serviciul marketing şi comunicare, asecomunicare.ase.ro/media/default/revista presei/revista... ·...

9
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE Serviciul Marketing şi Comunicare Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod 010615, România Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129 www.ase.ro; e-mail: [email protected] CUPRINS: Primarul Dragoș Chitic susține prezența învățământului superior de stat în Piatra-Neamț Președintele Klaus Iohannis propune două scenarii pentru sistemul de educaţie românesc DOCUMENT Raportul România Educată a fost lansat public de președintele Klaus Iohannis: teze unice, BAC aplicat, salarizare diferențiată printre propuneri Întrevederea de la Bruxelles a ministrului Educației Naționale, Ecaterina Andronescu, cu Tibor Navracsis, comisarul european pentru educație, cultură, tineret, sport 6 DECEMBRIE 2018

Upload: others

Post on 28-Feb-2020

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Serviciul Marketing şi Comunicare, ASEcomunicare.ase.ro/Media/Default/revista presei/revista... · 2018-12-06 · sistemul de educaţie din anul 2030, vizând toate ciclurile de

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

CUPRINS:

Primarul Dragoș Chitic susține prezența învățământului superior de stat în

Piatra-Neamț

Președintele Klaus Iohannis propune două scenarii pentru sistemul de educaţie

românesc

DOCUMENT Raportul România Educată a fost lansat public de președintele

Klaus Iohannis: teze unice, BAC aplicat, salarizare diferențiată printre

propuneri

Întrevederea de la Bruxelles a ministrului Educației Naționale, Ecaterina

Andronescu, cu Tibor Navracsis, comisarul european pentru educație, cultură,

tineret, sport

6 DECEMBRIE

2018

Page 2: Serviciul Marketing şi Comunicare, ASEcomunicare.ase.ro/Media/Default/revista presei/revista... · 2018-12-06 · sistemul de educaţie din anul 2030, vizând toate ciclurile de

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

Primarul Dragoș Chitic susține prezența învățământului superior de stat în Piatra-

Neamț

Prezența învățământului superior de stat în Piatra-Neamț este o posibilitate la îndemână pentru

tinerii care au absolvit Bacalaureatul să-şi continue studiile în oraşul lor.

Primarul Dragoș Chitic și-a exprimat susținerea pentru

menținerea și dezvoltarea de noi specializări ale învățământului

superior de stat în orașul de la poalele Pietricicăi.

„Trebuie să menținem la noi acasă şi să dezvoltăm

specializari ale învățământului superior de stat. În Piatra-

Neamț sunt prezente astăzi, prin filiale, două Universitați de

Stat. Este vorba despre Academia de Studii Economice

Bucureşti şi Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj

Napoca. Cu ambele unități şcolare de învățământ superior

suntem în contact permanent şi le oferim sprijin pentru

desfăşurarea activității didactice. Pentru buna funcționare a

Academiei de Muzica Gheorghe Dima am realizat investiții în

clădirea de la Colegiul Tehnic Forestier în care funcționează şi

vom continua lucrările de modernizare şi în anii următori. Pentru ASE Bucureşti am alocat în şedinta de

Consiliu Local de săptămâna trecută un spațiu în folosință gratuită în cadrul Liceului Tehnologic Economic

Administrativ.”, a menționat primarul Dragoș Chitic.

SURSA: ZIAR PIATRA NEAMŢ - https://www.ziarpiatraneamt.ro/primarul-dragos-chitic-sustine-

prezenta-invatamantului-superior-de-stat-in-piatra-neamt

Președintele Klaus Iohannis propune două scenarii pentru sistemul de educaţie

românesc

Proiectul “România Educată” iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis prevede două scenarii pentru

sistemul de educaţie din anul 2030, vizând toate ciclurile de învăţământ. Astfel, în ceea ce priveşte educaţia

timpurie, cele două scenarii au un concept similar, axat pe dezvoltarea de competenţe specifice vârstei.

