Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

CUPRINS:

Tinerele din România vor să facă Medicină și ASE. Planuri de carieră

Un studiu realizat de L’Oréal arată ce aspirații au tinerele din România atunci

când vine vorba despre carieră și în ce măsură sunt acestea interesate de o carieră

în știință.

Black Friday, lecţie de economie în universităţi. Studenţii de la ASE au învăţat

cum să evite falsele reduceri

INFOGRAFIC Peste 200.000 de români au participat la proiecte Erasmus+.

România a primit 320 de milioane de euro. Cum se împarte bugetul pentru anul

următor

Școlile doctorale, evaluate din cinci în cinci ani

5 NOIEMBRIE 2018

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Tinerele din România vor să facă Medicină și ASE. Planuri de carieră

Un studiu realizat de L’Oréal arată ce aspirații au tinerele din România atunci când vine

vorba despre carieră și în ce măsură sunt acestea interesate de o carieră în știință.

Majoritatea tinerelor din România s-au gândit deja la

cariera pe care își doresc să o urmeze. Două din zece tinere

iau în considerare o carieră în știință, însă numai 1,5% sunt

interesate de o carieră în cercetare științifică, potrivit unui

studiu realizat de L’Oréal România. Influențate în primul

rând de părinți, cele mai multe tinere intenționează să se

îndrepte către medicină și studii economice, dar iau în

considerare și domenii precum psihologie, sociologie

sau comunicare, marketing și studii politice. Cum își aleg tinerele din România o carieră?

87% dintre tinerele intervievate (14-19 ani,

mediu urban) susțin că s-au gândit deja la cariera

pe care vor să o urmeze. Întrebate care sunt

motivele care stau la baza opțiunilor pe care le au,

cele mai multe s-au dovedit a fi pleasure seekers,

acestea invocând faptul că domeniul ales este unul

care le place (70,6%, în special tinerele de 18-19

ani). Al doilea motiv amintit de tinerele incluse în

cercetare a fost acela că e un domeniu care li se

potrivește (38,9%), iar al treilea a avut legătură cu

pachetul salarial motivant (28,1%).

Atunci când își aleg o carieră, tinerele din

România sunt influențate de părinți (63%), de

persoanele apropiate, dar și de profesorii și

persoanele publice pe care le admiră.

Când vine vorba despre sursele de

informare cu privire la carieră sau la domeniul

ales, pe primul loc se află site-urile oficiale și

paginile de Facebook ale facultăților (60,1%),

urmate de unitatea de învățământ la care tinerele

se află în prezent (45,4%) și de prieteni sau

cunoștințe (40,1%).

Spre ce cariere se îndreaptă tinerele din

România?

Primele opțiuni spontane ale tinerelor din

România sunt Medicina (16%) și Studiile

Economice (13,7%), urmate de trei domenii

plasate pe poziții apropiate: Poliție, Armată sau

Jandarmerie (10,7%), Psihologie, Sociologie

(10,5%) și Informatică, Cibernetică (10%).

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Întrebate ce alte opțiuni mai iau în considerare, tinerele incluse în cercetare au amintit: Psihologie,

Sociologie (39,9%), Comunicare, Marketing, Studii Politice (36,8%) și Artă – 32,8% (fotografie, pictură,

sculptură).

Câte tinere din România iau în considerare o carieră în stiință?

Două din zece respondente iau în considerare posibilitatea de a urma o carieră în știință, însă numai 1,5%

dintre respondente sunt interesate de o carieră în cercetare științifică. Motivația este una puternică – s-ar

îndrepta către acest domeniu din dorința de a contribui la dezvoltare și progres, din pornirea de a descoperi

lucruri interesante, dar și pentru satisfacția obținută din cunoaștere sau pentru viitorul stabil pe care acest

domeniu îl poate oferi femeilor din știință.

Pe de altă parte, tinerele consideră că este o idee mai puțin bună să se orienteze către știință deoarece se

tem de volumul mare de muncă pe care îl implică, de nevoia continuă de studiu și pregătire și, bineînțeles,

pentru că sunt interesate de un alt domeniu.

Întrebate cu ce asociază cuvântul știință, jumătate dintre tinerele incluse în studiu au menționat în mod

spontan cuvântul inteligență.

Studiul a fost realizat de L’Oréal România, cu prilejul Galei de încheiere a programului de burse private

L'Oréal – UNESCO Pentru Femeile din Știință, care premiază an de an tinere cercetătoare cu merite deosebite.

