au sînut iecture: ânii líasdöu, locileseu ?i Viet. Labe?. Ori eare âin ace?tîa ?i singur putea sâ âea im­portantă literară unei söptömáni; eu atât mai însem­nată a âevenit âar acesta, iiustrânâu-o loji trei. In alte töri asemenea debuturi s'ar ti apretiat âo câtrâ Hîarîs- ticâ prin articoli dine stuâiati; aiei nu s'a seris nimiea âespre ele. Oe ce nu s'a scris? kentru eâ nu-i cine sâ eiteseâ astfel âe lueruri. Decâ nu-i sensatie, docare ci­titor intorce foia mai âeparte ?î âo cumva nu gas6?ee, ^lico câ nu-i nimica âo citit.

Oenialul autor-âireetor al tâarelui Ltxmologie al ktomâniei, âl O. ?. La?döu a tăcut ?i âo astaâatâ o âare âe sâmâ âespre mersul monumentalei sale lucrări, seusânâu-se câ pricina întârzierii a tost boia sa. Hi noi tosi l'am crezut pe vorbâ. Oîne n'ar dori ea Oa?äöu sâ tio tot sânetos? Xîmono ea âsa n'aro atâta trebuintâ âe sänötate, câei âupâ calculul unui statistic, toemai 249 ani i-ar trebui pentru ea — in conformitate eu mersul âo pân' aeuma — sâ potâ termina lucrarea sa numită.

OI 6r. I'ocilescu se 'njelege câ a vorbit âespre árumul lui l'râian. lînerul ?î vigurosul nostru arebeo- log, al eârui nume o bine cunoscut ?î in strLinötate, unâe ne-a kâcut onoro, intr'atâta s'a aprofunâat in ees- tiunea seösta, ineât n'ar ti mirare âecâ oâatâ ?î la se­nat ar începe sâ vorbâscâ âe cutare irmes/ Loeul, en- tusiasmui ?i convînctîunea eu eare densul î?i âesvoltâ sudîoetul ne râpe?eo ?i ne face sâ-1 apiauââm.

OI Viet. Labe? ?-a tinut âîseursul âe reeeptiune. Intöiu a tâeut elogiile reposatului Oobâleeseu, apoi a troeut Ia subiectul seu. Lsto âe prisos a spune caro o acela. Ilustrul nostru înviat nu vrâ sâ ?cîo âe nimic in lume, âecât âe bacteriologic. Bacteriile au proâus tote. Okiar in facerea lumii ele au avut un mare rol. Dumnezeu intâiu a croat bacteriile ?î pe urmâ aceste au creat tote.

fost körte interesant, câ celui mai tîner âîntre toti membrii Academiei î-a respuns cel mai bâtrân. Oe âîkerîntâ intro etatea lor! OI Victor Labes abia, are 41— 42 âo ani, îar âl Xieolae Xret^ulescu 82—83. Hi totu?, primul eitîâ eu ocbîlarî, iarâ al âoile — kârâ ocbîlari.

îmi pâroa par eâ vöä trecutul ar ti venit sâ sa­lute viitorul ?i sâ se bucure âin tâtâ inima âe splen- âiâelo succese alo acestuia. In aeâsta salutare a kost atâta câlâurâ, atâta dragoste, atâta bucurie intima, în­cât tâtâ sala s'a emoționat ?î tote mânile au aplsuâat.

Xu aceea? bucurie no inspira mi?earea literara septomânalâ âo aici.

Oîarelo politice bucure?e6N6 au întroâus âatîna unor áiare francele, ea âumineca sa âea câte un supli­ment literar. Aceste suplimente represintâ mi?carea li- terarâ septomânalâ.

163

Li bine, cu âurore trebue s'o spun, câ icóna eo ni so înkâîo?erâ este körte posomoritâ ?î sarbcââ. coste suplimente, âo ?î ainiulate eli reclame neskârsîte, publieâ apropo niște lucrâri ce stau mult mai jos âo nivelul moâîocritâiîi.

Inso n'ai ce te mira, âecâ atlî cine sânt aceia cari âebutârâ prin ele. O ea mai mare parte niste bâejî cari au kâcut bine reu câte 3—4 clase gimuasiale s-apoi an kost âa^i akarâ.

Hi încaî âo s'ar mulțumi in a koriéi lumea numai cu inspiraîiunile ?i ,crealiunilo" lor! Xu! Xee?ti l>âo- janâri, cari abia au inceput a mäügäli bârtia, si n'au nici o caliticaiiunv literarâ, se simt in âropt a spune pâreroa lor „criticL* âespre lucrarea ori cârui bârbat âe litere, care a tăcut stuâii ?i a muncit mai indolung pânâ co ?-au seris luerârile.

8e 'ntelege câ astkel âe critice n'au a kaco nimica cu procesul literar, care trece înainte, kârâ â'a luâ act âe ni?to tlâcuri.

I4aî mult este espus acestor critice l'eatrul Xa- lional, âespre care lie-eare gazetar incepötor se crede in ârept a-?i spune verdictul. Oo aceea ?î criticele, de multe ori sânt atât de opuse, încât decâ direcțiunea ar vrea sâ Ie urmere, ar ti în cea mai mare încurcătură, ne?ciînd pe eare s'o alogâ.

Direcțiunea Ia rendül ei gânde?ee dar, eâ e mai bine sâ nu dea ascultare nici uneia ?i remâne tot Ia sistemul vecbîu.

Sistemul acosta inse nu e bun. ^nî muP au pro­bat acosta, ^u trecut o jumötate de secol, do când s'a intimjat l'eatrul Xa^ional, dar încâ nu ?-a korinat un public destul do mare. Oausa osto eâ conducerea nu se tace dupâ un plan anume, ei numai pe apueate, câu- tând vecinie sâ se jöce numai piese ee atrag lumea, kârâ sâ se jinâ cont ?i do interesele litoratuiei nostre âramatico. Astkel dându-se publicului vecinie numai ceea eo-i plaee lui, gustul lui stricat nu so indroptö^L, nu se cultve^L ?i resultatul este, câ teatrul n'are un public statornic.

