curs farmacognozie 5

8/17/2019 Curs Farmacognozie 5

1/48

FARMACOGNOZIE

SPECIALÃ–CURS V

ANCA DA

Conf. univ. UNIVERSITATEA TITUFacultatate

Doctor n !tiin"e

Vice#re$ident of Romanian C%emi$t$

Vice#re

Mar)


2/48

FURANOCROMONE

Definitie, raspandire

Structura chimica

Biosinteza

Proprietafi fizico - chimice

Extractie, identificare, dozare

Actiune si intrebuintari

Produse vegetale


3/48

Sunt derivati de substitutie ai benzo-γ-pironei cromonei!, sudata in pozitiile " -#cu un ciclu furanic, inzestrati cu proprietati antispastice$

Ra$#andire

numai in cateva specii din familia Apiaceae (Ammi visnaga %am$! si

Ranunculaceae (Eranthus hiemalis).

Structura c%imica

&uranocromonele sunt de obicei substitute la ' ( cu o grupare metil )elina,

)elinol, visnagina, visaminol! sau metilol amiol, )elol, )elolglucozida! si cugrupari hidroxil libere, mediate sau glucozidate!, grefate la ' * si ' +, uneorichiar si pe inelul furanic, unde intra in structura altor radicali$

Ammi visnaga %am


4/48


5/48

,io$inte-a

ucleul γ-benzopironic se formeazǎ prin ciclizarea derivatuluipolicetometilenic rezultat din condensarea unei molecule acetil-'oA cu molecule de malonil-'oA$

.nelul furanic se formeaza prin adi/ia D0APP, in mod analogfuranocumarinelor$


6/48


7/48

(ro#rietati fi-ico c%imice

Sunt $u/$tante $olide0 cri$tali-ate0 incolore $au &al/ui.

Com#u$ii ne&luco-idati $unt $olu/ili in eter0 cloroform0 diclormetan0 acetat de

etil acetona0 alcool.

*etero-idele $unt $olu/ile in a#a.

Emit fluore$centa caracteri$tica in UV. In mediu alcalin $ufera o de&radare %idrolitica0 de $cindare a ciclului cromonic.

Cu aci-ii minerali concentrati 1*2SO30 *4(O30 *CI5 dau $aiuri de o6oniu de

culoare &al/en aurie.


8/48

E6tractie

cu solventi apolari compusii neheterozidati! sau cu apa, la cald heterozidele!

Identificare

Prin precipitare cu reactiv 0a1er sau Dragendorff2 prin reactii de culoare cunitroprusiat de sodiu in mediu acid rosu-violet! si cu reactivul 0illon cand )elinse coloreaza in galben, iar visnagina in rosu2 prin transformare in saruri de oxogalbene! cu a/utorul acizilor minerali$


9/48

Do-are

colorimetric, dupa obtinerea sarurilor de oxoniu$

Actiune

antispastica asupra flbrelor musculare netede, vasodilatatoare

coronariana$ Intre/uintari

angor pectoris ischemie cardiaca!, infarct miocardic, astm bronsic,litiaza renala si biliara$


10/48

AMMI VISNAGAE FRUCTUS

3eprezinta fructele mature diachene! ale speciei Ammi visnaga %$!%am$ sin$ Daucus visnaga L. sin$ Apium visnaga 4rantz$ (Apiaceae),specie erbacee, anuala, mediteraneana, spontana din 0aroc pana in5rientul Apropiat, cultivata in Europa, 6aponia, S$7$A$, America de Sud$Com#o-itie c%imica

2-4 furanocromone8 9 )elina, :,8 9 visnagina, :,; 9)elolglucozida, :,; - 8 )elol, )elinol, amiol, visaminol!2 :,( - :,* 9piranocumarine visnadina, samidina, dihidrosamidina!$&uranocromonele se acumuleaza in canalele secretorii ale coastelorprimare si in endosperm$