Concluziile au fost culese în urma studiului realizat de Reveal Marketing Research în luna octombrie 2018, în

rândul a 406 respondente cu vârsta cuprinsă între 14 și 19 ani. Metoda de cercetare folosită este CAWI,

chestionar standardizat aplicat online persoanelor selectate aleator, eșantionare reprezentativă la nivel național

urban.

Rezultatele studiului vor fi dezbătute și în cadrul Galei de încheiere a programului de burse private L'Oréal

– UNESCO Pentru Femeile din Știință, care va avea loc pe 14 noiembrie, în București. În cadrul evenimentului,

patru tinere cercetătoare vor primi bursele, fiecare în valoare de 42.000 lei, câte două pentru fiecare dintre

domeniile Științele Vieții și Științele Fizice. Cu ajutorul burselor, tinerele câștigătoare au șansa să își finanțeze

proiectele și să își dezvolte proiectele de cercetare.

SURSA: STARTUP CAFE - https://start-up.ro/tinerele-din-romania-vor-sa-faca-medicina-si-ase-

planuri-de-cariera/

Black Friday, lecţie de economie în universităţi. Studenţii de la ASE au învăţat cum să

evite falsele reduceri

Black Friday a devenit materie în

universităţi! Înainte de Vinerea Reducerilor,

şase mii de români din toată ţara au participat la

o lecţie de economie de cartea recordurilor. Au

învăţat de la experţi cum să nu se lase păcăliţi

de falsele reduceri şi cum să-şi protejeze banii.

Mulţi au început deja vânătoarea de oferte,

pentru că marile magazine au furat startul

promoţiilor.

6.000 de elevi, 81 de săli pline şi o singură

lecţie de Cartea Recordurilor: cum să faci

achiziţii deştepte de Black Friday. La Academia

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

de Studii Economice din Bucureşti, tinerii şi-au luat notiţe ca la şcoală. Mulţi recunosc că nu rezistă în faţa

tentaţiilor.

Întrebarea este: câte din lucrurile pe care le cumpărăm de Black Friday ne sunt cu adevărat utile? Cât de

mult trebuie să muncim apoi ca să susţinem achiziţiile făcute de Black Friday pentru lucruri pe care ni le

dorim, dar nu ne trebuie cu adevărat - Sergiu Manea, CEO al unei bănci

România ocupă un loc codaş în lume când e vorba de educaţia financiară. Suntem pe locul 123 din 143 de

ţări. Şi totuşi românii se declară experţi când e vorba de shopping, achiziţii, promoţii şi Black Friday. 7 din 10

români cred că ştiu ce înseamnă o promoţie adevărată în timp ce 10 conaţionali spun că în viaţa lor nu vor mai

cumpăra nimic de BlackFriday.

Anul trecut - de Black Friday - românii au cheltuit 200 de milioane de euro, cu două treimi mai mult decât în

2016.

SURSA: OBSERVATOR - https://observator.tv/economic/black-friday-lectie-economie-

universitati-273979.html

INFOGRAFIC Peste 200.000 de români au participat la proiecte Erasmus+. România a

primit 320 de milioane de euro. Cum se împarte bugetul pentru anul următor

Peste 200.000 de români au beneficiat,

în ultimii patru ani, de programul Erasmus+

și au participat la aproape 4.000 de proiecte

de mobilitate, parteneriat strategic și dialog

structurat, finanțate de Uniunea Europeană.

România a avut o rată de absorbție a

fondurilor de 98,7%, bugetul pentru aceste

proiecte fiind de peste 320 de milioane de

euro. Pe parcursul celor 4 ani, proiecte precum ”Capitala

Tineretului din România”,

”Învățare Colaborativă Pentru Intervenții Centrate pe

Pacient în Recuperarea Mersului după Chirurgia Ortopedică”,

”Competențe pentru Educația Privind Schimbările Climatice”,

”Knowledge Builders”, ”Math Around Us”, au fost finanţate

prin programul Erasmus+.

Pentru proiectele de mobilitate bugetul aprobat pentru 2018

este de peste 56 de milioane de euro, domeniul de învățământ

universitar beneficiind de cel mai generos buget, aproape 35 de

milioane de euro. Pentru proiectele de parteneriate strategice,

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

bugetul aprobat se ridică la aproape 25 de milioane euro, cu accent

pe educația școlară.

Peste 200.000 de români au beneficiat, în ultimii patru ani, de

programul Erasmus+ și au participat la aproape 4.000 de proiecte

de mobilitate, parteneriat strategic și dialog structurat, finanțate de

Uniunea Europeană. România a avut o rată de absorbție a

fondurilor de 98,7%, bugetul pentru aceste proiecte fiind de peste

320 de milioane de euro.