Pentru învăţământul primar şi secundar inferior, cel dintâi scenariu prevede un ciclu primar şi secundar

de patru ani, alături de un an pregătitor. Evaluarea finală se va face în baza unui examen, a mediei la clasă şi a

mediei tezelor unice standardizate.

Scenariul al doilea prevede o durată a educaţiei primare de şase ani şi una a educaţiei secundare inferioare

de trei ani. În educaţia primară nu se vor acorda note sau calificative. Se va păstra portofoliul educaţional.

Tranziţia ar urma să se facă prin intermediul unei testări standardizate, al recomandării unui consilier şi al unui

interviu sau al unor probe specifice învăţământului tehnologic şi profesional.

Pentru învăţământul secundar superior, scenariul 1 prevede o durată de patru ani. Absolvenţii clasei a

XI-a, ruta profesională, ar urma să finalizeze un program de pregătire adiţională pentru a putea susţine

bacalaureatul teoretic. Vor exista două tipuri de bacalaureat – teoretic şi aplicat. Bacalaureatul aplicat ar urma

să permite accesul pe o rută de învăţământ terţiar profesional.

Scenariul al doilea prevede o durată a învăţământului secundar superior de trei ani, indiferent de forma de

învăţământ aleasă (teoretică, profesională, vocaţională). Educaţia profesională ar urma să aibă o pondere

Page 3: Serviciul Marketing şi Comunicare, ASEcomunicare.ase.ro/Media/Default/revista presei/revista... · 2018-12-06 · sistemul de educaţie din anul 2030, vizând toate ciclurile de

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

practică de 50%. Testul de finalizare a studiilor va fi standardizat şi transdisciplinar, dar cu accent pe conţinutul

profilului. Elevii vor putea alege trei probe, în funcţie de opţiunile lor de studii universitare. Va fi recunoscut

şi bacalaureatul internaţional.

În ceea ce priveşte

învăţământul terţiar,

primul scenariu

prevede o rută de

licenţă profesională

compusă din educaţia

oferită în colegiile

universitare şi un an de

educaţie suplimentară

folosit pentru

susţinerea licenţei.

Conform scenariului al doilea, ciclurile de licenţă, masterat şi doctorat vor putea fi accesate de toţi absolvenţii

examenului de finalizare a studiilor secundare, indiferent de ruta urmată.

De asemenea, strategia prevede 12 deziderate pentru “România educată”, la orizontul 2030. Potrivit

acestora, sistemul de educaţie trebuie să asigure în permanenţă condiţiile ca elevii şi studenţii să-şi dezvolte

propriul potenţial, ajutându-i să exceleze în domeniile spre care au înclinaţie, dar şi în domenii aflate în aria

lor de interes. De aceea, consilierea şcolară, serviciile educaţionale de sprijin de tipul “Şcoala după şcoală”,

portofoliul educaţional şi materiile opţionale vor trebui să capete o importanţă mult mai mare în formarea,

evaluarea şi definirea parcursului şcolar/universitar.

Se menţionează că oportunităţile de înscriere a copiilor într-o formă de educaţie timpurie, atât pentru

nivelul antepreşcolar, cât şi pentru cel preşcolar, sunt esenţiale în dezvoltarea sustenabilă pe termen lung a

comunităţilor. Potrivit aceleiaşi surse, copiii şi tinerii trebuie sprijiniţi pentru a putea finaliza învăţământul

secundar superior, fie pentru a urma un traseu de învăţământ terţiar, fie pentru a obţine o calificare pentru

integrarea lor ulterioară pe piaţa muncii şi în societate.