11/48

Alti con$tituenti

flavone mono- si diglucozide ale


12/48


13/48

Actiune

spasmolitica )elina!, bronchodilatatoare cromolinat de sodiu!,coronarodilatatoare visnadina!, diuretica flavone!, antihelmintica$

Intre/uinari

ischemie cardiaca angina pectorala!, astm bronsic, litiaza renala sibiliara, colite$

=isnadina se foloseste de asemenea in puseele ischemice si astmatice$

0aterie prima pentru extrac/ia )elinei folosita frecvent sub forma dederivati de semisinteza, mai pufin toxici, sub forma de tablete si desolute in/ectabila$


14/48

&ructele, mentionate si in !apirusul E"ers, sunt folosite si astazi inmedicina traditionala egipteana, sub forma de infuzie sau maceratalcoolic, ca diuretic si antispastic in calculoza renala si ulcerulgastroduodenal$

Planta a fost aclimatizata si la noi in culturile experimentale de la

statiunile Domnesti si 0oara Domneasca 'ampia 3omana! de catre 0$Pavel, iar fructele obtinute au fost cercetate de E$ >arpo si 0$ 4heorghiu- 4u/a .'S0'&!$


15/48

LIGNANI

Definite0 ra$#andire

Structura c%imica $i cla$ificare

,io$inte-a

(ro#rietati fi-ico c%imice

E6tractie0 identificare

Rol fi-iolo&ic

Actiune $i intre/uintari

(rodu$e ve&etale

Li&nina


16/48

Sunt compus/ rezultati din condensarea a doua pana la cinci moleculede derivati fenilpropanici '"';!n, legati prin catenele laterale, aciclici sau

ciclici, adesea lactonizati, β-glucozidati sau neglucozidati$

Ra$#andire

0ai rar intalni?i @n #riptogame vasculare, sunt frecven?i in$%mnospermae si Angiospermae, mai ales in lemn, sub formapolimerizata lignina, unde n :::! sau in sucul celular si in lamelamediana a membranei celulare, ca dimeri sau ca oligomeri$

Gymnospermae

Angiospermae


17/48

Structura c%imica $i cla$ificare

.n functie de numarul unitatilor fenilpropanice participante lacondensare si de tipul legaturilor care se stabilesc intre atomii decarbon ai catenei laterale, se deosebesc lignani propriu - zisi,neolignani si lignani hibrizi$

Lignanii propriu - zisi sunt de obicei dimeri rezultati prin

condensare β - C +-+!, care deseori sufera ciclizari si condensarisuplimentare, cu formare de furanoderivati sau lactonematairezinol, conidendrina, podofilotoxina, cleistantina,austrobailignan!$


18/48

.n functie de aceste ciclizari, se cunosc mai multe tipuri de lignani

-dibenzil butanic 8!, in care legatura dintre cele doua unitati fenilpropanice se realizeaza intre atomii de carbon + - + sau C - C acidulgua/aretic!2

- monofuranic, rezultat din dibenzilbutani prin condensari suplimentare -

5-F(!cubebina!, #-5-G;! si #-5-#G!2


19/48

- butirolactonic *!, in care sunt cuprinsi lignanii monofuranici condensati

-5- si lactonizati matairezinolul, arctigenolul!2

-aril - naftalenic, reprezentat de derivafii ciclici ai dibenzobutanilor "! acid

dehidrogua/aretic! sau ai butirolactonelor #!,rezultati prin condensare cu u

carbon arilic ' (!2 ultimii sunt cunoscuti si ca lignani de tip conidendrinic

conidendrina, podofilotoxina, H si C-peltatina, austrobailignanul, cleistantin


20/48


21/48

- dibenzocicloctani +!, format prin condensarea a doi atomi de carbon arilici (-(! aderivatilor fenil - propanici IuIeizisu ', un dibenzociclooctadien izolat din &chizan'chinensis si din ginsengul rosu corean, cu proprietati antihepatotoxice!2