^sta o causa ?î nu erisa monotarâ, câ lumea nu prea vine Ia representajiile pieselor de valore literarâ.

^cum porțile kcatrului Xalional s'au încbis. ba dumineca Llorîîlor e sker?îtul stagiunii.

Dumineca Llorîilor in to^i anii me atrage in bise­rica Domnita Lals?a.

Oapitala Lueure?eî are o mulțime de biserici, dar apropo töte sânt miei ?i körte puține din ele oier o vedere mai krumosâ.

Oîserîca Domnita 8ala?a inse este o podobâ de frumușele, care nu numai în 8ucure?eî, cî ?i aiurea ar ti admîratâ de toji cunoscâtorîî artei.

Inse nu numai frumusețea bîserîceî, ci mai cu semâ eseelentui ckor me îndemnâ sâ mo duc acolo, câcî este cel mai frumos din câte am auHit.

/4sta va ti de sigur causa, pentru eare ?î allii so duc in acea bîserîcâ si pentru caro aceea totdauna e însesatâ de credincîo?i, mâcar câ aici lumea nu o prea dîserieosâ.

Oborul e stabil ?î compus din persone anume an­gajate, printre cari ?î câîiva adevârasi artî?tî, sub con­ducerea unui compozitor.

Ascultând aceste cântări, par eâ asisti Ia un con­cert, pe caro l ai tot asculta; ceea ce regres, este nu­mai eâ se sker?e?c6 ?i eâ nu poli aplauda.

164 k' A öl I I. I A Anul XXXI.

In dumineca Gloriilor dupâ miőijL<)i tót Ducure^- ciul 686 Is H0S6S.

Am 8eris in multe rânduri despre acásta partieu- laritate admirabilá a capitali Domâniei. Ori de câte ori o vöd în86, 6a îmi okere farmece noue, care ni6 încântâ.

A védő câte 8—9 8nt6 de trăsuri elegante ?i in 6l6 mulpmea 66 dame krumőse ?i 66 domni; in meló­éul A668tui amestec 66 rutinate toalete kemee?ci, deele- gan(L bârbâtâscâ ?i 66 esi 6e rss8s c6s msi scumpă; in vârtejul ae6stui cbaos ce-p sbórL repede insintea ocki- lor, — j(i pare cL te akii intr'uns 6in seen6i6 povesti - lor cu farmece.

Anul se6sts, plimbarea cu trásura Is ?osea a atrss deosebit multâ lume, câci a kost un minunat timp 6e prîmLverâ, sőréié îneâ niei odatL n'a strălucit eu atâta câldurâ ea ?i aeuma.

principele Ferdinand ?i principesa ölaria, o mare parte 6in societatea nalta ?i un public 6in tote stratu­rile poporapunii a e?it — „sâ ia aer".

In sterbt ceva 6in cercurile literalilor.8e ?cie, eâ eminentul nostru eritie 61 Oberea line

in ebirie restaurantul 6ela Fara klódéi, un6e kacs — parale.

Acest sueees a in6emnat ?i pe 6l Oaragiaii, cu­noscutul autor 6e comedii, sâ intreprindâ yi 6sa a^â eeva. Intâiu a ineercat la 8ueure?ci; aici inse n'a iz­butit, câci intre mușterii au avut inului colegi, cari au beut, 6ar — n'au plâtit; 6eci s'a 6us Ia (ârâ ?i a in- ckiriat restaurantul 6ela gara Lureu, unde s'a ?i sta­bilit.

Acum, dâcâ cineva te-ar întreba, câ ee pro6uc acești literali ai noștri? — opiniunea publieâ a cälö- torilor l-ar respun6e:

— Oberea Ia ?Ioe?ei — cea mai bunâ pulpâ 6e vilei; iarâ (laragiali Ia Lureu — cei mai xâmo?i câr- nâ(ei eu brân. ,

losir Voi-OLn.

Academia k^omânâ.— 8esmasa gem-ralâ âia I8S5. —

V.

<//«/ prâr SaSex.

Vineri Ia 24 martie (5 aprilie) la orele 2 s'a liuut ^edinjâ publieâ solemnâ sub presi6iul regelui.

6u asta ocasiune 61 6r. V. Dade? a eitit discursul seu 6e recepliune: „Despre transmiterea immunitâlii prin sângele animalelor immúnisát«".

DI N. Xretruleseu a eitit respunsul seu Ia discursul de recepliune al dlui dr. V. Dabe^.

/Vem/»/(5000 lei.)

8'a cetit raportul eomisiunii alesâ in sesiunea tre- cutâ spre a cerceta manuscriptele intrate Ia concursul premiului statului Darâr de 5.000 lei, destinat a se da celei mai bune lucrări in limba românL despre „Igiena (âranului român, locuinla, ineâllâmintea ?i imbrâcâ- mintea. Alimentapunea in diferite regiuni ale (örü ?i in diferite timpuri ale anului".

pentru acest premiu au intrat 5 manuscripte,

dintre cari inse numai doue meritâ atenliune ?i anume cel cu motto „Omul se rescumperâ cu igiena do bâle ?i de morsi premature" ?i cel cu motto: „Amicul agri­cultorului".

Oomisiunea, compusâ din dnii dr. pelix, dr. Vict. Dabe^ ?i I. Xalinderu, este de părerea câ ambele sânt lucrări de valőre, care se întregesc una pe alta.

In urmarea acesteia s'a pornit o discupuno, care a liuut mai multe xedin(o. In skârpt, s'a decis ca in conformitate cu conclusîunile eomisiunii sâ se premiere ambele lucrâri astfel ca premiul de 5000 lei sâ se im- partâ in doue, dându se liecâruia câte 2500 lei.

Deseki^ându-se plicurile sigilate, s'a aklat eâ au­torul manuscriptului prim este dr. Deorge Orâinicean yi al celui de al doile: dr. ölanolescu.