“Pentru a reduce părăsirea timpurie a şcolii este nevoie de măsuri care să permită identificarea, din timp,

a situaţiilor de risc, dar şi de instrumente flexibile pentru corectarea acestora. În scopul atingerii acestor

deziderate, se asigură o infrastructură adecvată şi suficientă, care să respecte cel puţin un set minimal de

standarde (care includ nu doar caracteristicile spaţiului interior, ci şi ale spaţiului exterior, dotările,

personalul etc). Se adoptă un curriculum gândit în succesiune logică de la nivelul ante-preşcolar până la cel

universitar, coerent şi adecvat profilului divers al copiilor şi specificului etapelor de dezvoltare a acestora,

pentru întreg sistemul de educaţie. Este esenţială asigurarea personalului didactic format astfel încât să poată

aplica acest curriculum în diferite comunităţi şi situaţii, pentru a răspunde adecvat unei mari diversităţi de

elevi/studenţi”, prevede documentul.

Cadrele didactice, indiferent de ciclul de studiu la care predau, trebuie să fie absolvenţi de studii

universitare. Formarea iniţială a tuturor cadrelor didactice trebuie să includă etape de mentorat, o perioadă de

practică de minimum şase luni şi un proces riguros de selecţie. În predarea la clasă, cadrele didactice

beneficiază de contribuţia/ ajutorul unor specialişti (consilieri, psihologi, profesori de sprijin, logopezi etc.) şi

au acces la programe de formare continuă de calitate, adecvate nevoilor acestora şi ale comunităţii

educaţionale.

“Pe termen mediu, este necesar un sistem integrat de management al carierei didactice. Într-un astfel de

sistem, cadrele didactice cu performanţe deosebite sunt stimulate, iar cele cu carenţe în activitate sunt ajutate

şi trec printr-o etapă intermediară de sprijin didactic pentru ca, ulterior, să fie identificate, dacă este cazul,

soluţii individuale, onorabile, de reorientare profesională sau ieşire din sistem”, reiese din strategie.

Page 4: Serviciul Marketing şi Comunicare, ASEcomunicare.ase.ro/Media/Default/revista presei/revista... · 2018-12-06 · sistemul de educaţie din anul 2030, vizând toate ciclurile de

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

Documentul prevede că formarea fiecărui elev şi student este esenţială pentru viitorul României iar pentru

aceasta trebuie să existe un grad suficient de autonomie instituţională în gestiunea resurselor, în funcţie de

nevoile beneficiarilor şi de tipul comunităţii deservite, dar bazat pe standarde minime de calitate şi garantarea

unor trasee educaţionale personalizate şi flexibile. Suplimentar, trebuie să existe programe naţionale de sprijin

pentru elevii şi studenţii din medii dezavantajate iar şcolile care deservesc preponderent comunităţi sărace să

aibă acces la resurse suplimentare, inclusiv pentru angajarea de personal suport şi activităţi de implicare a

comunităţii în viaţa şcolii.

Conform viziunii, tinerii beneficiază de posibilitatea de a alege o parte a materiilor, activităţile

extracurriculare şi alte forme de educaţie complementare utile. În urma consilierii, aceştia au posibilitatea de

a opta pentru trasee vocaţionale, profesionale sau teoretice, în funcţie de domeniul spre care au înclinaţie.

Potrivit strategiei, România participă la programele europene de mobilitate cu o pondere din totalul

beneficiarilor proporţională cu greutatea sa demografică în cadrul Uniunii Europene. În acest sens sunt atinse

ţintele minime de mobilitate presetate: de 20% pentru licenţă şi masterat şi de 90% pentru studiile doctorale.

Simultan, cel puţin 5% din programele de studiu sunt derulate în comun cu alte universităţi europene sau

internaţionale. De asemenea, entităţile de educaţie şi cercetare româneşti accesează minimum 4% din totalul

alocării de fonduri europene pentru întărirea cooperării universitare şi în domeniul cercetării.

“Elevii au capacitatea de a înţelege un text complex, inclusiv cu caracter juridic sau economic, în momentul

finalizării educaţiei secundare. Absolvenţii acestui nivel de studiu au capacitatea de a căuta şi de a selecta

informaţiile de care au nevoie, în mod autonom, cu ajutorul Tehnologiei Informaticii şi Comunicării (TIC)”,

este un alt deziderat prevăzut în strategie.