-furano - furanic, cu dubla ciclizare #-5- a dibenzil butanilor pinorezinolul, siringareeleuterozida E! !$

Produsii rezultati din condensarea unui singur carbon C +! cu un carbon aromatic d;, +-8, +-5-, ;-;$$$! sunt considerati, de unii autori, neoli&nani 8:, 88!$

Ei au o raspandire restransa (agnoliaceae, Lauraceae, !iperaceae, familii caracteprin frecventa prezentei propenil- si alil-fenolilor din care se presupune ca se formeabiosintetic!$


22/48


23/48

Prin conden$area 7 -C a derivatilor fenilpropanici ;- dihidroxilati, se obtin di- sau trimeri custructura /en-o803dio6anica americanin A - dimer si americanin B -trimer! sau 204di%idro/en-ofuranica americanin D!$

Acestia au fost izolati din !h%tolacca americana %$- !h%tolaccaceae.Lignanii hi"rizi sunt combinatii ale lignanilor cu-flavanonolii flavanonol lignani!, acestia putand prezenta structura benzodioxanicasilibina!benzofuranica silicristina! sau lactonica silidianina! si se intalnesc in &il%"um marianum %4aertn$ (Asteraceae) si %'nocarpus sp, (*lacourtiaceae)+-derivatii cumarinici cumarinolignani! si sunt intalniti in familia &imarou"aceae+xantonele xantolignani! ca de exemplu )ielcorina 'in %pericum perforatum(%pericaceae).


24/48


25/48

0ai des intalniti sunt urmatorii lignani

-acidul gua/aretic din rezina speciei $uaacum officinale (%goph%llaceae)+

-cubebina din uleiul volatil al fructelor imature de !iper cu"e"a %$ (!iperaceae)

-matairezinolul din *ors%thia viri'issima =ahl$ (leaceae) si !o'ocarpusspicatus+

-arctigenolul din Arctium lappa (Asteraceae)+

-acidul dehidrogua/aretic din $uaacum officinale %$2

-conidendrina din lemnul speciilor de !icea+

-podofilotoxina din !o'oph%llum sp. (/er"eri'ceae)+

-austrobailignanul din Austro"aile%a scan'ens Jhite$ (Austro"aile%aceae)+ 0.

--cleistantina din #leisthanthus coelinus.


26/48


27/48

,io$inte-a

Precursorul biosintetic al compusilor lignanici din $%mnospermae estealcoolul coniferilic$Acesta sufera o condensare stereospecifica, catalizata enzimatic de lacaza$Biosinteza are loc in celulele cambiului si in regiunea lemnoasa situata inimediata lui apropiere &reudenberg - 8*, Koshida - 8"*!$>eoretic, se admite ca are loc o oxidare cu formarea unui radical care ar puteaexista sub patru forme mezomere$Acestea ar implica un mare numar de posibilitati de cuplare intre care, maides intalnite, ant cele din pozi/iile +-+ C-C!, dar si in +-8, +-;, +-5-L, ;-;$


28/48


29/48

Prin condensarea a doi radicali coniferilici ,,dM se poate obtineo metid-chinona, capabila sa formeze alte tipuri de lignanipinorezinolic si laricirezinolic!$

%a Angiospermae, precursorul biosintetic al compusilor

lignanici este alcoolul sinapic * metoxi - coniferilic!$ 4ruparea metoxi nu permite ciclizari suplimentare ca in cazul

alcoolului coniferilic$


30/48

Proprietati fizico - chimice

Sunt substante solide, cristalizate, incolore, optic active, solubile in apa,

alcool diluat, acetona diluata formele heterozidice! sau in alcool diluat,acetona, benzen, eter, chloroform, putin solubile in eter de petrolformele neglicozidate!$

%ignanii cu grupari hidroxil fenolice formeaza cu hidroxizii alcalini fenoxizisolubili in apa, greu solubili in alcool$

