informare material documentar ip buzau --- nr. ip bz 8525 din 18 mai 2015

8/20/2019 INFORMARE Material Documentar IP Buzau --- Nr. IP BZ 8525 Din 18 Mai 2015

1/29

PROGRAMU L PENTRU APLICAȚII BUGETARESplaiul Independenței nr. 202A, Sector 6, București

Tel./Fax. 031 780 2085 / 031 780 2086Sistem Informatic Integrat (S.I.I.) www.e-buget.eu, email: [email protected]

Ex. unic Nr. 135/15.05.2015

CĂTRE

Instituția Prefectului - Judeţul Buzău

B-dul. N. Bălcescu nr.48, Buzău

În conformitate cu disp. art. 21 din cadrul OG 27/2002 vă transmitem un

material documentar urmând să ne comunicați punctul dumneavoastră de vedere înraport cu constatările acestuia. În conformitate cu disp. 72 din cadrul Legii 16/1996 șidisp. art. 83 din cadrul Ordinul de zi nr. 217 din 23.05.1996 al conducerii ArhivelorNaționale vă rugăm să ne comunicați inclusiv numărul de înregistrare al materialuluidocumentar.

Răspunsul dvs. ne va fi comunicat exclusiv prin poștă electronică laadresa [email protected]. În drept invocăm disp. OG 27/2002.

Vă mulțumim anticipat.

Cu stimă,

SC PROGRAMUL PENTRU APLICATII BUGETARE SRL

administrator persoană juridică

Pro Patria et Honor Vigilans

director executiv ls

1 În sensul prezentei ordonante, prin petitie se înţelege cererea, reclamatia, sesizarea sau propunereaformulata în scris ori prin posta electronică.2 Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să înregistreze şi să ţină evidenţa tuturordocumentelor intrate, a celor întocmite pentru uz intern, precum şi a celor ieşite, potrivit legii.3 Creatorii de documente sunt obligaţi să înregistreze toate documentele intrate, ieşite ori întocmitepentru uz intern


2/29

PROGRAMUL PENTRU APLICAȚII BUGETARESplaiul Independenței nr. 202A, Sector 6, București


Ex. 1/2 Nr. 76/PAB/01.05.2015

Nr. 18/PPHV/CD/01.05.2015

FORME ALE MITEI ELECTORALE

AMENINȚĂRI ASIMETRICE LA ADRESA SECURITĂȚII NAȚIONALE:

STINGEREA CREANŢELOR FISCALE PRIN PRESCRIPŢIE IMPACTUL ELUDĂRII NORMELOR PRIVIND COLECTAREA

CREANȚELOR FISCALE DATORATE BUGETELOR LOCALE ASUPRAMEDIULUI DE AFACERI


3/29



Subscrisa, PROGRAMUL PENTRU APLICAȚII BUGETARE, structură organizată în condițiile art. 3 alin. 2 și alin. 3 Cod civil și ale Legii 31/1990, cu sediul în mun.București, Splaiul Independenței nr. 202A, Sector 6, CIF 33938364, derulează la nivelnațional, urmare dispozițiilor asociatului unic, un proiect de agregare a datelor privindadministrarea în condiții de legalitate a bugetelor publice și gradul de eficiențaadministrativă al autorităților publice locale în colectarea și urmărirea veniturilorcuvenite bugetelor locale, parte integrantă a bugetului general consolidat al statului.

In acest sens, PROGRAMUL PENTRU APLICAȚII BUGETARE, prin agenții săi,colectează informațiile necesare întocmirii RAPORTULUI DE ANALIZĂ ÎN VEDEREAOBSERVĂRII CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE A UNITĂȚILOR ADMINISTRATIVTERITORIALE (UAT).

Scopul întocmirii raportului de evaluare este crearea condiților pentru: - corelarea datelor raportate public de UAT cu datele culese direct și nemijlocit

din teritoriu urmărindu-se stabilirea exactă a nivelului capacitățiiadministrative a UAT, a gradului de colectare al taxelor, impozitelor locale șial amenzilor, precum și stabilirea gradului de autofinanțare al UAT;

-

obținerea unor informații concrete, corecte și detaliate, conforme cu realitatea

scriptică, corelate și completate cu informații și date ce nu au putut fi inseratein documentele oficiale (detalii specifice fiecarei UAT care, in formastandardizată de raportare, nu au fost inserate in documentele oficialedeoarece nu sunt solicitate sau au fost omise).

În vederea colectării informațiilor publice necesare completării raportului deevaluare se urmează procedura legală, aplicându-se în concret următoatele prevederilegale:

disp. Legii nr. 161/2003 pentru asigurarea transparenţei în exercitareademnităţilor publice, a funcţiilor publice și prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

- informațiile publice solicitate sunt din categoria celor care secomunică din oficiu ca urmare acestea trebuie puse la dispoziție conformprocedurii stabilite prin art. 5 alin. 4 lit. b din Legea 544/2001. Datele deidentificare ale solicitantului se menționează în registrul anexă la HG 123/2002.

- conform prevederilor art. 1 din Legea 161/2003 „în vederea descurajăriiacumulării de arierate bugetare de către contribuabili, persoane juridice,


4/29



Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, CasaNaţională de Asigurări de Sănătate şi autorităţile administraţiei publicelocale, după caz, au obligaţia de a aduce la cunoştinţa publică listacontribuabililor, cu excepţia microîntreprinderilor, astfel cum sunt definiteprin Ordonanţa Guvernului nr. 24/2001 privind impunereamicroîntreprinderilor, cu modificările ulterioare, care înregistrează obligaţiirestante la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetulasigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic pentru asigurărisociale de sănătate şi la bugetele locale, reprezentând impozite, taxe, contribuţii

şi alte venituri bugetare, totalul obligaţiilor bugetare datorate în anii fiscaliprecedenţi în care s-au înregistrat obligaţii restante, cuantumul obligaţiilorrestante, precum şi modalitatea de colectare a acestora aplicată de organelecompetente ale autorităţilor publice sus-menţionate”.

disp. Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public- conform prevederilor art. 5 alin. 1 „f iecare autoritate sau institutie publică

are obligaţia sa comunice din oficiu ... e) sursele financiare, bugetul şi bilantul contabil;, etc.

- conform prevederilor art. 5 alin. 4 lit. b „ Accesul la informaţiileprevăzute la alin. (1) se realizează prin consultarea lor la sediul

autorităţii sau al institutiei publice, în spatii special destinateacestui scop”.


5/29



PREVEDERI LEGALE PRIVINDOBLIGAȚIILE UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE (UAT)

Articolul 291 cod fiscal Autorităţile administraţiei publice locale şi organele speciale ale acestora, după caz,sunt responsabile pentru stabilirea, controlul şi colectarea impozitelor şitaxelor locale, precum şi a amenzilor şi penalizărilor aferente.