De asemenea, întreg parcursul educaţional trebuie să aibă la bază dezvoltarea gândirii critice şi creativităţii

fiecărui copil. “Etica şi integritatea sunt valori care se cultivă şi respectă pe tot parcursul educaţional,

existând regulamente clare care prevăd consecinţele nerespectării acestor valori pentru toţi cei implicaţi. (…)

Implicarea părinţilor, a asociaţiilor de elevi, a sindicatelor şi a sectorului privat în deciziile şcolilor este o

caracteristică naturală a sistemului iar în învăţământul terţiar normalitatea este reprezentată de implicarea

studenţilor ca parteneri egali în toate procesele decizionale, alături de angajatori şi reprezentanţi ai societăţii

în ansamblu”, prevede aceeaşi sursă.

SURSA: EDUMANAGER - http://www.edumanager.ro/presedintele-klaus-iohannis-propune-doua-

scenarii-pentru-sistemul-de-educatie-romanesc/

DOCUMENT Raportul România Educată a fost lansat public de președintele Klaus

Iohannis: teze unice, BAC aplicat, salarizare diferențiată printre propuneri

Raportul România Educată a fost lansat public de președintele Klaus Iohannis. Documentul, numit

“România Educată. Raport al Președintelui României, Klaus Iohannis”, prezintă de-a lungul a peste 100 de

pagini Viziunea pe educație până în 2030, listează problemele din învățământ și propune o serie de soluții.

Raportul oficial publicat de administrația prezidențială este format din 3 documente, pe care le puteți

descărca de mai jos:

Raport România Educată: Viziune și strategie 2018-2030

Rapoarte tehnice – România Educată

Scurtă prezentare a Raportului România Educată

Președintele vorbește despre necesitatea salarizării profesorilor “în funcție de

performanță”. “Profesori /mentori /specialiști competenți, motivați și salarizați în funcție de

Page 5: Serviciul Marketing şi Comunicare, ASEcomunicare.ase.ro/Media/Default/revista presei/revista... · 2018-12-06 · sistemul de educaţie din anul 2030, vizând toate ciclurile de

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

performanță, măsurată în promovabilitate și rata de angajare a tinerilor absolvenți” – reprezintă unul

dintre pilonii pe care trebuie să se bazeze “o educație profesională de calitate în România anului 2030”.

Raportul conține două seturi de propuneri, pe fiecare domeniu analizat, astfel că mulțumește atât ONG-

urile care vor reformă, dar și sindicatele care nu vor. Același raport vorbește despre importanța pregătirii

profesorilor, dar nu aduce elemente

concrete de pregătire a acestora. Autorii

raportului propun “parcursuri

alternative de acces la carieră”,

menționează și “implementarea unui

nou sistem de pregătire inițială a

profesionistului în educație, cu

creșterea substanțială a exigenței

selecției și sporirea ponderii abilităților

practice, în contexte diverse”, fără să

spună dacă este vorba despre masteratul

didactic prevăzut din lege încă din 2011

și neoperaționalizat nici până astăzi. Raportul prevede că “formarea

inițială a tuturor cadrelor didactice

include etape de mentorat, o perioadă

de practică de minim șase luni și un proces riguros de selecție. În predarea la clasă, cadrele didactice

beneficiază de contribuția/ ajutorul unor specialiști (consilieri, psihologi, profesori de sprijin, logopezi etc.) și

au acces la programe de formare continuă de calitate, adecvate nevoilor acestora și ale comunității

educaționale.”

“Pe termen mediu, este necesar un sistem integrat de management al carierei didactice. Într-un astfel de

sistem, cadrele didactice cu performanțe deosebite sunt stimulate, iar cele cu carențe în activitate sunt

ajutate și trec printr-o etapă intermediară de sprijin didactic pentru ca, ulterior, să fie identificate, dacă este

cazul, soluții individuale, onorabile, de reorientare profesională sau ieșire din sistem”, prevede documentul.