(4000 lei.)

Dupâ aceste s'a citit Fsnsral ak âr /osr/'âioarr despre lucrârile eomisiunii de 9 alâsâ in sesiu­nea treeutâ spre a cereetâ luerârilo intrate la eoneursul premiilor ^Lsturel-Derâscu ?i Lliads-DLdulescu.

Daportul constat â eâ «omisiunea a primit spre cercetare 28 de luerâri ;i anume: 12 pentru premiul I^âsturel-Derâseu yi 16 pentru premiul Lliade-pâduleseu.

Dintre aceste, comisiunea recomandâ pentru pre­miul Msturel-IIerâscu de 4000 Iei: „'fara AöstrL" de dl 8iivestru öloldovan, singura lucrare care a întrunit majoritatea voturilor in comisiune?i anume 6 bile albe ?i 1 nőgrL.

Iarâ pentru premiul statului pliade-DLduIeseu, co­misiunea propune urmâtorele lucrâri:

Deorge l'oeileseu: Ours de procedură civilâ, partea III, procedură civilâ, — care a întrunit 6 bile albe ?i 1 negrâ.

D. Dult'u: „Isprăvile Iui Dâcalâ" epopee poporalâ in 24 cânturi, — care a oblinut 5 bile albe ?î 2 negre;

Dr. 8ever Nure^sn: Iconologia cre?tinâ occiden- talâ ?i orisntalâ, — care a avut 4 bile albe ?i 3 negre.

Dupâ aceste, fâcendu-se o disculiune prealabilă, se trece Ia citirea raporturilor despre cârsile intrate la premiul Msturel-Derâscu: 6/ 1^. Mr-rrrr cite?ce rapor­tul seu special despre lucrarea dlui 8ilvestru öloldovan, declârând câ de ?i lucrarea ntârespunde nici prin kormâ, ca o descriere de câlâtorie, nici prin eronatul sistem de impârjirea materiei ?i cu atât mai pu(in prin valorea originalitâ(ii, Ia condipunile stabilite pentru decernerea premiului; cu töte aceste in mod absolut nu i s'âr pute contesta meritul de a 6 utilisat binișor colecpu- nea materialului de monografii ?i a se 6 presentat in- tr'un stil u?or de in(eles, sub korma narativâ, mai mult prin reproducerea mulțimilor de legende plâcute. Din acest punct de vedere judecată, scrierea pote kaee bun serviciu, ea si carte de lecturâ pentru tinerimea din ?cőlele gimnasiale ?i pentru to(i; darâ nu pote 6 reco- mandatâ pentru premiu. In comisiune, raportul a kost comdâtut de dl Vine. Labe?, eare a accentuat in lavó­rul luerârii dlui 8ilvestru öloldovan, eâ tőtL presa ro- mânâ de dincolo a intimpinat kavorabil cartea.

Desebiijendu-se discupunea asupra cârpi dlui 8il- vestru öloldovan, a luat cuvântul

Dl k'. S. spunând eâ este necesitate deastkel de eârp. 8crierea asta e întâia de acest kel, este körte interesantă ?i bine Meutâ. DI ölaniu in raportul seu a kost prea aspru, judecând cartea din punctul de

Lnul XXXI.L X. N I O I X 165

veâere al unor innalte cereetâri istorico, pe eânâ acesta seriere este o simpIL preumblare prin transilvania, kistó pentru premiu.

OI 8. L. Oaxââu a eitit eartea, âar nu se pote uni niei eu raportul âlui Naniu, nici cu âl búréban. Raptul eâ raportul eoncbiâe Ia nepremiare, iar eomi- siunea a luat Imtârîre contrara raportului aratâ eâ va- lorea cârjii pote 6 serios contestată. 8erierea âlui Nol- âovan nu este kâcutâ in conâijiunile, in cari se fac luerârile bune âe acest tbl; metoâa îi lipsexee âe tot, axa spre ex. âespre eoltume se vorbexee imprâxeiat si prea puțin xi nu se âau âe loc ilustratiuni, absolut ne­cesare in asemenea luerâri. Xratâ scrierea âespre se­cuime a lui O. Lalâxs, forte bine laeutâ xi ilustratâ astkel ineât ââ o cunoxcinjâ perfeetâ âespre tinutul âes- eris. scrierea âlui Nolâovan este un început slab, o copilârie, eâreia nu i se pote aeorââ un premiu âe ^eaâemie. Ol Labe-! Ace eâ aeesta carte a fost ILu- âatâ âe âiare. Oar xeim ce valore au aprejiârile «.lîare- lor; veâem snunjânâu-se necontenit prin ^iare: «^trZ-

revistă Vatra». Lartea âlui Nolâovan este un început. Lremiile se pot inse aeorââ numai lucrărilor per­fecte, nu si începuturilor.

Nai luânâ euventul âl Vine. Labe?, âiseujiunea se inebeie. . »

Dupâ aceste se eitexce raportul asupra lucrârii âlui âr. „X.Iex. X. ViOu: „Ooctrina Zeeretiunilor in­terne", eare in comisiune a intrunît 3 bile negre.si 3 albe, tiinâ raportor âl âr Lelix.

Xeluânâ nime euventul, âl gen. 8âleoian eitexce raportul seu âespre lucrarea âlui O. lenneseu: „8tuâîi âe geogratie militarâ", eare in comisiune a întrunit 3 bile negre xi 3 albe. Ol Vine. Labex consimte. OI 8tefan6seu combate eonelusiunea âe premîare, pentru grexelile sale âe geogratie.

O/ 6b'. 87e/î/»cs'c«t a citit raportul seu âespre lu- erarea âlui I. O. Oieberâopol: „Launa malaeologicâ a Lomâniei", eare in comisiune a avut 4 bile negre xi 3 bile albe. OI Or. 8tefaneseu, al eârui raport a eon- eluâat pentru premîare, susține raportul seu, care maî e sprijinit si âe âl âr. Lrânâ/.a.

