Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

CUPRINS:

E bine ca o decizie politică să aibă în spate o fundamentare tehnico-economică venită

din rândul Academiei Române, din rândul universităților, pentru că ar fi mult mai

credibilă acea decizie

Ce abilități caută companiile la tinerii care vor să lucreze în echipa lor?

Salariul, insuficient pentru clasa de mijloc din România

Tinerii absolvenți din România au o rată de angajare aproape cât a celor din Finlanda

și mai mare decât în Franța și Italia

Studenții: prea mulți, prea puțini?

18 APRILIE 2019

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

E bine ca o decizie politică să aibă în spate o fundamentare tehnico-economică venită din

rândul Academiei Române, din rândul universităților, pentru că ar fi mult mai credibilă acea

decizie

Nicolae Cîrstea: Dle rector Nicolae

Istudor, iată ASE este gazda Adunării

Generale a filialei UNPIR București. ASE

își dorește, ca și în alte dăți, să strângă

aproape mediul profesional, practic sub o

formă de prieteni ai Academiei de Studii

Economice.

Nicolae Istudor: Așa este. Ne face o

deosebită plăcere, de fiecare dată, să primim

în frumoasa noastră aulă organizații

profesionale care au tangență cu domeniul

economic. Eu cred că un specialist în

economie este mult mai bun dacă are și

pregătire juridică. Și pe mine, personal, la un moment dat mă bătea gândul să fac și dreptul; numai că n-am

mai apucat. Este un moment de bucurie pentru noi să găzduim Adunarea Generală a UNPIR filiala București

și înțeleg că este un moment aniversar – 20 de ani de la înființare. Le doresc succes, sănătate membrilor și să

dea Dumnezeu să ne vedem și la anul.

Nicolae Cîrstea: Ce ne puteți spune despre activitatea ASE în interiorul mediului universitar românesc –

poate câteva cifre, poate câteva proiecte de viitor? Se apropie, iată, admiterea…

Nicolae Istudor: Așa este, ne apropiem cu pași rapizi de admitere. Facem o promovare și noi pe la licee,

mergem cu echipe mixte. Ne-am dori să avem o admitere cel puțin la fel de bună ca anul trecut; pentru că anul

trecut am avut cifre frumoase – am avut în jur de 9000 de candidați, 6009 admiși la anul I de licență. Eu zic că

e greu să ajungem la aceeași cifră, dar poate pe undeva pe acolo. Încercăm să ne adaptăm și noi cerințelor

pieței, împreună cu consiliile consultative de la nivel de universitate și de la nivel de facultate. Analizăm din

nou planurile de învățământ, le îmbunătățim, introducem capitole noi, chiar discipline noi – nu mai târziu de

anul trecut am introdus, la toate facultățile, la toate programele de studii, disciplina de antreprenoriat.

Considerăm că un absolvent de studii superioare, chiar dacă discutăm numai de nivel de licență, trebuie să

cunoască elementele de bază pentru desfășurarea unor activități antreprenoriale. Avem și o societate

antreprenorială studențească, acolo unde dezvoltăm proiecte de antreprenoriat; două proiecte câștigate, tot așa,

pe zona de antreprenoriat. Și asigurăm consilierea necesară pentru tinerii noștri, în ideea de a-i pregăti cât mai

mult pentru ceea ce solicită piața.

Nicolae Cîrstea: Cum se situează ASE în interiorul sistemul de învățământ național, dar și la nivel

internațional?

Nicolae Istudor: Suntem în rândul universităților cu cel mai înalt grad de prestigiu, atât ARACIS, cât și

clasamentele internaționale, ne-au clasat pe primele poziții. Suntem în toate cel 3 clasamente internaționale –

Shanghai, EQS, Times Higher Education, în acest din urmă clasament suntem pe o poziție onorantă – 101-200

– pe acest sistem de evaluare care vizează dezvoltarea regională, adică implicarea în dezvoltarea regională.