Educația ante-preșcolară (0-3 ani) – propunerile președinției: Creșe în cadrul marilor angajatori

și vaccinare obligatorie

Raportul prezidențial prevede că, în afara rețelei de creșe de stat care trebuie extinsă semnificativ până

în anul 2030, statul trebuie să încurajeze “dezvoltarea de creșe/centre de zi în cadrul marilor angajatori (de

stat sau privați), centre care oferă inclusiv servicii de educație ante-preșcolară cu program prelungit”.

“Vaccinarea obligatorie a copiilor” trebuie verificată în toate creșele, mai spune raportul. Autorii prevăd

evaluarea, “observarea dezvoltării copilului și compararea acesteia cu ținte de dezvoltare specifice vârstei”,

precum și “înregistrarea progresului elevului în portofoliul său educațional”.

În ceea ce privește grădinițele, până în 2030 toate trebuie să ofere opțiuni de program prelungit și

servicii de suport asigurate de logopezi, psihologi și medici. “Se face o evaluare de parcurs a dezvoltării

copilului și se comunică cu părinții pe marginea rezultatelor acestora. Progresul copiilor este inclus în

portofoliul lor educațional”, se arată în viziunea prezidențială pe educație.

Gimnaziul, în viziunea președinției: Tezele unice naționale, reintroduse, cu pondere în admiterea

la liceu

Noutatea pe care o aduce raportul la nivelul învățământului gimnazial este reintroducerea tezelor

naționale. “Rezultatele tezelor vor fi avute în vedere în calculul mediei de repartizare a elevilor către

învățământul secundar superior (liceu – n.red.). Scolile cu diferențe semnificative între notarea curentă la

clasă și rezultatele lucrărilor scrise semestriale vor intra sub monitorizare, pentru a garanta corectitudinea

Page 6: Serviciul Marketing şi Comunicare, ASEcomunicare.ase.ro/Media/Default/revista presei/revista... · 2018-12-06 · sistemul de educaţie din anul 2030, vizând toate ciclurile de

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

evaluărilor și pentru a sprijini cadrele didactice în demersul de a-și îmbunătăți activitatea la clasă, în raport

cu nevoile fiecărui elev”, se arată în raport.

“Învățământul secundar inferior sau gimnazial este tot o formă de educație teoretică și include patru ani

de studiu (clasele V-VIII). Materiile sunt predate de profesori de specialitate, cu o parte a curriculumului

având caracter interdisciplinar”, prevede documentul.

Autorii introduc 2 scenarii cu privire la parcursul gimnazial și liceal, iar a doua propunere este ca

liceul să aibă 3 ani

Raportul România Educată are

două scenarii pe care le pune în

dezbatere, cu privire la învățământul

gimnazial și liceal. Al doilea

scenariu prevede 3 ani de liceu, așa

cum era trecut și în Legea educației

1/2011 Miclea-Funeriu înainte de a

fi modificată în Parlament.

“Educația secundară superioară

are o durată de 3 ani și este destinată

copiilor cu vârsta cuprinsă între 15 și

18 ani. Perioada corespunde

adolescenței, a începutului

maturității și a emancipării legale a

copilului. Această formă de educație

este diferențiată pe profiluri

distincte, existând trasee teoretice,

profesionale și vocaționale. Toate

durează trei ani și au competențe

diferențiate. Pentru educația

profesională și cea vocațională, 50%

din educație se derulează sub

îndrumarea unui potențial angajator

în regim dual”, prevede documentul

prezidențial, fără a aduce detalii în această zonă.

Admiterea la liceu: 33% media tezelor naționale din gimnaziu Președinția vrea să reintroducă tezele naționale în gimnaziu, care să conteze la admiterea la liceu.