8e eitsxee raportul âlui 7VZ« Mrmrese?/ âespre vo­lumul „Lopa esl âe trebâ", al âlui l'k. O. 8peranjâ, eare in comisiune a avut 6 bile negre, 2 albe.

Xecerenâ nime sâ se eitescâ xi eelelalte raporturi, se proeeâe Ia votare:

Oartea âlui 8. Nolâovan a întrunit 6 bile albe xi 17 negre, prin urmare s'a respins

Oartsa âlui Vitru: 4 bile albe, 19 negre, âeei s'a respins- ......................... .. ,

, Oartea âlui lannescu: 11 brie albe, 12 negre, s a respins.

c<â âki «,i°d-rä->p°« I -o â §! 3 n-zr» . U Lrin urmare premiul XLsturel-Oleröscu âe 4000 Iei

s'a âeeernut luerârii âlui Ion 6. Oieberâopol: „k'auna malacologicâ a Lomâniei. Xr. 2. Noluxcele âe uscat xi âe apâ âulee ale Urâtului Lrabova".

Autorul este profesor la xeola âe eomerciu âin Lu- OHI^6^6Î »

(5000 lei.)

DZ 16 4/a-rZrr a cetit raportul seu âespre lucrarea âlui deorge locileseu, „Ours âe proceâurâ civilâ. Lar-

tea III. Lroeeâura civilâ." Oare in comisiune a întrunit 0 bile albe xi l negrâ. Loncîusiunile raportului, pentru premîare, au fost susținute âe âniî I. Xegru/./.i xi Ka- linâeru, eombâtute âe âl Xenopol.

OZ ^1. â/r»? x-a citit reportul âespre poema po­porala „Isprăvile lui Lâcalâ" a âlui I'. vulfu, care con- cluâânâ pentru piemiare, în comisiune a oâjinut 5 I>ile albe xî 2 negre. Oremiarea a fost coinbâtrââ âe âniî Naniu xi Labex, susîinutâ âe ânîi Xenopol, Ouîuteseu, Narian.

OZ I7«c. LnZ,cx a âat lectura raportului seu âes­pre „Iconolooîa crextinâ" a âlui âr. sever Nurexan. « are in comisiune a întrunit 4 bile albe xi 3 negre.

Oa cererea âZm ZX/xvZ«//, tot âl Vinc. Labes s-a citit raportul âespre /latâl nostru" al âlui l. Xeni- (eseu, eare in comisiune a avut 4 bile negre xî 2 albe. Lentrn premiare au vorbit «inii Ilaxââu xi (aiiadriani

OZ O IXZcrn«, Ia cererea âlui O. O. Ollânescu. a citit reportul seu special âespre lucrarea âlui. X. Oe- traxeu intitulata: „Vasile Xlecsanâri". Onpâ c.itîr«>, în- teiu a luat euventul âl O. O. Ollânescu snsjinenâ eu multâ câluurâ xi eu mnltâ pi'trunâere premîarea. Ol O. X. 8lurâ^a combate premîarea. Ol L. I'. Oaxcjâu asemenea.

Oupâ aeeste s'a proeeâat Ia votare.Intőin s'a votat pentru cartea âlui deorge 1'oci-

leseu. Lesultatul votului. Votanli 24; 13 bile albe, ll negre. Xeavenâ âoue treimi, se va pune Ia vot a âoua orâ, in xeâînja urmâtore.

8e pune Ia vot eartea âlui Letru Oultu: „Isi-m- vîle lui Lâcalâ". Lesultatul votului Li bile albe, 9 íre­dre, âin 25 votanli. 8e va pune Ia vot a âoua orâ.

8e pune Ia vot cartea âlui âr. 8evei Nurexian: „Iconologîa crextinâ". Lesultatul votului: Votanli 23; 3 bile albe, 20 negre. 8'a respins.

8e pune Ia vot cartea âlui Xenîjeseu. Lesultatul votului: votanji 23; bile alde 7, negre 1t». 8'a respins.

8e pune Ia vot cartea âlui X. Letraxeu. Votanji 23; bile albe 6, negre 17. 8'a respins.

In xeâinja urmâtore:8'a pus âe nou Ia vot lucrarea âlui deorge

l'oeilescu. Lesultatul votului : votanji 24, bile albe 12. bile negre 12. 8'a respins.

8'a pus a âoua orâ Ia vot eartea âlui L. Oulfu: „Isprâvîle Iui Lâealâ". Lesultatul votului: votanji 24, bile albe 14, bile negre 10. 8e va supune âe nou Ia vot.

Oa a treia votare, âintre 22 votanji, âl L. Oultu a intrunît 15 bile albe xî 7 bile negre. Oeeî, avenâ âoue treimi, Xcaâemîa î-a âeeernut premiul Llîaâe- Lââuleseu âe 5000 lei.

(1500 Iei.)

DZ X'. Hrâ/ese» a citit raportul general al co- mîsîuniî pentru premiul ^ssociajiunîi eraiovene pentru âesvoltarea învejâmentului public âe lbOO lei, recoman- âânâ pentru premiu gramaticele âlui N. 8trâjan.

Lunenâu-se Ia vot lucrările intrate Ia concurs:dramaticele âlui 8trâjan, âin 23 âe votanji, au

întrunit 14 bile albe, 9 negre. 8e va pune âe nou Ia vot, neintruninâ majoritate âe âoue treimi.

8'a pus Ia vot „dursul complet âe istoria uni- versalâ" a âlui L. Lsxcan. Lesultatul votului, 22 vo­tanji, 13 bile albe, 9 negre. 8e va pune âe nou la vot.

8'a pus la vot lucrarea âlui 8abba 8tekanescu: „deologie. Ours elementar âe introâueere in stuâiul

14

166 X U I O I 71 TVnuI XXXI.

pământului". Lesultatul votului, 22 votanji, 12 bile síbe, 10 negre. 8e vu pune âo nou Iu vot.