Articolul 8 din Legea 273/2006 privind finanțele publice locale

Principiul transparentei şi publicităţii Procesul bugetar este deschis şi transparent, acesta realizându-se prin:a) publicarea în presa locală, pe pagina de internet a instituţiei publice, sau afişarea lasediul autorităţii administraţiei publice locale respective a proiectului de buget local şi acontului anual de execuţie a acestuia;

Art. 76 ind. 1 din Legea 273/2006 stabiște obligația UAT de a comunica, din oficiu,următoarele informații: a) proiectele bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) supuse consultării publice, inclusivanexele acestora, în maximum două zile lucrătoare de la supunerea spre consultare

publică; b) comunicările prevăzute la art. 57 alin. (2^1), în maximum 5 zile lucrătoare de laprimire;c) bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) aprobate, inclusiv anexele acestora, în maximum5 zile lucrătoare de la aprobare; d) situaţiile financiare asupra execuţiei bugetare trimestriale şi anuale aferente bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), inclusiv plăţile restante, în maximum 5 zilelucrătoare de la depunerea la direcţiile generale ale finanţelor publice; e) bugetul general consolidat al unităţii/subdiviziunii administrativ -teritoriale, întocmitpotrivit metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului administraţiei şi

internelor şi al ministrului finanţelor publice, în maximum 5 zile lucrătoare de laprezentarea în consiliul local;f) registrul datoriei publice locale, precum şi registrul garanţiilor locale, actualizateanual, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an; g) programul de investiţii publice al unităţii/subdiviziunii administrativ -teritoriale înmaximum 5 zile lucrătoare de la aprobare.


6/29



CREANȚELE FISCALE,ROLUL ȘI LOCUL LOR ÎN CADRUL BUNEI FUNCȚIONĂRI A STATULUI

Colectarea creanțelor fiscale datorate bugetelor locale reprezintă o prioritate încadrul execuției bugetare, care constă în realizarea veniturilor în termenul și cuantumulstabilit și efectuarea cheltuielilor conform destinației prevăzute.

Realizarea veniturilor în cuantumul prevăzut reprezintă un imperativ legal, fiindde interes în cadrul execuției bugetare, pe langă necesitatea atingerii niveluluiprogramat, și realizarea de venituri superioare celor stabilite. În același timp, efectuarea

cheltuielilor conform destinației prevăzute și aprobate în bugetul general consolidatreprezintă o obligație legală. Ambele etape sunt crucial importante deoarece numai transpunerea lor

concomitent în practică este de natură a asigura finanțarea activităților și bunafuncționare a instituțiilor publice și evitarea situației de criză financiară sau insolvență.

Sporirea eficienței activității de recuperare a creanțelor ficale datorate bugetelorlocale este necesară, având importanță deosebită în cofinanțarea proiectelor prioritare,menite să asigure dezvoltarea echilibrată a României.

Ministerul de Finanțe prin structurile sale specializate organizează și derulează lanivel național activități continue și susținute pentru a asigura minimul necesar la nivel

de colectare a creanțelor bugetare. Presiunea cheltuielilor bugetare avand o curbăascendentă, iar cuantumul sumelor necesare pentru buna funcționare a statuluinecunoscând curbe descendente de dezvoltare face ca Ministerul de Finanțe să cauteconstant noi surse venituri pentru echilibrarea bugetului de stat și, în același timp, săproducă cadrul metotologic și legal pentru asigurarea colectării.

Cu toate acestea, există actori – instituții publice locale – care nunumai că nu înțeleg importanța covârșitoare a colectării la timp și încuantumul stabilit a creanțelor bugetare, ci chiar organizează și deruleazăconstant și în mod continuu activități de natură a stopa sau îngreunaactivitatea de colectare a creanțelor fiscale indiferent de natura lor –

impozite, taxe, amenzi, etc.Consecințele sunt grave și foarte grave:

- necolectarea la bugetul de stat a sumelor datorate;- crearea condițiilor propice sfidării prevederilor legale, diminuarea

autorității statului prin efectul percepției publice a lipsei deefecte a sancțiunilor dispuse cu titlu de amenzi (lipsarepercursinilor - pedepsei - pentru fapta antisocială sâvârșită);


7/29



- reducerea semnificativă a conformării voluntare datorităpasivității organelor fiscale de la nivel local;

- în absența aplicării măsurilor legale, inclusiv a celor desancționare cu efect coercitiv și în condițiile instigării lanerespectarea prevederilor legale, contribuabilii – persoanefizice și juridice – impreună cu reprezentanții instituțiilorpublice implicate aduc atingere siguranței cetățenilor români șicumulat securității statului.

Urmare demersurilor unității noastre am identificat astfel de comportamente lanivelul UAT cu rang de comună, fiind posibilă indentificarea și la nivel de UAT cu rangsuperior (aspecte prevăzute în Strategia de securitate nationala a României - undereactiile ineficiente ale institutiilor statului în fața acutizării fenomenelor decriminalitate economică și accentuarea corupției au fost identificate drept vulnerabilități în situația internă a țării, cu impact asupra securității naționale. De asemenea fraude înevidențierea și colectarea taxelor și impozitelor la buget, acordarea de reeșalonari laplata obligațiilor față de stat fără garanții și fără control au fost precizate ca fiind riscurieconomice de natură a afecta securitatea națională).

Procesul de globalizare și interdependența tot mai puternică dintre economiile

statelor lumii au dus la apariția unor noi amenințări la adresa securității naționale precum și la noi modalități de acțiune ale unor amenințări vechi.

Instituțiile statului competente sunt implicate constant în activități vizând cunoașterea, prevenirea, combaterea și/sau limitarea efectelornegative a tuturor amenințărilor la adresa securității naționale și, implicit,la adresa siguranței cetățenilor - fie ea economică, politică, sau de altănatură.

Un accent deosebit se pune pe amenințările provenite din spațiul extern, cupierderea din vedere a importanței covârșitoare a cunoașterii amenițărilor de sorginteinternă.

Există chiar riscul plafonării și șablonizării demersurilor decunoaștere, prevenire și contracarare a amenințărilor interne în condițiile încare se pune accent pe cele externe, iar cele interne pot suferi mutații cameleonice denatură a trece de filtrul organelor statului cu competențe în materie sau sunt de natură acrea situații în care modul de manifestare în timp și spațiu să implice nevoiacontracarării sinergice, solidare și concomitente din partea mai multor instituții alestatului, iar în condițiile în care există posibilitatea că aceste instituții ale statului să


8/29



coopereze doar formal, limitat și astfel ineficient, sunt create premisele atingerii de vârfuri de situații potențial periculoase la adresa securității naționale.

Dintre multiplele tipuri de amenințări asimetrice un impact puternic asupra economiei unui stat, comparativ cu resursele utilizate pentru planificarea șiexecutarea atacului, sunt cele asociate necolectării sumelor la bugetul de statconsolidat sau la bugetele locale.