Este, sigur, și urmarea unei politici a noastre, de a ne apropia cât mai mult de mediul de afaceri și am dori să

participăm la proiecte comune cu mediul de afaceri; și, de ce nu, să participăm și la fundamentarea deciziilor

politice, pentru că așa e normal să fie. Spun eu tot timpul – și mai și repetăm, poate se aude – că e bine ca o

decizie politică să aibă în spate o fundamentare tehnico-economică venită din rândul Academiei Române, din

rândul universităților, pentru că ar fi mult mai credibilă acea decizie.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Nicolae Cîrstea: Dle rector, vă mulțumesc.

Nicolae Istudor: Cu plăcere, succes!

SURSA: UNIVERSUL JURIDIC - https://www.universuljuridic.ro/e-bine-ca-o-decizie-politica-sa-

aiba-in-spate-o-fundamentare-tehnico-economica-venita-din-randul-academiei-romane-din-randul-

universitatilor-pentru-ca-ar-fi-mult-mai-credibila-acea-decizie/

Ce abilități caută companiile la tinerii care vor să lucreze în echipa lor?

Cerințele persoanelor care caută un loc de muncă sunt mari, dar și cele ale angajatorilor de asemenea. Cu

siguranță se caută performanța, dar oare se mai pune

atât de mult accent pe diplome sau pe un întreg arsenal

de calificări? În ziua de azi s-a constatat faptul că abilitățile

tinerilor angajați sunt mai importante decât diplomele.

Sunt companii care fac recrutări din liste de

universități, dar care între timp au realizat că sunt

angajați foarte buni care nu au diplome. Există mulți

tineri cu talente deosebite care sunt foarte inteligenți și

care nu urmează cursurile învățământului superior

tradițional. Mulți angajatori spun că abilitățile sunt mai

importante la oameni și greu de găsit. Ei se referă la

anumite competențe pe care tinerii trebuie să le aibă,

dincolo de diplomă, care sunt foarte importante în formarea fiecărui profesionist și care din păcate nu se învață

la universitate.

În străinătate spre exemplu a crescut numărul angajaților fără studii superioare. Potrivit specialiștilor

capacitatea de a face performanță a unui tânăr nu are legătură neapărat cu modul în care a performat în școală.

Ei cred că abilitățile solicitate în facultate sunt diferite, te transformă ușor, te învață să privești lucrurile într-

un mod diferit.

Prin urmare, anumite companii mari nu se mai ghidează când fac angajări după ideea că trebuie să aleagă

în echipa lor tineri care au absolvit o universitate sau care au un anumit atestat neapărat. Angajatorii s-au

convins de faptul că foarte mulți tineri au talente ascunse deși nu au diplome în domeniul respectiv care să

arate faptul că au absolvit o instituție de învățământ superior – școală de studii superioare, academie,

universitate cu autorizare de funcționare provizorie sau acreditată.

În ziua de zi se caută specialiști aflați la început de drum, tineri ambițioși, serioși, încrezători, curajoși,

dedicați, cu etica muncii, care au o mentalitate orientată spre succes. Sunt oameni talentați și pricepuți care nu

au studii superioare dar care sunt foarte muncitori și talentați, și au nevoie de o șansă pentru a arăta ce pot.

În străinătate dar și în țară mulți români aleg anumite activități controversate, cum sunt cele de a face videochat,

fiind atrași de câștigurile foarte mari. Sunt fete tinere studente care lucrează de exemplu la videochat Galați și

care deși urmează și cursurile unei universități, fac asta pentru bani. Multe fete aspiră să aibă un viitor mai

bun, dar consideră că pentru moment acest job reprezintă o modalitate prin care pot obține un câștig enorm

fără a face ceva în mod deosebit. Și în acest job contează să ai anumite abilități pentru a câștiga bani. Trebuie

să fii cât mai naturală, să ai o figură care să atragă oamenii, să ai abilități de comunicare prin care să-i surprinzi

pe clienți prin vorbe. Poți câștiga interesul unei persoane doar printr-o conversație foarte interesantă.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Ce abilități caută angajatorii la tinerii care sunt în căutarea unui loc de muncă? În primul rând ei consideră

că un om trebuie să aibă abilitatea de a accepta criticile.