Lucrarea dlui dr. O. Lipos „Netodica ^colei po­porale pentru elevii institutelor pedagogice", u întrunit din 23 voturi 4 Kilo ulke si 19 negre, deci s'a respins. Asemenea ?i luerureu dnei Ortensiu Lacovisa-vavila „Ours de geografie" întrunind din 22 voturi, 8 bile albe, 14 negre, s'a respins.

In ?edinja urmâtore punendu-se de nou Iu vot, lucrarea dlui 8trajan intrune?ee 17 bile albe, 5 ne­gre, din 22 de votanti. Lrin uninare premiul se acordâ dlui U. 8trâjan.

<7o»s/r/«r>L« sec/r«»r7s^.8eetiunea literarL s'a constituit realegendu-se pre­

ședinte dl ^1. Loman, viee-presedinte litu Naiorescu.8eeliunea istorica ?-a ales președinte pe dl I. Xa-

linderu, vice-pre^edinte pe dl Xenopol.8eesiunea sciintifieâ a ales președinte pe dl L.

Loni, viee-presedinte pe dl gen. Xâlcoian.

cores/s»â»,^'.8eeîiunea literarL a propus membri corespondenți

pe dnii 1. Xenijeseu si vuiliu 2amkreseu.La prima votare dl I. Xenijescu a intrunit 12 bile

albe, 10 negre; neintrunind majoritate de doue treimi, se va pune iar Ia vot in ședința urmâtore.

OI Ouiliu Xamtîrescu a avut 11 bile albe ?i 11 bile negre. 71 câ«jut.

Oa a doua votare, dintre 23 votanji, dl I. Xeni- teseu a objinut 9 bile albe ?i 14 bile negre. veci s'a respins.

Oomisiuneu pentru fun­dați unea Otetele?anu s'a ales inpersonele dlor 8turd^a, Xalinderu, OreeliiL si Xegrux^i.

s'a ales Engeln de Oubsrnatis, Alfred Lambeau.

Leetiunea istorieL a propus pentru premiul Oliade- Lâduleseu subiectul: „Istoria românilor din timpul domniilor regulamentare". 8ubieetul s'a adoptat ?i de plenul Academiei.

de 9 s'au ales din secțiunea lite­rara: Xegrurxi, tzuintescu, Ollanescu; din secțiunea is- toriL Lspadopol, locilescu, Xenopol; din secțiunea sciintelor Harst, Lrând^a, XLieoian.

Ol Vine. Labes u citit raportul comisiuniî finan­ciare; dl Nes. LLIcoian a kâeut dare de semâ despre kondul ^damacbi; dl O. voni a raportat despre starea fondului Otetele?anu; dl O. 71.8turdra a dat citire bu­getului anului viitor.

d^Aerea de/e^a^ÜEr. OupL aceste Academia ?-a ales delegaftunea. Lesultatul votLrii: președinte X. Xretxuleseu eu 18 voturi din 25, celelalte voturi (7) Ie-a primit dl L. O. La?dâu. Vicepreședinți: din sec­țiunea literarL Lr. 6. l'ocilescu, din eea istorieL I. Xa- linderu, din secțiunea ^ciinjelor O. 8. Aurelia».

Ol secretar general a cetit raportul seu despre lu- erLrile sesiunii generale, eare eu asta s'a inebeiat.

lustijia kârâ putere este neputînciosa; puterea kara justiție este tiranieL.

' *Vei convinge pe omeni despre ori ee vei voi, bind

cL înțelepciunea lor e slabL; nu vei pute sL-i kaei sL trâiescâ eum vei voi, tiind-eL temperamentul lor e tare.

Qi-. O. I'oeüsseu.linul din actele de krunte, ee Academia LomânL

a kâeut in sesiunea sa generalâ inebeiatâ mereuri, este eâ de asta-datâ a innâljat intr'unul din kotoliile de viee- presedinte pe unul din membrii sei eei mai tineri, eâei acesta alegere semnalWâ par câ începutul unei porniri noue, direcțiunea care eonsîderâ numai meritele, kârâ alta privire.

faptul eâ alesul represîntâ seesiunea literară, dâ alegerii o importanta si mai mare, eâei secțiunea lite­rară este prima seejiune, prin urmare vicepreședintele e?ît din sinul ei este prim-vicepre^edinte, eare dintre toji vicepreședinții în primul loc are dreptul d'a înlo­cui pe președintele in timpul absentei acestuia.

beásta alegere este din cele mai kerieite, câci noul vice-presedinte, ales din secjiunea literarL, Ä 6- . 6. 7oâ86A, de si unul dintre cei mai tineri membrii ai Academiei, are inse un nume ilustru, bine cunoscut in totâ lumea ?ciîntîticâ.

Oin incidentul acestei alegeri, prîmitL in ?edinja Academiei eu aplause care aklL resunet ?i inakarâ in tote cercurile, ne credem datori sâ aducem ?i noi tri­butul stimei si al bucuriei, prin publicarea portretului din kruntea koîi, Ia eare vom adaugá urmâtoreie sebije diogratiee.

6. membru al Academiei Lomâne,prokesor universitar, direetor al puseului Xational de antiebitLji, senator, s'a nâseut la 27 oetobre 1850 in oralul Lloe?ei, din tatâl seu lordaebe 'foeileseu, obcer in armata românL, ?i mama sa LIena, nâscuta Lre^enu. 8e 'n?elâ dee! dl Lramen vopp in „Oursul de litsra- turâ românL" ?i dl lUanlîu, in manualul seu didaetie. eând spun eL dl locilescu s'a nâseut Ia Ni?îl in 1843 seu 1847.

8tudiile claselor primare le-a kâeut in ora?ul LIo- e?ei, .iar cele lieeale, ea bursier al statului, in liceul 8t. 8aba; dupâ ee a terminat studiile Ia facultatea de litere ?i klosoke din Lueure?eî, eum ?i eele juridîee Ia aceea? universitate, objinend gradul de licențiat, s'a dus Ia uni­versitatea din Lraga, unde a dobândit titlul de doctor in tilosokie eu specialitatea ?eiinjelor istorice. OupL aceea in 1876 a trecut la universitatea din Viena, pentru a se speciálisa in epigrabe ?i arebeologia classicL.