Cu toate că principalii factori de risc la adresa securității economice au fostidentificați și exhaustiv analizați putând fi lesne la ora actuală enumerați:

-

dezvoltarea economiei subterane;

-

persistenta problemelor de natură economică, financiară și socială, generate deprelungirea tranziției și întârzierea reformelor structurale;- accentuarea fenomenelor de corupție și de administrare deficitară a resurselor

publice, mai ales la nivel local;- reacțiile uneori ineficiente ale institutiilor statului în fața acutizării fenomenelor

de criminalitate economică și de perturbare a ordinii publice și siguranteicetațeanului;

- menținerea unor surse și cauze de potențiale conflicte sociale punctuale, cu efecteasupra diminuării sau întreruperii proceselor și activităților economice;

- nerespectarea normelor ecologice în funcționarea unor obiective industriale;

-

posibilitatea producerii unor dezastre ecologice, catastrofe naturale și procese dedegradare a mediului;

- scaderea nivelului de încredere a cetațenilor în institutiile statului, ca urmare aindolenței și birocrației excesive din administrație;

- menținerea la un nivel scazut a infrastructurii informaționale și întârzieri îndezvoltarea acesteia la standardele impuse de dinamica globalizării;

- emigrarea specialistilor din diferite domenii de vârf, fenomen ce afectează potențialul de dezvoltare al societății,

este lăsat la o parte si, de cele mai multe ori ignorat, efectul sinergic rezultat dincombinarea câtorva dintre acești factori de risc la nivel local.

La nivelul unităților administrativ teritoriale administrarea deficitară a resurselor publice, combinată cu birocrația excesivă, cu lipsa resurselor financiare, în condițiile în care sunt resimțite acut lipsa profesioniștilor pregătiți să facă fațăcomplexității legislației fiscale și menținerea la un nivel scăzut a infrastructuriiinformaționale generează fenomene economico-sociale complexe și de maximă importanță - care prin efecte distructive în plan social sunt asimilate amenințărilorhibride la adresa siguranței naționale.


9/29



Dacă în cazul evaziunii fiscale actorii sunt de cele mai multe ori din mediul privat, în cazul refuzului colectării sumelor la bugetul de stat sau la bugetele localefactorii activi sunt în funcționarii publici reprezentații ai statului.

În functie de locul de manifestare, intensitate, metodele folosite frauda poate îmbrăca anumite forme precum: evaziunea fiscală, contrabanda, înșelăciunea, dar șiforme nesesizabile sau speculative, interpretări particulare ale unorprevederi legale în scopul sustragerii sau evițării impozitării sau pur șisimplu refuzul organului statului abilitat să funcționeze legal – aspecte denatură să scape complet tentati velor de evaluare și cuantificare prin prisma

faptului că nu se realizează în antiteză v ădită cu legislația.


10/29



NOTĂ

Din luna ianuarie 2015 Guvernul Romaniei a hotârât ca Ministerul de Finanțe sa

repartizeze banii de echilibrare a bugetelor locale și nu Consiliile Județene.

Dorința expres afirmată a fost ca ingerinţa politică să fie redusă la maximum, în

sensul în care atât consiliile judeţene (CJ), cât şi celelalte autorităţi publice locale să

primească direct de la Ministerul de Finanţe aceste sume evitâmdu-se astfel situațiile în

care consilieri judeţeni şi consiliile judeţene stabileau sumele pentru fiecare localitate în

parte în mod discreționar.

Afirmația de mai sus, exprimată public de reprezentanți ai Ministerului de Finanțe,nu face altceva decât să confirme faptul că bugetele locale nu numai că nu se constituie dinfonduri proprii ci erau la mâna “șefului politic de la județ”, adică la discreția mult preacunoscuților baroni locali, care dispuneau de sumele alocate din bugetul de stat consolidatposibil după culoarea ochilor si/sau nuanța politica a primarilor de UAT.

Ministerul de Finanţe va repartiza sumele pentru bugete locale anuale astfel încât

comuna să aibă bugetul de minimum 1,5 milioane lei, oraşul cel puţin 6 mili oane lei,

municipiul de la 20 milioane lei, municipiul reședință de județ de la 50 milioane lei, iar

judeţul minimum 80 milioane lei.

Ministerul de Finațe va aplica formula legală care conţine referire la numărul

locuitorilor (55% influenţă), suprafaţa judeţului (15% influenţă), respectiv lungimea

drumurilor judeţene şi comunale (30%).

Ministerul de Finanțe a precizat că peste 2.000 de localităţi, din zone defavorizate, vor

avea o creştere majoră a bugetelor, existând o localitate cu majorare de chiar de 900%,

respectiv de la un buget de 150.000 lei la unul de 1,5 milioane lei.

"Aplicând această formulă timp de cel puţin 4 ani de zile, primarii şi preşedinţii de

consilii judeţene nu vor mai avea, inclusiv cei din zonele sărace, niciun motiv pentru care

în anul 2018 să nu avem în toate localităţile apă, canal şi sistemul de educaţie în sensulreabilitării şi modernizării şcolilor", a afirmat reprezentantul Ministerului de Finanțe.

De reținut este faptul că aceste direcții de acțiune la nivel de UAT (apă, canal,managementul deșeurilor, lucrările de reabilitare) sunt și cele care vor genera cele maimulte abateri de la prevederile legale în viitorul apropiat fiind necesar să fie avute cuprioritate în atenție de către structurile naționale/locale cu atribuții pe această linie demuncă.


11/29



1

SITUAȚIA CONCRETĂ LA NIVELUL UATC DIN ROMÂNIA

Unitățile administrativ teritoriale din România au unele dintre cele mai reduse gradede colectare din Uniunea Europeană datorită:

- complexității legislației fiscale (capacitatea UAT de a-și armoniza în timp realcomportamentul la modificările legislației este un deziderat și nu o realitate )

- lipsei resurselor financiare (inițierea oricărui demers atrage costuri suplimentareimediate și certe, pentru un venit viitor cuantificabil doar la nivel probabilistic)

- lipsei specialiștilor în proceduri fiscale (UAT nu sunt capabile să asigure nivelurisalariale care să le facă atractive pentru specialisti)

- posibilitatea ca actele emise de departamentele autorităților locale să fie oricândcontestate, iar funcționarul identificat a fi responsabil sa fie sancționat personaldisciplinar, civil sau penal, au creat reticiență în demararea procedurilor deexecutare silită a debitorilor bugetelor locale.

S-a creat astfel un cerc vicios, iar datorită lipsei de coerență și fermitatea autorităților publice locale gradul de conformare voluntară a scăzutsemnificativ. Spre exemplu, cu privire la amenzi - gradul de colectare la bugetele locale nu depășește 15%, iar un unele zone din țară este de 10%.