.n aceleafi conditii, lignanii lactonici genereaza hidroxiacizi$ .n mediu acid sau bazic se izomerizeaza usor$


31/48

Extractie

Aceasta se poate realiza cu solventi apolari pentru lignanii lipofili!, cu alcoolipentru lignanii glicozidati! sau cu hidroxizi alcalini pentru cei cu caracterfenolic!$

Purificarea se poate efectua prin diferite procedee cromatografice NP%', 'SS,

cromatografie pe coloana !$ Identificare

'u clorura de fer ...! lignanii se coloreaza in verde, cu verdele de iod in verdesau albastru, cu anilina sulfurica in galben, iar cu floroglucina clorhidrica in rosu$


32/48

Rol fi-iolo&ic


33/48

&

de aparare impotriva infecfiilor micotice$

Actiune

lignanii cu structura aril naftalenica si dibenzocicloctanica au proprietati

antimicotice, unele dintre acestea fiind folosite in chimioterapia antineoplazicaderivati de semisinteza ai podofilotoxinei! sau aflandu-se in curs de experimenmatairezinolul din *ors%thia viri'issima =ahl$ si !o'ocarpus spicatus siaustrobailignanele din Austro"aile%a scan'ens Jhite, substante active fata decarcinomul Eagle si cel nasofaringian OB, in leucemia limfocitara P-;++!2

-altele au proprietati imunostimulatoare cleistantina din #leisthanthus coelinuseleuterozida E si siringarezinolul din 1iscum al"um L. si Eleutherococcussenticosus 0axim!, antimicrobiene %-azarinina din$ Asarum sp. si gua/acina dehidrogua/airetic din $uaacum officinale %$!, hepatoprotectoare flavanonollignanii - americanin A, B, D din !h%tolacca americana %$, silibina, silidianina,silicristina din &il%"um marianum, IuIeizisu ' din &chizan'ra chinensis si dinginsengul rosu corean!2


34/48

-inhibitori ai fefodiesterazei A0P ciclic, al enzimelor lantului respirator2 actiune antihipertensiva ;-D-glucozida ! pinorezinolului!2 potenfeaza actiunea insecticida a piretrinelor sesamolina,sesangolina din leum sesami)+ inhibitori specifici ai agregarii plachetare prin impiedicarea fixariifactorilor de agregare plachetara PA&! pe receptorii de la nivelul membranei plachetare si deinhibare a degranularii neutrofilelor )adsuranona, un neolignan izolat din !iper futoa'sura Sieb$et Qucc, !iperaceae, comuna in sudul 'hinei, cu reputate proprietati antialergice siantireumtismale2 lignanii furano-furanici ca magnolina, aschantina!2 proprietati antivirale marcanteau ciclolignanii naftalenici si tetrahidronaftalenici cleistantina, austrobailignani!2 mai recent autorii

/aponezi au lansat ipoteza ca 5-C-D-glucozida sirigarezinolului eleuterozida E! este responsbila inbuna parte de actiunea adaptogena a radacinilor speciei Eleutherococcus senticosus 0axim

(Araliaceae).Intre/uintariin diferite forme de neoplasm, deficiente imunitare, hepatite$


35/48

PODOPHYLLI RHIOMA

3izomii plantei !o'oph%llum peltatum %$ (/er"eri'aceae), planta mica, vivace,cu o tulpina aeriana de cca ;: cm inaltime, doua frunze opuse, palmat lobate, ofloare alba solitara, trimera2 spontana in padurile umede si umbroase ale S$7$A$'arolina, =irginia! si 'anadei Ruebec si 5ntario!$

Com#o-itie c%imica

; - " 9 rezina care se extrage pentru a fi transformata in compusi desemisinteza!, urme de berberina, amidon$

7nul dintre cei mai importanti constituenti ai rezinei este podofilotoxina, care segaseste in cantitate de cca :,(* 9$