Amintim că și Ministerul Educației și-a anunțat în vară intenția de a reveni la tezele naționale. Ele au

fost introduse de fostul ministru Cristian Adomniței, în 2007 și 2008, și au înlocuit examenele, însă au

existat nenumărate acuzații că elevii au copiat masiv la aceste teze, cu putere de examen.

Ce spune Raportul prezidențial despre admiterea la liceu, în viziunea pe care o lansează pentru anul

2030:

Admiterea la liceu se realizează prin: Examen psihometric susținut de fiecare elev în parte, pe baza căruia consilierul școlar va face o

recomandare de a urma un liceu sau o școală profesională. Recomandarea are un caracter orientativ și se

include în portofoliul educațional al elevului

“Evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a va include un test standardizat național, acoperind

materiile de bază. Rezultatele obținute la această evaluare se includ în portofoliul educațional al

elevului”. De precizat că președinția face referire în acest raport la “materii de bază”.

Page 7: Serviciul Marketing şi Comunicare, ASEcomunicare.ase.ro/Media/Default/revista presei/revista... · 2018-12-06 · sistemul de educaţie din anul 2030, vizând toate ciclurile de

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

În cele din urmă, admiterea la liceu se face pe “baza opțiunilor exprimate de părinți și a mediei

aritmetice formate din:

33% media probelor de la examenul final

33% media tezelor naționale din gimnaziu

33% media generală în clasele V-VIII.”

“Finalizarea a trei ani în educația profesională sau a patru ani în cea vocațională/teoretică conferă

elevului o calificare de nivel 3 și acces direct pe piața muncii”, prevede documentul.

Bacalaureatul: președinția vrea BAC aplicat și licență profesională

Președinția introduce două noi concepte, la nivel de bacalaureat: BAC aplicat și licență

profesională. Bacalaureatul aplicat “include un număr limitat de materii și probe de ucenicie specifice pentru

filiera profesională absolvită. El conferă dreptul de acces ulterior la învățământul terțiar non-universitar

(colegii cu durată de 2 ani) și apoi la ciclul de licență filiera profesională (cu durată suplimentară de 1-2

ani)“, se arată în document.

Raportul prevede și un Bacalaureat teoretic, “pe bază de materii și conținut disciplinar, pe care îl pot

susține absolvenții rutei teoretice sau absolvenții rutei vocaționale. El poate fi susținut și de absolvenții rutei

profesionale care au urmat programul de pregătire adițională. Bacalaureatul teoretic conferă acces ulterior la

ciclul de licență pe filieră teoretică”.

Autorii documentului menționează că “absolvenții rutei teoretice/vocaționale care nu promovează

bacalaureatul teoretic au posibilitatea de a intra într-un program de pregătire adițională similar cu cel oferit

elevilor din filiera profesională care urmăresc obținerea unui bacalaureat teoretic”.

Obiective ale președinției în ce privește Bacalaureatul: “Restructurarea evaluării finale (bacalaureatul) pentru a reflecta mai bine natura fiecărei filiere și

implementarea noului sistem de evaluare începând cu 2025. Bacalaureatul va include probe practice,

eventual derulate în afara mediului școlar”.

“Creșterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat la 75% din totalul colectivității și

organizarea de politici țintite spre reducerea numărului de instituții de învățământ cu rate de promovare mai

mici de 50%”

Admiterea la facultate

“Accesul în oricare formă de studiu de licență se face în baza bacalaureatului, cu posibilitatea

organizării de testări suplimentare de către universități“, propune președinția.

“Există educație terțiară non-universitară sub forma unor programe de doi ani derulate în colegii

universitare (așa numitul short cycle). Acestea oferă o calificare de nivel 5 și permit accesul pe piața muncii

pentru anumite profesii care necesită un nivel de calificare superior educației secundare. Educația

universitară pe toate ciclurile se desfășoară în universități autorizate sau acreditate, publice și private, care

îndeplinesc o serie de standarde de calitate și sunt reevaluate în mod regulat”, se mai arată în raport.

