atasament prenatal

Upload: corina-ioana-paica

Post on 06-Jul-2018

216 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/17/2019 Atasament Prenatal

    1/2

    Modelul lui Condon J. asupra relaţiei de ataşament dintre mamă şi făt

    Condon J. propune un model ierarhic al dezvoltării ataşamentului la mamă, model ce

     plaseză „iubirea” ca experienţă de tip nucleu.

    ărinţii !n decursul celor nouă luni de sarcină !şi crează o reprezentare din ce !n ce mai

    elaborată !n le"ătură cu fetusul, o !ntrepătrundere !ntre fantezie şi realitate, fetusul devenind un

    receptor al unei proiecţii, !n spatele căreia este sentimentul profund al iubirii. #cestă exterienţă

    nucleu desi"ur că comportă valenţele ei subiective, inconştiente, "reu cuantificabile. Ceea ce

     poate fi cercetat este aşa$numitul „strat al doilea care derivă din această experienţă a iubirii” şi se

    finalizează !n comportamente observabile. #vem aici de$a face cu „dispoziţii” ce exprimă

    experienţa de tip nucleu şi duc mai departe către comportamente de ataşament ale persoanei

    adulte. #stfel, Condon J. "ăseşte că la nivelul ataşamentului dintre mamă şi făt, stau la bază cinci

    dimensiuni% a cunoaşte, a fi cu el şi a interacţiona cu el, a evita separarea sau pierderea, a prote&a

    şi a "ratifia nevoile. entru el acest tip de ataşament este „măsura !n care femeile 'şi bărbaţii(

    sunt implicaţi !n comportamente ce reprezintă afiliere şi interacţiune cu copilul lor !ncă

    nenăscut”). Condon J. nu are pretenţia de a delimita exhaustiv ataşamentul prenatal, recunosc*nd

    că cele cinci dispoziţii sunt indicatori ai unei „probabile prezenţe a ataşamentului”. +l vede !n

    acest ataşament prenatal o relaţie care exprimă experienţa dintre mamă şi copil, fiind baza

    relaţionării sau a ataşamentului de mai t*rziu, experinţă ce are la r*ndul ei ca fundament

    sentimentul iubirii.

    ispoziţia pentru „a cunoaşte” se referă la o curiozitate !n le"ătură cu natura obiectului

    iubit sau la nevoia de a$şi ima"ina caracteristicile, atunci c*nd se referă la fetus. Modalităţile de

    manifestare ale acestei dispozitii sunt diverse, iar cea mai la indem*nă este atitudinea de căutare

    de informaţii !n le"ătură cu fătul, cum ar fi cele le"ate de dezvoltarea sa, de ceea ce se !nt*mplă

    cu el !n perioada de sarcină, cu diferite aspecte ale !n"ri&irii sale şi a alimentaţiei. - mamă caută

    informaţii !ntruc*t este interesată !n le"ătură cu copilul care se va naşte şi din acest motiv o parte

    din ener"ia ei zilnică este !ndreptată spre cunoaşterea lui.

    ispoziţia de „a fi cu el” reprezintă dorinţa de a interacţiona cu obiectul şi obţinerea

     plăcerii sau a satisfacţiei odată cu punerea !n &oc a comportamentelor ce exprimă aceasta dorinţă.

  • 8/17/2019 Atasament Prenatal

    2/2

    orbitul cu fătul sau palparea burţii sunt comportamente care derivă de aici şi care arată că mama

    sau tatăl caută prezenţa copilului !ncă nenăscut. /evoia de a fi cu el este o nevoie care poate fi

    identificată uşor prin multe dintre comportamentele mamei prin care este căutată !ntr$o formă sau

    alta interacţiunea cu propriul copil. +a este şi o "aranţie a faptului că mama este prezentă !n

    relaţie.

    # treia dimensiune este aceea de „a evita separarea”, dimensiune care se poate exista

    conform lui Condon J. at*t !n plan fantasmatic c*t şi !n realitate. +a se naşte din evitatea

    sentimentului de tristete care ar apărea după o separare sau pierdere. Ceea ce este interesant este

    că intensitatea acesteia este, conform autorului, !n directă proporţie cu intensitatea ataşamentului.

    Cu alte cuvinte cu c*t părintele se află mai ataşat de copil, cu at*t !i este mai dificil să se separe

    de acesta chiar şi pentru o perioadă scurtă de timp. #stfel, dacă !n cazul copilului născut această

    dimensiune este le"ată de separare, !n cazul fătului ea este le"ată de pierdere, care de multe ori

    are de$a face cu avortul provocat sau nu.

    # patra dimensiune este dispozitia catre „a prote&a” obiectul de experienţele care i$ar 

     putea produce suferinţă. #utorul vorbeşte despre comportamentul femeii !nsărcinate de a !nceta

    să mai fumeze sau de a se abţine !n a mai fuma, tocmai ca un comportament de acest tip. e

    l*n"ă acestă "ri&ă faţă de modul !n care se alimentează, evitarea anumitor medii care ar produce

    fătului rău se constituie !n comportamente de protecţie. +le se bazează pe o oarecare

    conştientizare a mamei !n le"ătură cu faptul că fătul este dependent de ea sub foarte multe

    aspecte şi că mediul neprielnic nu o afectează doar pe ea 0 chiar dacă nu o afectează pe ea poate

    afecta fătul 0 este prime&dios pentru dezvoltarea sanătoasă a acestuia şi din această cauză trebuie

    evitat.

    1ltima dimensiune este aceea de „a identifica şi "ratifia nevoile” obiectului investit cu

    „iubire”. +ste vorba aici de o atitudine altruistă deoarece "ratifierea nevoilor lui pune pe locul al

    doilea satisfacerea propriilor nevoi. Mama este atentă la făt şi identifică sau ima"inează nevoile

    lui pentru a i le satisface !n mod adecvat. +ste clar că !ntr$o primă fază nevoile lui sunt nevoile

    mamei şi că fiind atentă la propriile nevoi ea este !ntruc*tva atentă şi la nevoile propriului copil.