Se impune precizat că un număr semnificativ de autorități publice locale nuau o evidență a sumelor datorate bugetelor locale și nici a plătitorilor . Astfel, în teritoriu au fost identificate:

- UAT care nu dețin un program informatic pentru a opera la un nivelsatisfăcător D.I.T.L.;

- UAT care deși dețin programe informatice nu au introdus datele deidentificare ale cetățenilor în aceste sisteme (la nevoie fiind folosite listeleelectorale permanente);

- UAT care au implementat mai multe soluții informatice, în nici unaneexistând o evidență exactă a sumelor datorate ori a plătitorilor.

Conform disp. art. 291 Cod fiscal „Autorităţile administraţiei publice locale şiorganele speciale ale acestora, după caz, sunt responsabile pentru stabilirea, controlul şicolectarea impozitelor şi taxelor locale, precum şi a amenzilor şi penalizărilor aferente”.


12/29



1

Ministerul Finanțelor Publice face cunoscut că „în ceea ce priveşte măsurile întreprinse pentru a mări gradul de colectare al taxelor şi impozitelor locale, cu scopulde a se asigura creşterea gradului de autofinanţare al unităţilor administrativ -teritoriale, potrivit art. 33 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completărileulterioare, s-a stabilit diminuarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului destat şi din cota de 18,5% din impozitul pe venitul global pentru echilibrarea bugetelorlocale, cu gradul de necolectare a impozitelor şi taxelor locale, prin înmulţirea cucoeficientul subunitar”.

Clișeele lingvistice și echilibrarea bugetelor locale

Chiar și cei care folosesc clişee sunt uneori agasați de acestea, dar majoritatea nicimăcar nu caută să descopere de ce le folosesc și, mai grav, nu realizează că o situațieprezentată astfel, folosind clișee lingvistice, nu mai are corespondent în realitate.

„Reforma administrației publice - una dintre temele prioritare ale actualeiguvernari” este un clișeu atât de bine cunoscut și interiorizat încât probabil numai lipsaacestei afirmații din discusurile sforăitoare asociate campaniilor electorale ar fi denatură să ridice o sprânceană sau două.

În altă ordine de idei este de natura evidenței că trebuie pus un accent important

pe componenta financiară a funcționării UATDate fiind conditiile de austeritate în care funcționeazț autoritățile publice locale în acest moment în România, echilibrarea bugetelor locale este un subiect mai multdecât actual și care a făcut și face obiectul a numeroase dezbateri.

În România exista două tipuri de comunități: cele care realizează venituri proprii suficiente și cele care nu se descurcă nici pentrucheltuielile minime de întreținere a localităților.

Soluțiile de rezolvare a problemei finanțării vehiculate de profesioniști șineprofesioniști deopotrivă pivotează între soluții extreme cum ar fi eliminareaprocedurii echilibrării bugetelor locale sau distribuirea centralizată și egală pe ranguri

de localități indiferent de eficiența intrinsecă a acestora.Comunitățile locale care reușesc să atingă nivele suficiente de autofinanțare dețin

diverse avantaje economice, sociale, demografice care le permit o dezvoltare continuă șiechilibrată. Aspect adev ărat cel puțin în teorie, deoarece în Europa de astăziconceptul de bază pe care se construiește filozofia dezvoltării estecoeziunea economică și socială. Astfel, comunitățile locale eficiente trebuiesă susțină financiar comunitățile care nu realizează venituri suficiente.


13/29



1

Soluția acceptată la nivel european este solidaritatea comunităților locale, osolidaritate calculată astfel încât să se mențină un echilibru între asteptările ambelortipuri de comunități.

Proverbele românești și traducerea lor in limbaj actual

Proverbul românesc „a bate calul care trage” a fost tradus meșteșugit într-unprincipiu fundamental la nivel european, și anume, faptul că dezvoltarea economică șisocială trebuie să se bazeze pe o structura spațială echilibrată. Din această perspectiv ă se

consideră că dezvoltarea inegală a teritoriilor reflectă slă biciuni economice aleansamblului și sunt de neacceptat deoarece, la rândul lor, devin sursa de instabilitatepolitică și economică.

Descentralizarea financiară

Descentralizarea financiara este o problemă generatoare de angoase profunde,nenumărate studii, preocupări și observații, precum și o invariabilă lipsă de soluții cugrad sporit de aplicabilitate practică.

Reforma administrației publice în domeniul descentralizării și deconcentrării

include trei elemente majore: continuarea descentralizării prin transferul de competente și responsabilități administrative și financiare, de la nivelul autorităților administrațieipublice centrale la nivelul autorităților locale; continuarea procesului de deconcentrareprin delegarea de responsabilități în teritoriu funcție de necesitățile pe plan local, incadrul aceleiași structuri administrative (serviciile deconcentrate functionează insubordinea ministerului care le-a delegat responsabilitatea): transformarea serviciilordeconcentrate din teritoriu, funcție de necesitățile cetățenilor și pentru eficientizareaacestora, și servicii descentralizate aflate în responsabilitatea autorităților locale.

Descentralizarea și deconcentrarea, implicând transferul sau delegarea decompetențe și noi responsabilități, reprezintă procese incepute din momentul adopțării

Constitutiei României din 1991.

Capacitatea de autosustinere financiara

În oglinda planurilor guvernamentale de a implementa descentralizarea,problema finanțării bugetelor locale a făcut ca actorii administrației publice locale să îșimanifeste acut îngrijorarea privind lipsa capacității de autosusținere financiară.


14/29



1

Această îngrijorare se explică prin experiențele neplăcute pe care actorii locali le-au avut datorită repartizării de competențe noi (în sfera asistenței sociale, învatamântului și consultanței agricole, pentru a le enumera pe cele mai importante)fară o pregătire managerială anterioară, în absența unor profesioniști specializați îndomeniul fiscal și fară a li se asigura acces la finanțare.

Pe fondul acestor preocupări, există nenumărate observații nu numai din parteapartidelor de opozitie dar și al beneficiarilor, primari, consilieri locali și județeni.

Una dintre temele centrale din zbaterile publice, după aplicarea unor măsuri dedescentralizare a administrației publice, este identificarea resurselor financiare,

colectarea eficientă a sumelor datorate bugetului local și distribuireafondurilor necesare, acolo unde sunt necesare și când sunt necesare. Aceste aspecte, ce ar trebui să preocupe constant reprezentanții UAT, au produs și

produc reacții diverse în condițiile repartizării cu întârziere, de către administrațiilepublice locale, a unor sume bugetare necesare derulării în bune condiții a unor activităț ice altădată reveneau autorității centrale.

Necesarul minim pentru asigurarea capacității de autosusținerefinanciară

În România, Guvernul repartizează pe unităţi administrativ -teritoriale sumeledin cota de 18,5% din impozitul pe venit şi a sumelor defalcate din taxa pe valoareaadăugată pentru echilibrarea bugetelor locale în vederea asigurării limitelor de venituriproprii pe categorii de unităţi administrativ -teritoriale, potrivit legii, și repartizarea pe judeţe a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelorlocale, rămase după asigurarea limitelor de venituri.