Ea este insotita de C-peltatina cca :,;; 9! si de H-peltatina cca :,(* 9!,precum si de -demetilpodofilotoxina, desoxipodofilotoxina$

Acesti lignani pot fi liberi sau glucozidati$


36/48

Actiune

citotoxica sau antitumorala, laxativa, colagoga$

Intre/uintari

carcinoame, colecistite2 materie prima pentru obtinerea podofilotoxinei sia derivatilor de semisinteza$

Forme farmaceutice

tinctura, extract fluid, potiuni$


37/48

PODOPHYLLI RESINA! PODOPHYLLINUM "FR #$

!o'ofilina

3eprezinta rezina purificata, obtinuta din rizomii pulverizati, prin refluxare saupercolare cu alcool si concentrare sub presiune redusa pana la consistenta

sirupoasa$Se purifica prin precipitare in acid clorhidric 89$Dupa separare, precipitatul se spala cu apa rece si se usuca la (* - ;: '$Com#o-itie c%imica : 9 din rezina este reprezentat de amestecul a mai multor derivafi 8-aril-

tetrahidronaftalenici liberi (: 9 podofilotoxina, 8: - 8; 9 H-peltatina, * 9 C-peltatina$3ezina nativa contine si derivati hidroxilati la ' 8 sau la ' +, repectiv +-5-C-glucozidapodofilotoxinei si 8-5-C-D-glucozida peltatinei H sau C, care hidrolizeaza in timpulprelucrarii$


38/48

.n cantitati mai mici s-au mai identificat picropodofilotoxina izomerul cis al

podofilotoxinei!, 8-desoxipodofilotoxina, -demetilpodofilotoxina siglicozida sa, dehidropodofilotoxina cu ciclul B aromat! si lignan 6 odesoxipodofilotoxina glicozidata si nelactonizata!$Structura acestor lignani este instabila$.n mediu usor alcalin, se produce o epimerizare la ' ($Produsii rezultati cu ciclurile fuzionate in cis! sunt stabili, dar practicinactivi$Este cazul picropodofilotoxinei$ 5 alta serie de izomeri rezulta dinconfiguratia ' -3-la compusii activi si -S la cei inactivi!$


39/48

Alti constituenti

flavone * 9! derivati ai


40/48


41/48

Actiunecitotoxica si antinritotica, radiomimetica, antimicotica, antimicrobiana$Podofilotoxina si peltatinele inhibii cresterea tumorilor experimentale, prinincomodarea polimerizarii tubulinei si oprirea diviziunii celulare la inceputul

metafazei antimitotic fusorial!$Picropodofilotoxina este inactiva, glucozidele sunt mai putin active decatformele neglucozidate dar au efecte secundare mai reduse$Din cauza toxicitatii mari si a insolubilizarii in apa, podofilotoxina are utilizariterapeutice limitate$De aceea, s-au obtinut o serie de compusi de semisinteza dintre care derivatii demetilafi si glicozidati in 8, dar cu oxidrilii glucozei din M si "M partialblocati sub forma de etiliden Etoposide!, teniliden >eniposide!, benzilidenProreside SP4! sunt introdusi in terapeutica, ca si etilhidrazida aciduluipodofilinic Proreside SP. sau 0itoposide!$


42/48

Acesti derivaTi nu mai actioneaza pe microtubuli dar intrerup ciclul celular in fazS sau la inceputul fazei 4(, actioneza asupra sintezei AD via tropoizomeraz