In 1877 Academia LomânL i-a premiat opcra sa „Oaeia inainte de Lomani" ?i i-a neredin^at o misiune arebeologieâ in Lulgaria ?i alta in Lusia pentru desco­perirea manuscriptelor principelui Oim. Oantemvr. VI l'ocilescu s'a aebitat eu eel mai mare devotament de insârcinârile sale. Laporturile ee a publieat asupra re- sultatelor misiunilor sale au atras atențiunea guvernului, eare i-a înlesnit mijloeele pe timp de 3 ani spre a cerceta arebivele ?i bibliotecile din francia.

VI locilescu mergând Ia Laris, a urmat in timp de 3 ani cursurile ?colei de« ââs dela 8or-bonne ?i de la Oollege de france; documentele desco­perite ?i deeopiate de densul s'au publieat în Oolee- tiunea Lurmuraeki.

Lentors în ^erâ, in 1881 a kost numit direetor al puseului de antiebitâji, funcțiune ee o ocupL ?i astâ«,li; în aeesta ealitate, a kâeut multe descoperiri epigrabee ?i arcbeologiee, a înavuțit secțiunile lHuseuluî cu multe monumente ?i manuscripte.

In decembre 1881 a kost numit secretar general al ministerului instr. publice, funcționând pânâ in martie

21nul XXXI. b L1 I b I 21 167

1885, eânâ a kost numit inspector general âe ?eoli, — ee a ocupat pânâ in 1890.

In 1890 Academia Oomâna I'a cbemat in sinul seu ea membru aetiv, iar membru corespondent tiinâ deja ales in 1877.

Ol este membru eoresponâent al institutului arcbeo- logic âin Ooma, al 8oemtâjii imperiale bistoriee âin Lloseva, al 8ocmtâjii arcbeologiee âin Lloscva, al 8o- eietâlii krance^e âe arcbeologie âin baris. iâem âin Or- leans ete. In scrisorea ee i-a trimis invötatul abate Oes- noxers, âireetorul museului istorie âin Orleans, îi dice: ,bâeuta in unanimitate, alegerea îji dovede^eo cât pre- senja âtale Ia congresul arcbeologie jinut Ia Orleans, a lâsat aci escelente amintiri. bând este vorba âe sci- inja, nu mai sünt botáré; ele trebue sâ se riâiee dina­intea ?eiinjei si sâ ne lase a intinâe mâna pe d'asupra mescbinelor certuri âe josnice regiuni; acesta mâna hi-o intinâem, ji-o intinâ eu in particular, in totâ sincerita­tea. buna iunie 1892".

In 1882 a kost premiata lucrarea sa: 8tudii asu­pra jeranului român", care nu e îneâ publicata. In ace­la? an a kunâat ^Oevista pentru istorie, arcbeologie ?i biologie", âin care s'a publicat până aâi 6 volume; âupâ o intrerumpere âe mai mulji ani, oa va reineepe anul acesta.

Oar âescoperirea sa mai însemnata este monu­mentul triumkal âela 2ldam-Xlissi, eare a kâcut resunet in Ouropa. In ierna anului 1891—92 s'a dus in Italia ?i a studiat monumentele din epoca traiana. Oonkerin- sele sale in sinul institutului arcbeologie din Ooma, in sinul Academiei âin baris ?i Ia congresul arcbeologie âela Orleans — au kost salutate eu entusiasm âe toji învâjajii străini.

Oa membru aeaâemie a kaeut ?i kaee âese eomu- nieajiuni.

OI 6r. 6. I'oeileseu, astâdi in viorea bârbâfiei sale, este menit a âuee istoriograba româna eu un pas inainte. I uram âin inima, ea lucrările sale incepute eu un sueces atât de mare, sakie încununate eu resultatul cel mai strălucit!

encn/vrun/l ?! /vnve.^/»Z»/ZrZ «Zr» ZZaZr'a. 8ub titlul acesta, âl Xico-

lae lorga a seos Ia lumina în Oucuresci, in eâitura librăriei O. 8teinberg, un volum âe 263 pagine. bre- eum inâiea si titlul, volumul euprinâe impresiunile au­torului pe timpul ealetorîei sale prin Italia, Oste inse precedat si âe o sebijâ âin literatura italiana, eare porta numele âe Oiosue Oarâueei. Ol Xîc. lorga, un tiner prokesor âin Oucuresci, este cunoscut in literatura româna prin mai multe scrieri publicate in âiverse re­viste. On cap cugetător, idei clare ?i o limba u;orâ. brejul volumului l leu.

Memnnk â 21 esit âe sub tipar IaLra?ov: ,Llemorii âin 1848—19" âe Vasilie Llolâovan, kost prekeet al legiunii III âin 1848—49. Aceste memorii s'au publicat inteiu in koita „Oaretei transilvaniei" âe unâe s'au reprodus acum in bro?urâ. brejul 50 cr.

Z» ZZmöa /»a^ZiZarâ. 8uk tit­lul „Ominescu elete es müvei" va apare in curenâ o dro?urâ, eare va euprinâe biograba, scrisa pe basa âa- telor cunoscute pana acum, o aprobare a poesîilor?i o privire peste tote scrierile poelului-luceker. Autorul e âl Olîe Orîstea, eanâiâat âe prokesor in Ludape?ta.

?i IVIU8le^./?e^rese»Za/Ze Zea/^aZâ Z» >1ra<Z. 'tinerimea me-

seria.sâ românâ din ^.rad va arangiii Ia 9 21 aprilo. in dunvinei a 'bonvel. o represontajie ti>:itral5i in sala bi ispin, pentru ajutorarea invcjâceilor meseria?! români săraci, sub conducerea invejâtorului Xlcolae 8teku. 8e va juca „Oinel-cinol" comedie cn cântece intr'un in-t de V. Xlecsandri. Oui>â tealiai, va urmâ ilans.