Astfel, la data de 16 ianuarie 2015, Ministerul Finanţelor Publice (HG nr. 14/2015) arepartizat la nivel de tară – comune, orașe și municipii la un loc - suma de4.659.795.000 RON adica puțin peste 1 miliard euro (1.033.328.528,66 euro la cursul de4.5095/1 – ron/eur) , pentru echilibrarea bugetelor locale, rămase după asigurarea

limitelor de venituri.

In România sunt 2463 UAT cu rang de comună, 103 municipii și orașe de rang 2, 6municipii de rang 1 și 1 municipiu de rang 0.

La nivelul bugetelor UATC în medie, pentru anul fiscal 2014, se înregistrează 1 milion ron/UATC necolectați provenind din impozite, taxe,amenzi și alte venituri bugetare.


15/29



1

Suma totală necolectată la nivel de UATC în toată țara pentru anul fiscal2014 este estimată la 2.463 MILIOANE RON.

Termenul de prescripție în materia creanțelor fiscale este de 5 (cinci)ani, astfel că sumele neurmărite în vederea colectării la bugetele localerămân la stadiul de simple enumerări scriptice în evidențele contabile.

Analiza noastră relevă că, în ultimii 20 de ani, statul român nu a colectat

la nivel UATC, cu consecința prescripției, o sumă ce depășește 6 miliardeeuro (la cursul de referință pentru anul 2014 1 euro=4.4093).

Este fără dubiu că aceste venituri necolectate, cu un cuantum considerabil,pot fi definite ca reprezentând un prejudiciu major produs bugetului de statconsolidat prin acțiunea/inacțiunea propriilor săi funcționari.


16/29



1

ASPECTE NEGATIVE ASOCIATE DEMERSURILOR DE AUTOFINANȚ ARE UAT ȘI A SOLUȚIILOR PENTRU CORECTAREA

ACESTORA

Din analiza efectuată asupra bugetelor locale, se observă că principala problemăeste nevoia de întărire a autonomiei funcţionale şi financiare a unităţilor administrativ -teritoriale şi respectiv a bugetelor acestora. Autonomia funcţională bazată pe o realăautonomie financiară, presupune finanţarea acţiunilor numai pe seama veniturilor

proprii.

Cu toate că a fost elaborat și aprobat cadrul legal necesar funcţionării sistemului bugetar pe principiul autonomiei locale, în România nu putem vorbi despre existenţaunei autonomii locale reale deoarece veniturile proprii ale bugetelor locale suntinsignifiate raportat la cele acordate de la bugetul de stat.

Se desprinde concluzia evidentă că bugetele locale sunt total dependente desumele defalcate din bugetul de stat consolidat, aspect cu impact negativ asuprarealizării în concret a descentralizării.

ATENȚIE: Organele centrale ale statului (M.F.P./A.N.A.F.) /reprezentanții Guvernului în teritoriu nu centralizează individual debitorii bugetelor locale. Practic AUTORITATEA CENTRALĂ nu cunoaște situațiadebitelor înregistrate la nivelul autorităților publice locale.

Veniturile proprii ale bugetelor locale sunt preponderent cele curente, iarponderea semnificativă o au taxele și impozitele directe. Acestea sunt foarte greuadaptate modificărilor din economie (nu există o corelare cu indicele de inflație întermeni temporali rezonabili), iar colectarea amenzilor este deficitară.

Orice comunitate locală confruntată cu apariţia a numeroase cheltuieli legate deasigurarea bunăstării propriilor cetăţeni este pusă în situaţia de a-şi analiza politica de venituri pe care o duce, astfel încât impozitele locale (care constituie sursa principală) să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:

să genereze un venit semnificativ;

să fie social acceptabile; să fie concepute astfel încât costurile totale de colectare să fie cât mai scăzute;


17/29



1

să respecte principiul echităţii; să nu distorsioneze activitatea economică; să respecte principiile aplicabile economiei private şi anume beneficiile să

acopere costurile; să fie corelate cu capacitatea de plată a contribuabilului.

În acest scop autorităţile locale trebuie să culeagă periodic informaţii privind veniturile şi utilizarea lor, veniturile obţinute de alte administraţii locale, să stabileascăși să implementeze un program specializat şi efectiv de colectare a sumelor datorate şi săefectueze o analiză atentă a taxelor şi tarifelor pentru a determina gradul în care

costurile totale ale fiecărui serviciu sunt acoperite din venituri. Componentele programului de maximizare a veniturilor care ar trebui adoptat de

fiecare autoritate publică locală ar putea fi sintetizate astfel:

- crearea şi informatizarea unei clasificaţii a veniturilor şi a sistemului de raportarea acestora;

- estimarea surselor de venituri curente şi viitoare; - realizarea şi actualizarea unui ghid referitor la veniturile interne; - construirea şi utilizarea unei analize a veniturilor externe;- evaluarea costurilor existente ale serviciilor şi îmbunătăţirea metodei de

cuantificare a acestora precum şi a practicilor şi politicilor de recuperare adatoriilor;

- implementarea unui program de management financiar pentru realizarea unuiechilibru între lichidităţi şi fondurile investite;

- instituirea unor proceduri de încasare a veniturilor;- identificarea/adoptarea/implementarea unor soluții informatice care să crească

gradul capacității administrative, eficientizând procedurile de cuantificare șicolectare a sumelor datorate bugetului local, concomitent cu scăderea costurilorexistente asociate acestor activități.

Pentru construirea unui sistem fiscal adecvat ar fi necesare adoptarea mai multormăsuri:

- restructurarea sistemului de impozite, urmărind creşterea sferei impozabile,concomitent cu reducerea cotelor de impozit;

- selectarea, perfecţionarea şi recondiţionarea necesarului de personal în aparatulfiscal;


18/29



1- reconsiderarea sistemului informațional fiscal prin extinderea

informaţiilor, eliminarea evidenţelor paralele, a balastuluiinformaţional şi a birocraţiei care fac necesară folosirea unui aparatfiscal greoi și cu eficienţă scăzută;

- adoptarea unor soluții informatice integrate care să sporească gradulde agregare a informațiilor privid sursele de venit și urmărireaacestora concomitent cu corelarea acestora cu debitorii, rezultândastfel baze de date integrate cu funcții de căutare/sortare superioare.

Pentru o mai bună şi rapidă colectare a impozitelor, este necesară utilizarea unormijloace moderne cum ar fi plata cu cardul și realizarea comunicațiilor prin intermediulserviciilor de poștă electronică. Utilizarea de soluții și baze informatice precum șisisteme de calcul performante sunt de natură să asigure creșterea eficienței în cadrul procedurilor fiscale și ar trebui să fie o prioritate pentru toateUATC din România.