Accesul la cariera didactică

Raportul prezidențial vorbește despre “parcursuri alternative de acces la carieră pentru persoanele cu

merite profesionale deosebite”.

Unul dintre obiectivele stabilite este “implementarea unui nou sistem de pregătire inițială a

profesionistului în educație, cu creșterea substanțială a exigenței selecției și sporirea ponderii abilităților

practice, în contexte diverse”.

Nu există niciun element concret detaliat, însă, în raportul de 180 de pagini, cu privire la accesul la

cariera didactă.

Transformările preconizate în raport pentru România până în 2030

Raportul listează “15 transformări preconizate pentru România până în 2030”. Acesta sunt: “conectarea

permanentă la internet; dinamica accentuată a profesiilor; scăderea și îmbătrânirea populației; urbanizarea

Page 8: Serviciul Marketing şi Comunicare, ASEcomunicare.ase.ro/Media/Default/revista presei/revista... · 2018-12-06 · sistemul de educaţie din anul 2030, vizând toate ciclurile de

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

crescută a populației, tot mai concentrată în jurul orașelor dinamice; creșterea diversității familiilor; apariția

de noi abordări ale democrației participative (de exemplu cetățenia electronică); creșterea diversității

etnoculturale; robotizarea avansată; creșterea ponderii serviciilor în economie; adâncirea inegalității sociale;

creșterea impactului schimbărilor climatice; repolarizarea lumii, care devine policentrică; dezvoltarea

realității virtuale; creșterea incidenței bolilor cauzate de stres; creșterea competiției globale pentru talente”.

“Dintre acestea, cei aproape 8000 de participanți la consultarea online derulată în cadrul proiectului au

indicat trei provocări principale cărora educația trebuie să le răspundă până în anul 2030:

dinamica accentuată a profesiilor,

scăderea și îmbătrânirea populației

conectarea permanentă la internet”.

Autorii raportului spun că aceste schimbări “vor pune o presiune considerabilă pe sistemul de educație”.

Este nevoie de “învățare autentică, de flexibilitate curriculară, de comunicare deschisă între cadre didactice și

elevi/studenți sau de schimbare a obiectivelor de învățare”, susțin aceștia.

Raportul subliniază că “cel mai important efect al schimbărilor sociale și economice viitoare este nevoia

de a construi noi modele de organizare a sistemului educațional”.

Pilonii pe care trebuie dezvoltat sistemul de educație, în viziunea președinției

“Dezvoltarea sistemului de educație din România trebuie să aibă la bază, în permanență, următorii

piloni”, se arată în raport.

“1. Personalizarea și asigurarea calității procesului educațional pentru toți elevii/studenții.

Sistemul se centrează pe nevoile beneficiarului și nu invers, oferind experiențe de învățare autentice pentru

fiecare copil sau tânăr, pornind de la profilul și înclinațiile acestuia. Astfel se maximizează potențialul

fiecăruia, transformând educația într-un proces nu doar util, ci și plăcut, în care comunitatea educațională

este moti- vată să participe.

2. Flexibilitatea sistemului de educație ne va permite să răspundem în mod corect caracteristicilor

beneficiarilor și actorilor implicați: elevi, studenți, profesori, personal administrativ, părinți și angajatori etc.

– precum și ale comunităților de învățare. Rutele flexibile de formare, punțile de schimbare a parcursului

de formare sau diversitatea specializărilor/profilurilor sunt câțiva dintre indicatorii gradului de flexibilitate.

Acest pilon implică automat un nivel ridicat de adaptabilitate a sistemului, ce caracterizează simultan

structuri (instituții, comunități, clase, grupe) și persoane (cadre didactice, elevi, studenți, părinți).

Flexibilitatea ne va permite să înțelegem noile schimbări și să le răspundem adecvat.