Zea/raZ-î Zn Orâ?ZZc. 'l inei iniea > o- mânâ din Orâstio si iinpregliiriine va arangiâ la 3, 15 api . o representajio teatralii in sala otelului ^boul de iun'". 8e va juca „LIedicnl kâiâ voie" comedie in 3 acte de Llobere. Oepresentajm teatinlâ var li precedată de nn cvailet al corului si de o declamajiune. Iu stersit va b bal. ' '

^cZrZ ^ersoaa/e. 0/ Zn/m c«r. ,/c Z^/sc«//«, iuein- kru onorar al Academiei Ooniâne. a petrecut dilele a- eeste la Oucuresci, unâe a luat parte ?i la câteva se- âinte alo Zlcademiei. — b-p/scop«/ /ee« .s'mb/ «lin Oliorla a lost nunrit d«' LIaj. 8:r consilier intim.

barere» X^'Zr-a Za »rararca/aZ ^i'ZceZ saZc Llal li, Ia aniversarea morjii principesei Llaiia. icglini blisabota a OomLnieî s'a dus Ia Ootrm eni si a depus o coronâ pe niorniontul bicéi sale, apoi a stat mult timp ingc- nuncbiatâ pe acel mormont. I'rincipele I'eülinand si principesa LIaria an depus d<- aseiuenea câte o corona, preeum si d.?óra Oiant, directórea Csitulni blena Oómna.

^sca^sZaaca clcatZc/aZeZ Zur âZâFareZe. bsimi­siunea ^leadonvioi Itomâne Ia Llâgurole. >>e eaie am semnalat-o 'n nr. trecut, nu s'a putut tace sâmbâtâ, ci s'a amânat pe lucia trocutâ. când apoi a si reușit torte bine. îlu luat parte urmâtorii membrii : X. Xrotxulescu, O. ^1. 8turâ/!a, V. breelilâ jen dóinna.) I. Kab'nderu, 21. bapadopol-babmacb, 6r. Otvkanescu, 21. Xaum, Xic. Ouintoscu, (Ir. O. 'bocilesiu. 8p. Il:rret, I. Vul<-an ?j membrul corespondent I. Ibanu. bscin-.siunea s'a kâcut cu birje intr'un krumos timp de primâverâ. dupâ mie- dât.li Ia Z'/z. ba Llâgurele, in kostul castel Otetelesan, astâ<,Ii prekâcut in ?colâ do tete cu internat, membrii au kost intimpinati do directorul internatului dl loan 8Iavici eu dna, cari apoi au )inut si o prelegere cai ele­vele. ^leademicianii visitând tot stabilimeiitul, au remas körte muljumiji. âpoi s'au intrunit la Milsâ, dupâ care sera s'au intors Ia Oucuresci.

«ZrTZacZ/c Z» Z?nnr<î»Zn. ba 5, 6 si 7 aprilie st. v. se va tine Ia Orâila al 12-lo congres di­dactic. bestiunile puse Ia ordinea «jilei sâiit: Oro^rama analitieâ alcâtuitâ pe basa resolujiunilor congresului dela Oloesei; Xecesitatea inbintârii unei clase do tran- sijie intre cursul primar ?i cel secundar.

FaZ Za DersZe. X dona <li do basci se va da Ia Oerste, lângâ 8ra?ov, un bal românesc, bomitetul aran- giâtor e compus <Iin dnii loan Xldulea, 'boma Ooros, Dumitru Voina, 8tekan bopovici, bonst. Llorca?, 21l. 8ecelean, O. LIosa, 8tekan Lluseal, Xic. Irimie, Xie. Oarbu, ^1. Zlldulea ?i b. O. LIarelms.

^«Zttrra^e Zar'sZăZa^âca. Adunarea generalâ ordinarâ a Oeuniunii districtuale din protopopia­tele eonsistoriului aradan, ee se aba in drepta LIu- re?ului, se va jine joi ?i vineri dupâ ba?ei Ia ^Irad in sala cea mare a ssminariului âieeesan, sub

168 p lil I D I âul XXXI.

presidiul dlui â'eodor Oeontea, secretar ál Xieolae 8tefu.

TVsc^a/aFc. ^l,„a//a l'rr/cK-r, sofia protopopului loan Vulcan âin Vermes, in Danat, a ineetat âin viefâ in septemána treeutâ. — panp'e âb/oraa, paroe Fr. or. in 8ân-Wbaiu, protopopiatul purcfü, a reposat la 2 aprilie in state ás 77 ani.

IVI k! n O I u.pas/rarea o»c/o»' rc>»a Dintre mul-

tsls ?i diferitele metode ás párstrarea ouölor, eari tőle au ás scop d'a separa confinatul lor ás asrul ex­teriőr, următorul miliőé áe conservare merita a 6 eu áeosebirs amintit pentru eftinatatea sa. 8L se amestece o cantitate ás ipsos ars, cu apa, spre a obfine un tereiu in care se inmâie ouele. Acesta invelitâre, eare are in- susirea â'a se întări repeáe, separă eu totul aerul at- mosterie. principalul inse e, ea ouLIe sâ be próspsts .si sa nu ti străbătut prin pori, baeeilul stricăciunii Îm­puțiră.) Ouele asttel preparate ?i păstrate intr'un loe rseoros si uscat se sin până Ia primâvâra viitâre. ^de- sea se in cerca conservarea ouelor imuinâu-se in cârâ topita seu pastrânâu-se in xamâ âe var. primul metoâ eorespunâe scopului, âar se tace eu mari ebeltueli; eel âin urmâ ars defectul, ea ouele capetâ un Zust ás var. Nai bine corespunde așezarea ouelor in apa âe var, in eare s'a aâaus 6 la suta sare, pentru ea prin acesta conținutul oului âevine speeîlie e^al eu fluiditatea ee-I incon)ârâ. Olele in eare se a?edâ ouele eu aeestâ flui­ditate, trekuesc inebise ermetie si numai astfel se con­serva ouâle in decurs de 6 luni. Asemenea s'a dovedit ea eficace o solutiune de acid salicilie, 50 ^r. acid sa- lieilic disolvat in pufin spirt de vin, sudfiat apoi eu un litru de apâ. 8e lașa ouöle un eias in aeestâ solufiune, se usucă, si se impacbetexâ in paie tocate intr'o ladâ. Ouele astfel preparate s'au conservat pânâ Ia 4 luni, nu perd nici din greutate nici din ^ust. Oupâ o nouâ procedura patentata, se <)iee eâ se eonservamult timp ouele espuindu-Ie intr'un vas de fer, inbuenfsi acidului carbonic.