19/29



1

DETALII PRIVIND POSIBILA INCADRARE A UNOR ACTIVITĂȚIDERULATE LA NIVELUL UAT DIN ROMÂNIA ÎN CATEGORIA

AMENINȚĂRILOR ASIMETRICE LA ADRESA SECURITĂȚII NAȚIONALE


20/29



1

I.

MITA ELECTORALĂ MASCATĂ PRIN NECOLECTAREASUMELOR DATORATE BUGETULUI UATC – activități de naturăa se circumscrie unor amenințări asimetrice la adresasecurității naționale

În practică, se întâlnesc frecvent situații când contribuabilii cu venituri mici suntriguros impozitați, în timp ce posesorii unor surse multiple de venituri semnificative beneficiază circumstanțe care, în final, conduc la o conduită administrativ fiscală cecontravine principiilor fundamentale de egalitate între cetățeni și nediscriminare fiscală.

De asemenea, fiscalizarea conform legii numai a anumitor categorii de

contribuabili prin impunerea, urmărirea și colectarea obligațiilor către bugetul de statnumai de la aceste categorii contravine principiilor de echitate fiscală.

Analiza noastră relevă că în mediul urban autoritățile administrațiilor fiscalelocale realizează într-o măsură mai mare punerea în aplicare a normelor legale privindcolectarea creanțelor fiscale. Această conduită nu are ca izvor neapărat intereselediferite ale autorității din mediul urban raportat la cea din mediul rural, ci estecondiționată mai mult de presiunile administrației centrale și a membrilor activi aisocietății civile, preponderent cantonați in mediul urban.

Primarul UATC/Ordonatorul de credite principal al bugetului local -izvorul faptic al dezechilibrelor in activitatea de autofinantare a UAT și

generator de amenințări la adresa securității naționale.

În mediul rural primarul este nu numai ordonatorul de credite principal al bugetului local dar și autoritatea competenta a organiza, supraveghea și derulaactivitățile de colectare a debitelor la buget.

In același timp, în majoritatea cazurilor lipsește presiunea supravegheriiautorităților centrale – autonomia locala fiind bine implementată din acest punct de

vedere.Comunitățile rurale fiind mai mici, lipsește presiunea și controlul societății civile

cu privire la supravegherea modului în care primarul și consiliul local gospodăresc bugetul local.

În esență primarul este cel care decide - deseori independent de dispozițiilelegale - ce, cum, unde și cât este de mare interesul pentru activități necesare comunei.


21/29



2

În practică s-a constatat că primarul UATC dispune de bugetul local, într-omarjă restrânsă de eroare, după bunul plac. Această poziție privilegiată este desigur necesar a fi păstrată pe o perioadă cât mai mare de timp.

În România, alegerile în cadrul autorităților administrației publice locale suntguvernate de Legea nr. 67 din 2004. Iar conform art. 1 alin. (4):Primarii comunelor ....se aleg pe circumscriptii electorale, prin scrutin uninominal.

În esență cetățenii cu drept de vot aleg, prezumtiv după crezuri interne, uncetățean cu domiciliul în localitate pentru a fi primar și a exercitaatribuțiile prevăzute de Legea 215/2001. Dintre candidații la funcția publică de

primar câștigă cel care are voturi neanulate mai multe.

Majoritatea cetățenilor din mediul rural sunt ancorați mai ales înrealizarea necesităților factuale imediate. Discursurile sforăitoare, promisiuniledemagogice, prezentarea unor programe de management ce implică și fac apel la funcțiicognitive superioare au șanse reduse de stârnii interesul acestora, aspect rezultat dinexperiența scrutinelor trecute realizate în România. Menționăm anecdotic cazulcunoscut al primarului comunei Jilava, Adrian Mladin, care a câștigat alegerile cu unprocent de 60% din voturi cu toate că se afla în arest preventiv fiind acuzat de sâvârșireaunor fapte de corupție și abuz în serviciu.

Primarii UATC sunt aleși preponderent dintre candidații care aureușit să stimuleze personal și/sau financiar cetățenii comunei.

Starea de fapt la nivelul majorității comunelor din România:

- România actuală este, în continuare şi într‐o măsură semnificativă, oRomânie rurală, 93,7% din teritoriul României este teritoriu rural, iar în rurallocuiesc circa 44% dintre români;

- 40% dintre persoanele angrenate în câmpul muncii activează în spațiul rural; - participarea agriculturii la constituirea PIB este de până în 15%; - activitățile economice în mediul rural sunt puțin diversificate fiind legate de

comerț, construcții și, în majoritate zdrobitoare, de amenajări și activitățiagricole sau legate de agricultură;

- se observă o continuă pauperizare a populației din mediul rural concomitent cu dezvoltarea segmentului agriculturii de autosubzistență;

- lipsa mijloacelor financiare în rândul majorității cetățenilor din comune esteresimțită acut;


22/29



2- plata debitelor către bugetul local se realizează exclusiv în numerar, gradul de

bancarizare fiind redus;

Influențe asupra rezultatului alegerilor în mediul rural, cine areputerea de decizie? Punerea în dependență a alegătorului cu ajutorul veniturilor bugetului local

În România alegerea primarului se realizează într-un singur tur de scrutin.Comunele din România au în medie 3.700 de locuitori. Dintre aceştia 23% au peste 60de ani (faţă de 16% în mediul urban), iar 25% au sub 18 ani. Sporul natural este negativ,

atingând valoarea de -3,7/1000 de locuitori. Numărul mediu de membri ai uneigospodării rurale este de trei persoane. Comuna are câte 3-4 sate componente, cudistanţa medie de 7 km între cele mai îndepărtate dintre ele. Suprafaţa medie este în jurde 6.500 de hectare, din care peste 90% în extravilan. Un număr ridicat de tineri dinmediul rural prestează diverse activități în alte state membre ale Uniunii Europene,aceștia fiind prezenți doar scriptic în localitate. Pe cale de consecință, alegerea unuiprimar de comună în România se face în medie cu 500-700 de voturi valabil exprimate.

Pentru scopul acestui studiu vom împărți mita electorală în două categorii definite astfel:

- prima sub forma neurmăririi, conform procedurilor fiscale, a debitelorla bugetul local ale locuitorilor persoane fizice din mediul rural în schimbul votului acesteia. Relația dintre cauză (n.a. neurmărirea sumei cuvenite bugetului decătre funcționari și primar) și efect (n.a. acordarea votului) poate fi și tacită;

- a doua sub forma neurmăririi, conform procedurilor fiscale, adebitelor restante în plată ale persoanelor juridice/PFA/II/AF cu sediul peraza comunei.