3. Adaptabilitatea sistemului la schimbările externe și la tendințele viitorului. Aceasta presupune

corelarea cu recomandările și practicile internaționale, respectând însă ferm principiile eticii și integrității

pentru toți membrii comunității educaționale și fructificând punctele forte ale sistemului educațional

românesc.”

Tinte propuse pentru 2030: Cel puțin 30% dintre copiii de 0-3 ani să fie incluși în educația ante-preșcolară.

Cel puțin 95% dintre copiii de 3-5 ani să fie incluși în educația preșcolară.

Clasarea în primele 30 de state de pe mapamond, în cadrul testelor PISA.

Cel puțin 80% rata de promovare a testării de la finalul educației gimnaziale

75% rata de promovare a examenului de bacalaureat din totalul colectivității și organizarea de politici

țintite spre reducerea numărului de instituții de învățământ cu rate de promovare mai mici de 50%.

SURSA: EDUPEDU - https://www.edupedu.ro/breaking-document-raportul-romania-educata-a-fost-

lansat-public-de-presedintele-klaus-iohannis-teze-unice-bac-aplicat-salarizare-diferentiata-printre-propuneri/

Page 9: Serviciul Marketing şi Comunicare, ASEcomunicare.ase.ro/Media/Default/revista presei/revista... · 2018-12-06 · sistemul de educaţie din anul 2030, vizând toate ciclurile de

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

Întrevederea de la Bruxelles a ministrului Educației Naționale, Ecaterina Andronescu,

cu Tibor Navracsis, comisarul european pentru educație, cultură, tineret, sport

În cadrul vizitei oficiale efectuate la Bruxelles, în perioada 4-5 decembrie 2018, împreună cu membrii

Guvernului, ministrul Educației Naționale, Ecaterina Andronescu, s-a întâlnit cu Tibor Navracsis, comisarul

european pentru educație, cultură, tineret, sport.

Cu acest prilej, ministrul român al Educației a prezentat prioritățile Președinției României în domeniul

educației și formării profesionale, priorități care vizează trei dimensiuni majore: mobilitatea, incluziunea și

excelența.

În acest sens, România va urmări să contribuie la consolidarea identității culturale europene prin educație

și la creșterea performanței sistemelor educaționale, acordând atenție sporită învățării bazate pe competențe,

aptitudini, abilități și atitudini care să fie dobândite pe tot parcursul vieții. De asemenea, România va promova

mobilitatea în scopul învățării, aceasta reprezentând una dintre cele mai importante pârghii în procesul

de dezvoltare a capacității profesionale.

În cadrul întâlnirii, ministrul Educației Naționale și-a exprimat interesul față de dosarul privind viitorul

program Erasmus+, apreciind faptul că statele membre au ajuns la un consens privind obiectivele și structura

noului program. Cei doi interlocutori au subliniat importanța dezvoltării de programe de licență-master-

doctorat în mai multe țări, cu participarea mai multor universități partenere. În acest mod, educația ar putea să

își consolideze rolul de liant al statelor Uniunii Europene.

Totodată, a fost adusă în discuție și necesitatea extinderii rețelelor de universități europene, precum și a

centrelor de excelență în învățământul profesional și tehnic. Odată cu preluarea Președinției Consiliului UE,

României îi revine responsabilitatea continuării dezbaterilor pe această temă.

Demnitarul român a lansat invitația comisarului Tibor Navracsis de a participa la reuniunea ministerială,

organizată în România, în perioada 15-16 mai 2019, dialogul dintre MEN și Comisia Europeană urmând a fi

intensificat pe parcursul deținerii Președinției Consiliului UE.

SURSA: MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE - https://www.edu.ro/%C3%AEntrevederea-

de-la-bruxelles-ministrului-educa%C8%9Biei-na%C8%9Bionale-ecaterina-andronescu-cu-tibor-navracsis

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).