(7«-» se coas/a/a /a/sr^ca-'ea eu acidsulkurie: — Otetul se falși lieâ, de si nu prea des, intre altele si cu acid sulfuric, in dauna stomacului consu­matorilor. latâ eum se proceda pentru a descoperi a- eestâ falsificare, destul de prime) diâsâ, intr'un cbip cât se pote de simplu : 8e târna câteva linguri de ofet, bă­nuit eâ ar 6 falsificat, intr'o farfurie âe porcelan, mu- inâu-se inâuntru eâteva fâ?ii âe bârtie pentru filtrat; apoi se ineâl^esce farfuria ?i se lasâ a se faee evapo­rarea. Deeâ otetul conține aeiâ sulfuric, bârtia se ine- Fresce ?i se eardonisârâ. Deeâ ofetul e curat, fabricat âin vin seu din spirt, bârtia remâne albâ. 1?âtL lumea pote face acesta mieâ esperienfâ ?i sâ o repete dupâ plac, cu o ebeltuielL torte mieâ ?i t'SrL a ave tredu- infâ de vre-un laborator.

Oâlincjai-ul sLpt^mânsi.dumineca kascilor Lv. âela Ivan e. 1.

piua sept. ! Oalinâarut vecbiu ! dâbnâ. nou 8oreledumineca 2 l (/) Lpttteie bt«8«r

! p"'. prMsî14 (/-) â.--er 4 5216 39

buni 3 Í15 4 50 6 41Aarfi 4 1 (/-) âcLika !l6 Irma 4 48 6 43Uercuri 8 i 88. I'eoclot si âgat >l7 ktuâolk 4 46 6 45foi 6 kâr. butickie !18 Oionisiu 443646Vineri 7 ! kar. Oeorxie 19 Itermop 4 41 6 488âwdâtâ 8 8. âp. Iroâ si ktuk. j20 8ulpitius 4 39 6 50

u IV! O 5î 8 1" I 5î/)«rrras. Intr'o sera, Ia teatrul din paris,

se )uea o âramâ. ^lesandru Dumas, care stetea âe vorbâ eu autorul piesei, observa in stal pe un specta­tor dormind. Dumas se intoree eâtre autor ?i-i dies:

— VeHi ee efect produc dramele dumitale?á doua sera se representâ o comedie a Iui Du­

mas. Dei doi amici, cari se atlau, din intemplare, tot impreunâ, vöd pe un domn câ dormiâ.

Autorul xellemisit in a)un se adresârâ eâtrâ Dumas:— Observi eâ ?i comediile dumitale produc ace­

la? efect?— Acesta este tot domnul de eri, replica Dumas;

se V6d6 eâ nu s'a deșteptat îneâ.oA«M<^A<:OArOD<^H<X)K«)M»^cx)KO2HwMx>A<xâDD<xdx)K<X)K<X)A<)oKo

Da»- mar s. Dn eolon6l ar6 o nouâ ordo­nanța caro serve?ce Ia mesa. DI spune ordonanței ur- mâtorul lucru:

— înainte de a lua de pe mesâ castronul eurupâ, trebue sâ intrebi pe fiecare deeâ mai pofte?ee supa.

— Dine, trâifi dle colonel.doua âi colonelul avea mai mulși invitași. Ordo­

nanța se pleca respectuos eâtrâ unul dintre invitati ?i lirice:— Die câpitan, mai poltifi 8upâ?— (lum nu, cu plâeere, îmi place N68pus de mult.— Dar nu mai e. . . re8punde ordonanța.

§/a/rî» ?r se^sr/o-'. — Oostaebe, mi 86 par6 eâ nu-mi curezi eum 86 eaá6 bain6l6 ...

— 86 pât6?— Da. 7^m Aâsit in bu8unarul bain6Í o pi68â á6

50 de bani pe eare o uitasem ieri.

TVrrmar «fe ^sr /««r. Dâmna eâtrâ servitor:— Ioane, mi s'a urît eu lenea ta. Ia uitâ-te la

praful ásta de pe mobile! L pe ele de eel puțin de ?kse luni.

loan, supârat: — Alunei, dna sâ nu se supere pe mine, eâei dna scie dine eâ numai de trei luni am cinstea s'o servesc.

La profesorul. — blum se mâsârâ supra­fața unui triunZbiu?

Dlevul (mormâind.) — l'oemai ee nu ?eiu me in­trebâ dobitocul!

profesorul (cam surd.) 8pune mai tare, pote e a?a eum Hiei.

>8ce»â co»/«^a/a 8ofia. — 8ünt eonvinsâ eâ nu me mai iube?ei.

Larbatul. — D?ti naivâ, dra^â, deeâ-fi inebipu- e?ei câ, lârâ sâ te iubesc, a? sta eu tine sâ me plic­tisesc serile.

— Dapa, adevârst este eâ omenii se eodârâ din maimuțe?

papa. — Da, copilul meu.pk,r. — Dar maimuțele de unde se eodârâ?papa. — Din .. . copaci.

proprietar, redactor respun^Ltor ?ieditor: IO8IP VUI-6^k>j.Ou nrxavi. nui losm Diuio OrumLX-ILEL.