În raport cu prima categorie de mită electorală mascată:

1. Acțiunea/inacțiunea apartului de specialitate, condus exclusiv deprimar, este nu doar o formă de condiționare a persoanei să acorde votulprimarului, ci și o formă de șantaj și punere în dependență pe perioadănedefinită. Bunăoară, prin nedispunerea măsurilor imperativ impuse delegislația fiscală, persoana fizică debitoare a bugetului local este lipsită deposibilitatea de a-și exercita drepturile prevăzute de lege (formula contestație la


23/29



2

executare, solicita reeșalonarea debitului etc.), aflându-ne în prezența unor multipleatingeri aduse valorilor ocrotite de lege.

2. Inacțiunea apartului de specialitate (DITL) condus de primar de aurmării debitele datorate de persoana fizică bugetului local, cu toate că are ca scopexprimarea votului într-un anumit sens. 1, scade gradul de conformare voluntarăa tuturor subiecților de raporturi fiscale de pe raza UATC întrucât aceștia perceplipsa oricăror acțiuni concrete de colectare a sumelor datorate (lipsa consecințelor ,puterea exemplului);

3. Necolectarea amenzilor, concretizată prin inacțiunea aparatului despecialitate (DITL) condus de primar de a urmării debitele datorate de persoanafizică bugetului local cu acest titlu, generează în percepția cetățenilor de pe razacomunei convingerea că faptele antisociale din sfera contravențională nu sunturmate de riposta statului întrucât plata amenzilor nu este realizată prinmăsurile de executare silită fiscală prevăzute de lege. Persistența în timp aacestui fenomen, în peste 80% dintre UATC de pe teritoriul României, nu doar căscade gradul de conformare voluntară la plată, ci diminuează semnificativautoritatea statului și a structurilor sale din teritoriu. Pentru a exemplificamenționăm cazul UATC Calvini - județul Buzău. Localitatea are o populație

majoritar formată din etnici romi, cuantum amenzilor necolectate la bugetul localfiind de peste 3 milioane RON. Au fost identif icați la nivelul acestei comune maimulți cetățeni de etnie romă care sunt sancționați contravențional zilnic pentru diversefapte antisociale, preponderent transportul unor cantități de material lemnos fără adeține documentele prevăzute de lege. Niciuna dintre amenzile dispuse de organelecompetente nu a fost pusă în executare silită sau urmărită de către primarulcomunei în condițiile codului de procedură fiscală. Pentru nici una dintre amenzi nu s-a întocmit procesul verbal de insolvabilitate și, pe cale de consecință, nu s-a sesizatinstanța competentă pentru emiterea mandatului de executare a muncii în favoareacomunității.

NOTĂ: În unele cazuri, cunoscut fiind cât de importantă este puterea exemplului,primarul dispune ÎN MOD SELECTIV aplicarea normelor fiscale privindexecutarea silită a rău platnicilor exclusiv în raport cu oponenții politici de pe razalocalității și/sau simpatizanții acestora.

NOTĂ2: O categorie aparte o reprezintă acei primari care utilizează „metodeoriginale” de recuperare a debitelor datorate bugetului local. Printre aceste metode


24/29



2

enumerăm refuzul de a elibera cartea de identitate, refuzul de eliberare aladeverințelor celor care înregistrează datorii la bugetul local, refuzul de a eliberaajutoarele sociale, ajutoare de încălzire șamd. La fel de nocive ca și neaplicarea voită anormelor fiscale sunt și aceste acțiuni întrucât nu sunt reglementate de legislația fiscală,procedurile putând fi definite ca haiducie fiscală, cetățeanul percepând acțiuneaprimarului ca reprezentând o punere în execuție a unor dispoziții legale (Legea 215/2001),emise de autoritățile statului (în fapt, cetățeanul din mediul rural este făcut să creadă cărefuzul de eliberare a cărții de identitate, sau a ajutorului social, este o măsură punitivă prevăzută de lege).

În raport cu cea de a doua categorie de mită electorală mascată

Acțiunea/inacțiunea aparatului de specialitate (D.I.T.L.) condusexclusiv de primar în raport cu necolectarea și neurmarea procedurilor fiscaleprivind debitele datorate bugetului local de persoanele juridice are impact negativmultiplu:

1. Este afectată sever concurența liberă și loială pe piața românescă și îninteriorul Uniunii Europene. Pentru a exemplifica vom utiliza datele culese privindComuna Iclod, județul Cluj, pe raza căreia funcționează mai multe societăți comercialecu obiectul principal de activitate transportul de mărfuri și/sau de persoane. În cazulsancțiunilor contravenționale (amenzi) dispuse de diverse autorități ale statului înraport cu aceste societăți comerciale primarul și aparatul de specialitate nu au făcut niciun demers pentru notificarea debitorului bugetului local ori pentru recuperarea sumelorprin executare silită, conform normelor procedural fiscale. În același timp, un agenteconomic cu același obiect de activitate dar având sediul în mun. Cluj Napoca esteobligat să achite la bugetul de stat amenzile ori alte sancțiuni contravenționale, fiindexecutat silit de D.I.T.L. al municipiului Cluj Napoca. În acest context, persoane juridice cu același obiect de activitate au un tratament fiscal diferit, unelefiind obligate să își achite obligațiile fiscale și altele nu, cu consecința

directă a distorsionării pieței de mărfuri și capital din perspectiv concurențeilibere și loiale.

2. Punerea și menținerea în dependență a administratorilorsocietăților comerciale prezintă și un potențial control indirect asupraangajaților societăților comerciale în scop electoral.


25/29



2

3. Impactul negativ asupra normelor legale privind achizițiile publice, în condițiile în care agenții economici care nu sunt urmăriți pentru plata taxelorși impozitelor locale, inclusiv amenzi, practică prețuri de dumping, eliminânddin piață agenții economici bun platnici.

Vă reamintim: La nivelul bugetelor locale UATC in medie, pe ultimii 5ani, exista 1 milion ron/UATC necolectați provenind din impozite, taxe șiamenzi. In total obținem o suma necolectată la nivel de UATC în toată țara,estimată, de 2.463 milioane RON adica peste o jumătate de miliard euro (546.180.286,062 euro la data de 16.01.2015). Aceste sume pot fi, în majoritatea

lor, considerate ca îmbrăcând forma mitei electorale mascate.

Trecerea timpul demonstrează că această conduită, vădit nelegală, nu a fostsancționată de organele competente.

Urmarea directă a pasivității a organelor statului este reducerea masivăa conformării voluntare la plată, diminuarea importanței și eficiențeiautorității instituțiilor statului, generarea unui climat de nesiguranță pentrucetățeni, în special cei din mediul rural.

Apreciem că perpetuarea acestor practici nu mai este tolerabilă avându-se în vedere și statutul membru al Uniunii Europene pe care România l-a dobândit în anul2007.

