8/17/2019 Atasament Prenatal

1/2

Modelul lui Condon J. asupra relaţiei de ataşament dintre mamă şi făt

Condon J. propune un model ierarhic al dezvoltării ataşamentului la mamă, model ce

 plaseză „iubirea” ca experienţă de tip nucleu.

ărinţii !n decursul celor nouă luni de sarcină !şi crează o reprezentare din ce !n ce mai

elaborată !n le"ătură cu fetusul, o !ntrepătrundere !ntre fantezie şi realitate, fetusul devenind un

receptor al unei proiecţii, !n spatele căreia este sentimentul profund al iubirii. #cestă exterienţă

nucleu desi"ur că comportă valenţele ei subiective, inconştiente, "reu cuantificabile. Ceea ce

 poate fi cercetat este aşa$numitul „strat al doilea care derivă din această experienţă a iubirii” şi se

finalizează !n comportamente observabile. #vem aici de$a face cu „dispoziţii” ce exprimă

experienţa de tip nucleu şi duc mai departe către comportamente de ataşament ale persoanei

adulte. #stfel, Condon J. "ăseşte că la nivelul ataşamentului dintre mamă şi făt, stau la bază cinci

dimensiuni% a cunoaşte, a fi cu el şi a interacţiona cu el, a evita separarea sau pierderea, a prote&a

şi a "ratifia nevoile. entru el acest tip de ataşament este „măsura !n care femeile 'şi bărbaţii(

sunt implicaţi !n comportamente ce reprezintă afiliere şi interacţiune cu copilul lor !ncă

nenăscut”). Condon J. nu are pretenţia de a delimita exhaustiv ataşamentul prenatal, recunosc*nd

că cele cinci dispoziţii sunt indicatori ai unei „probabile prezenţe a ataşamentului”. +l vede !n

acest ataşament prenatal o relaţie care exprimă experienţa dintre mamă şi copil, fiind baza

relaţionării sau a ataşamentului de mai t*rziu, experinţă ce are la r*ndul ei ca fundament

sentimentul iubirii.

ispoziţia pentru „a cunoaşte” se referă la o curiozitate !n le"ătură cu natura obiectului

iubit sau la nevoia de a$şi ima"ina caracteristicile, atunci c*nd se referă la fetus. Modalităţile de

manifestare ale acestei dispozitii sunt diverse, iar cea mai la indem*nă este atitudinea de căutare

de informaţii !n le"ătură cu fătul, cum ar fi cele le"ate de dezvoltarea sa, de ceea ce se !nt*mplă

cu el !n perioada de sarcină, cu diferite aspecte ale !n"ri&irii sale şi a alimentaţiei. - mamă caută

informaţii !ntruc*t este interesată !n le"ătură cu copilul care se va naşte şi din acest motiv o parte

din ener"ia ei zilnică este !ndreptată spre cunoaşterea lui.

ispoziţia de „a fi cu el” reprezintă dorinţa de a interacţiona cu obiectul şi obţinerea

 plăcerii sau a satisfacţiei odată cu punerea !n &oc a comportamentelor ce exprimă aceasta dorinţă.

8/17/2019 Atasament Prenatal

2/2

orbitul cu fătul sau palparea burţii sunt comportamente care derivă de aici şi care arată că mama

sau tatăl caută prezenţa copilului !ncă nenăscut. /evoia de a fi cu el este o nevoie care poate fi

identificată uşor prin multe dintre comportamentele mamei prin care este căutată !ntr$o formă sau

alta interacţiunea cu propriul copil. +a este şi o "aranţie a faptului că mama este prezentă !n

relaţie.

# treia dimensiune este aceea de „a evita separarea”, dimensiune care se poate exista

conform lui Condon J. at*t !n plan fantasmatic c*t şi !n realitate. +a se naşte din evitatea

sentimentului de tristete care ar apărea după o separare sau pierdere. Ceea ce este interesant este

că intensitatea acesteia este, conform autorului, !n directă proporţie cu intensitatea ataşamentului.

Cu alte cuvinte cu c*t părintele se află mai ataşat de copil, cu at*t !i este mai dificil să se separe

de acesta chiar şi pentru o perioadă scurtă de timp. #stfel, dacă !n cazul copilului născut această

dimensiune este le"ată de separare, !n cazul fătului ea este le"ată de pierdere, care de multe ori

are de$a face cu avortul provocat sau nu.

# patra dimensiune este dispozitia catre „a prote&a” obiectul de experienţele care i$ar 

 putea produce suferinţă. #utorul vorbeşte despre comportamentul femeii !nsărcinate de a !nceta

să mai fumeze sau de a se abţine !n a mai fuma, tocmai ca un comportament de acest tip. e

l*n"ă acestă "ri&ă faţă de modul !n care se alimentează, evitarea anumitor medii care ar produce

fătului rău se constituie !n comportamente de protecţie. +le se bazează pe o oarecare

conştientizare a mamei !n le"ătură cu faptul că fătul este dependent de ea sub foarte multe

aspecte şi că mediul neprielnic nu o afectează doar pe ea 0 chiar dacă nu o afectează pe ea poate

afecta fătul 0 este prime&dios pentru dezvoltarea sanătoasă a acestuia şi din această cauză trebuie

evitat.

1ltima dimensiune este aceea de „a identifica şi "ratifia nevoile” obiectului investit cu

„iubire”. +ste vorba aici de o atitudine altruistă deoarece "ratifierea nevoilor lui pune pe locul al

doilea satisfacerea propriilor nevoi. Mama este atentă la făt şi identifică sau ima"inează nevoile

lui pentru a i le satisface !n mod adecvat. +ste clar că !ntr$o primă fază nevoile lui sunt nevoile

mamei şi că fiind atentă la propriile nevoi ea este !ntruc*tva atentă şi la nevoile propriului copil.