Pe parcursul celor 4 ani, proiecte precum ”Capitala

Tineretului din România”, ”Învățare Colaborativă Pentru

Intervenții Centrate pe Pacient în Recuperarea Mersului după

Chirurgia Ortopedică”, ”Competențe pentru Educația Privind

Schimbările Climatice”, ”Knowledge Builders”, ”Math Around

Us”, au fost finanţate prin programul Erasmus+.

Pentru proiectele de

mobilitate bugetul aprobat

pentru 2018 este de peste 56 de milioane de euro, domeniul de

învățământ universitar beneficiind de cel mai generos buget, aproape

35 de milioane de euro. Pentru proiectele de parteneriate strategice,

bugetul aprobat se ridică la aproape 25 de milioane euro, cu accent pe

educația școlară.

Anul acesta se remarcă la proiectele de mobilitate un interes ridicat

pentru formare profesională, creșterea numărului de proiecte pe acest

segment fiind de 36% față de anul precedent, precum și pentru

proiectele de educație școlară, care au înregistrat o creștere de 22%. În

ceea ce privește parteneriatele strategice, numărul de proiecte depuse

în domeniul de educație școlară și cele între școli a crescut cu 24% față

de 2017. Pentrul anul 2019, bugetul alocat programului Erasmus+ din

România este de peste 85 de milioane de euro, aproape jumătate din

aceștia, peste 39 milioane de euro, fiind direcționați pentru dezvoltarea

învățământului universitar. În cadrul parteneriatelor strategice, 48%

din buget va fi utilizat pentru educația școlară care va beneficia de 12,5

milioane de euro.

Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formare Profesională

(ANPCDEFP) administrează programele europene de peste 20 de ani. În această perioadă a gestionat peste

650 de milioane de euro, care au fost investiți în peste 12.000 de proiecte. Aproape 500.000 de români, elevi,

studenți, profesori, meseriași și ucenici, voluntari și formatori de tineret au beneficiat de șansa de a învăța și a

se dezvolta din punct de vedere profesional.

SURSA: STRATUP CAFÉ - https://www.startupcafe.ro/finantari/finantare-proiecte-erasmus-

fonduri-europene-romania-bani.htm

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Școlile doctorale, evaluate din cinci în cinci ani

Ministerul Educației Naționale a reglementat, prin ordin,

metodologia de evaluare a studiilor universitare de doctorat. Potrivit

unui comunicat al MEN, au fost stabilite sistemele de criterii, standarde

și indicatori de performanță utilizați în acreditarea și evaluarea periodică

atât a domeniilor de studii universitare de doctorat, cât și a școlilor

doctorale și a instituțiilor organizatoare de studii universitare de doctorat

(IOSUD). Evaluarea se realizează de Agenția Română de Asigurare a Calității

în Învățământul Superior (ARACIS) sau de o altă agenție de asigurare a

calității din străinătate, înscrisă în EQAR, cu cooptarea studenților și

experților internaționali.

Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior

are obligația de a elabora, în termen de 45 de zile de la intrarea în

vigoare a ordinului, ghidul de evaluare a studiilor universitare de doctorat, iar instituțiile organizatoare de

studii universitare de doctorat au obligația de a realiza, până la data de 15 februarie 2019, raportul de

evaluare internă și de a solicita evaluarea de către agenția de asigurare a calității din țară sau străinătate.

Potrivit ordinului, fiecare școală doctorală este evaluată, din 5 în 5 ani, în cadrul procesului de evaluare

periodică a IOSUD, în vederea menținerii acreditării. În ceea ce privește evaluarea programelor de studii

universitare de doctorat, aceasta se realizează pe domenii de studii universitare de doctorat, din 5 în 5 ani,

pentru obținerea sau menținerea acreditării.

Evaluarea școlilor doctorale prevăzute în Legea 100/2018 și care își menţin acreditarea până la realizarea

procesului de evaluare periodică, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2019, se realizează în paralel și

concomitent cu evaluarea domeniilor de studii universitare de doctorat. În cazul în care un domeniu de studii

universitare de doctorat este organizat de mai multe școli doctorale din cadrul aceluiași IOSUD, evaluarea se

realizează o singură dată, la nivelul IOSUD.

MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De

aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație!

SURSA: HOTNEWS - https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-22796225-coile-doctorale-evaluate-

din-cinci-cinci-ani.htm

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).