Primarul - ordonatorul principal de credite al bugetului local

Ordonator de credite este persoana care dispune asupra folosirii creditelor bugetare, acordate conform prevederii legilor bugetare, și care au calitatea de ordonatori bugetari. Potrivit dispozitiilor legale, au calitatea de ordonatori bugetari conducatoriiinstitutiilor publice cu personalitate juridica. Avand in vedere drepturile și obligatiile pecare le au in procesul executiei bugetare, ordonatorii se impart in trei categorii:

principali, secundari, tertiari.

In executia bugetelor locale se intalnesc aceleasi categorii de ordonatori bugetari:principali, secundari și tertiari.

Un primar (din latina vulgară primarius, însemnând "primul, principalul") este unpolitician care are rolul de autoritate executivă oficială. În lume există o varietate de legi


26/29



2

locale și obiceiuri în ceea ce privește puterile și responsabilitățile primarului, cât și înprivința metodelor de a ajunge primar.

Un neinițiat ar putea crede că un primar trebuie să fie un bun manager, sau un abilnegociator, sau un foarte bun orator. Nimic mai gresit. Cele mai importantecaracteristici, cel putin din punct de vedere al situației intâlnite în România, aleprimarului sunt:

- să fie membru de partid cu o cotă de piață semnificativă, deci să facă parte dinlumea politică și să fie implicat activ in viata politică;

- sa fie un ordonator principal de credite atent la nevoile partidului din care faceparte.

De ce trebuie ca primarul să fie membru al unui partid politic? Fiind membru estenevoit să respecte prevederile din statutul partidului, sub sanctiunea excluderii dinpartid și mai mult ca sigur pierderea funcției publice obținute.

Invariabil, un membru de partid politic trebuie:

- sa isi achite cotizația, sa nu refuze nemotivat sarcinile pe care i le traseaza

conducerea ierarhic superioara;- sa dovedeasca in toate actiunile și sustinerile sale loialitate fața de partid și

misiunea sa.

De ce trebuie să fie un bun ordonator principal de credite? Deoarece sursele definanţare a activităţii unui partid politic sunt: cotizaţii, donaţii, venituri provenite dinactivităţi proprii, subvenţii de la bugetul de stat.

Dintre aceste surse, donațiile sunt cea mai generoasă resursă financiară pentru partidele politice.

Aici intra inclusiv donațiile provenite, indirect, din resurse financiare bugetare.


27/29



2

II.

ELIBERAREA DE CERTIFICATE FISCALE FĂRĂ SARCINIFISCALE CU NERESPECTAREA PREVEDERILOR LEGALE – SITUAȚIE GENERATOARE DE AMENINȚĂRI ASIMETRICE LA ADRESA SECURITĂȚII NAȚIONALE

Următoarele aspecte, ce nu pot fi singulare la nivel național, pot prezenta interespentru unitatea dumneavoastră:

Metodă vizând participarea și câștigarea unor licitații concomitent cueludarea de la plata obligațiilor către bugetul consolidat al statului,

punerea în dependență a funcționarilor publici prin implicarea cu saufără voie în activități ilegale și îndepărtarea de pe piață a societățilorconcurente.

1. Pentru a exemplifica concret vom utiliza societatea comercială NAPOCAMIN SRL,CUI 15088320, J12/2548/2002, cu sediul în mun. Cluj Napoca, Piața 1 Mai nr. 1-2, jud. Cluj.

2. Societatea NAPOCAMIN SRL a participat în anul 2014 la numeroaseproceduri de achiziție publică, realizând lucrări pentru autoritățipublice sau companii de stat și a încasat sume semnificative de la bugetulgeneral consolidat.

3.

Conform disp. art. 181 lit. c din cadrul OUG 34/2006 urmează a fi exclus de laprocedurile de achiziție publică operatorul economic care „nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor deasigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, înconformitate cu prevederile legale în vigoare în România sau în ţara în care estestabilit”.

4. Pentru a eluda prevederile legale privind participare la licitațiisocietatea NAPOCAMIN SRL se adresa Primăriei Cluj Napoca (unde

avea declarat sediul social) în vederea eliber ării unui certificat deatestare fiscală care să precizeze că aceasta nu înregistrează datorii la

bugetul local . Un certificat similar se solicita și ANAF, prin organul

fiscal competent . Aceste două înscrisuri, însoțite de o declarație a

reprezentanților societății că aceasta nu are datorii, creau aparența că

firma nu are obligații restante față de bugetul consolidat al statului,


28/29



2

permițând acesteia să participe liberă de sarcini la proceduri de

achiziție publică.5. În acest timp însă societatea NAPOCAMIN SRL înregistra datorii la bugetul

consolidat al statului pe raza mai multor unități administrativ teritorialedin județul Cluj și din alte județe (de exemplu județul Dolj). În concret, la sediulUATC Jucu, județul CLUJ sunt afișate, conform disp. art. 1 alin. 1 din Legea161/2003, datoriile de peste 100.000 RON înregistrate de SC NAPOCAMINSRL la data de 31.12.2013 – rezultate din activități de exploatare și comercializare aagregatelor minerale, nisip și pietris, datorii pentru care s-a declanșat executarea

silită abia în 24.09.2014 urmare a solicitărilor societății civile. Între timp UATM.Cluj-Napoca și A.N.A.F. eliberau certificate de atestare fiscala fărăsarcini, nerespectând prevederile legale.

6. Profitând de capacitatea administrativă scăzută a autorităților publice locale dinmediul rural de a realiza demersuri pentru recuperarea taxelor datorate bugetuluilocal NAPOCAMIN SRL nu achita obligațiile fiscale către aceste autoritățipublice, ulterior mutând activitatea de extracție a agregatelor minerale în altelocalități, în funcție de lucrările publice la care participa.

7. Avându-se în vedere că MFP/ANAF nu centralizează individual debitorii bugetelorlocale, societatea NAPOCAMIN SRL participă la licitații și proceduri de achiziție

publică evocând lipsa oricăror datorii față de bugetul general consolidat. În acelașitimp obține materia primă aferentă lucrărilor publice fără a achita sumelecuvenite bugetelor locale, aspect cu un impact negativ asupra concurenței libereși loiale pe piața marfurilor și serviciilor.


29/29



2

NOTĂ

Exemplele prezentate sunt elocvente, fiind de interes obținerea și valorificareainformațiilor cu privire la comportamente similare adoptate de reprezentanți aistatului/agenți economici de pe raza dumneavoastră de competență, urmărindu-se stopareaactivităților ilegale sau cel puțin limitarea efectelor negative asociate cu acestea.

În conformitate cu disp. art. 1 și urm. din cadrul Legii 8/1996 prezentul material a fostelaborat de SC PROGRAMUL PENTRU APLICAȚII BUGETARE SRL și Asociația PROPATRIA ET HONOR VIGILANS.

Repere de contact ale autorilor: [email protected]

informare material documentar ip buzau --- nr. ip bz 8525 din 18 mai 2015

Documents