..!, producand fisuri simple sau duble ale firului fusului de diviziune$ .ntrebuintari

rezina se utilizeaza in medicina traditionala ca purgativ si colagog, in doze de:,:8 - :,:* g, de obicei in asociere cu /ella'onnae e3tractum, pentru inlaturarcolicilor si ca materie prima pentru extractia podofilotoxinei2 /odofilotoxina - in

tratamentul condiloamelor externe de dimensiuni reduse U cm(

!, alcarcinoamelor epiteliale mici$


43/48

(rodu$e farmaceutice 'ond1line solutie :,* 9 podofilotoxina pentru aplicatii externe, in

condiloame, ca antiviral!2 %astet 6aponia! capsule a (*, *: si 8:: mg sifiole a 8:: mg etopozid, =epesid Anglia! capsule a *: sau 8:: mgetopozid, recomandate in tratamentul leucemiei acute mieloide si

neoplasmului pulmonar2 solutii alcoolice de podofilotoxina sau in ulei deparafina si unguente pentru aplica/tii externe sau badi/onari$


44/48

(rodu$ii de semisinteza sunt folositi in terapia tumorilor cerebrale si vasculare,limfoamelor, leucemiiior acute refractare la alte tratamente >eniposidum!2 carcinomembrionar de testicul, cancer bronsic cu celule mici, limfom si leucemii acute mieloideEtoposidum!2 melanom, sarcom, cancer cutanat 0itoposidum Proreside SP.!$Deoarece toti compusii produc tulburari hematologice granulopenie, trombopenii severe!sau reactii anafilactice cu instalarea depresiei respiratorii acute, tratamentul se face substricta supraveghere si sub control hematologic$

Este contraindicat in perioada de crestere si alaptare$Podofilotoxina a mai fost identificata si in Euphor"iaceae, la Euphor"ia mr%g'aloi'es %$,planta al carui latex este tumoronecrozant fata de sarcomul 8+: si carcinomul EhrlichSo)oloff- 8"+!$


45/48

LI+NINAEste un polimer fenil propanic '" - ';!n, cu macromoleculatridimensionala caracterizata prin prezenta grupariior metoxil si hidroxil$%igninele native sau genuine sunt constitute din - " unitati structurale,

fapt dedus din masele lor moleculare cuprinse intre ": si 8: daltoni, infunctie de originea lor &$ E$ Brauns si N$ Nibbert, 8;*2 J$ 6$ Schubert si &$&$ ord, 8*!$Dupa sursa biologica, unitatile structurale pot fi alcatuite din alcool p-cumarinic la monocotiledonate!, alcool coniferilic la gimnosperme!2 alcoolconiferilic, alcool sinapinic, vanilal la dicotiledonate!$

=ariabilitatea ligninelor rezulta din condensarea alcoolilor cu radicaliimezomerici liberi, formati sub actiunea enzimelor de tip lacaza oxidaza!Sub actiunea agentilor chimici, ligninele native sufera condensari ulterioareastfel incat ligninele izolate au mase moleculare mult mai mari$


46/48

.n organismele vegetale, ele insotesc aproape intotdeauna celuloza siapar dupa formarea ei$

.n tesuturile lemnoase, lignina este inegal distribuita, mai bogati fiind

peretii vaselor de lemn si tesuturile mecanice$ %igninele patrund si invelesc microfibrilele de celuloza din peretii vaselor

lemnoase, celulele pietroase, fibrele si slerenchimurile, conferindmembranelor celulare vigurozitate$

Prin lignificare, membranele pierd din elasticitate, se gonfleaza mai puTin

in contact cu apa dar raman permeabile pentru seva$ .n preparatele microscopice, lignina se pune in evidenta cu floroglucina

coloratie rosie!, verde de iod colora/ie verde sau albastra!, coloroiodurade zinc si anilina sulfurica, coloratie galbena!$

FLAVONOIDE


47/48

Definitie0 ra$#andire0 locali-areStructura c%imica $i cla$ificare,io$inte-aFlavono-ideFlavone $i flavonoliFlavanone $i flavanonoli,iflavonoide0 c%alcone0 aurone(ro#rietati fi-ico c%imiceE6tractie0 identificare0 do-areRol fi-iolo&icActiune $i intre/uintari(rodu$e ve&etale

I-oflavoneAntociano-ide(roantocianiCatec%oli


48/48

S(OR LA INVATAT9

curs farmacognozie 5

Documents