Acesta este un mod eficient prin care se poate dezvolta

o persoană. Dacă nu stăpânește această abilitate, acel om

se va întreba mereu de ce el nu poate avansa când toți din

jur reușesc asta.

O altă abilitate este flexibilitatea, dorința de a învăța

mereu ceva nou, de a crește, indiferent cât de mult știi. Un

bun angajat trebuie să aibă și acea abilitate de a rezolva

problemele, trebuie să aibă competențe prin care se

descurcă în orice situație. Încrederea în sine contează

foarte mult, are un rol important în cariera oricărei

persoane.

Etica muncii este o altă abilitate care în prezent lipsește din ce în ce mai mult la cei mai tineri angajați.

Persoanele care au această abilitate au un mare avantaj pe piața forței de muncă pentru că vor fi apreciați și

preferați de angajatori. O altă abilitate pe care nu o au mulți tineri angajați este arta conversației, talentul de a

realiza o bună comunicare. Este destul de ușor să dai greș, contează fiecare cuvânt pe care îl rostești. Dacă nu

spui ceea ce trebuie poți crea o impresie greșită destul de ușor celor care realizează interviul de angajare. În

prezent se caută tot mai mult tineri care au abilități de comunicare și care în plus au și înalte competențe de

bază care îi va transforma în profesioniști buni. Fiecare angajat trebuie să aibă o gândire pozitivă pentru că aceasta este oarecum molipsitoare, îi poate

determina și pe cei din jur să fie la fel. A avea un punct de vedere pozitiv este foarte important, iar companiile

care fac recrutări sunt conștiente de acest lucru și țin cont de el. Întotdeauna ele caută angajați optimiști care

știu cum să se comporte și care astfel pot neutraliza stresul, pot face munca mai plăcută, pot ajunge la

performanță.

Abilitatea de a rezista la stres, mai ales că acesta este destul de mare în ziua de azi, este foarte importantă.

Talentul de a lucra în echipă contează de asemenea, pentru că în cadrul companiilor sarcinile sunt destul de

complexe și unele sunt imposibil de realizat individual, este necesar să se lucreze în echipă și în cadrul ei toate

persoanele să se integreze cât mai bine, să-și îndeplinească obligațiile pe care le au. O altă abilitate este aceea

de a te organiza cât mai bine, de a a-ți planifica obligațiile pentru a realizat tot ceea ce ai de făcut la timp.

SURSA: ANTENA 3 - https://www.antena3.ro/economic/companii/ce-abilitati-cauta-companiile-la-

tinerii-care-vor-sa-lucreze-in-echipa-lor-517135.html

Salariul, insuficient pentru clasa de mijloc din România

Deşi veniturile românilor au crescut de la an la an, nivelul de îndatorare este tot mai mare, iar clasa de

mijloc trebuie să îşi asigure fonduri şi din alte surse, în afară de salarii, pentru a-şi păstra un standard de viaţă

satisfăcător. Putem spune că persoanele care câştigă astăzi peste o mie de euro lunar fac parte din clasa de

mijloc, dar preţurile ridicate la locuinţe şi scumpirea serviciilor vor pune presiune din ce în ce mai mare pe

bugete, astfel încât nivelul de trai lipsit de griji nu va mai putea fi menţinut doar de câştigurile din muncă.

Proprietatea, economisirea, investiţiile vor fi din ce în ce mai importante pentru asigurarea unui trai decent.

Categoria socială cea mai importantă, clasa de mijloc reprezintă un barometru al prosperităţii societăţii. Cu cât

aceasta este mai extinsă, cu atât statul respectiv este mai dezvoltat. În România însă, circa 86% din gospodării

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

fac faţă cu dificultate cheltuielilor de zi cu zi, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Doar 14% nu

întâmpină nicio dificultate în achitarea cheltuielilor de bază, acesta putând fi considerat şi procentul clasei de

mijloc. Pentru majoritatea românilor, mâncarea şi băuturile nealcoolice consumă 32,1% din buget, iar

întreţinerea locuinţei, respectiv plata utilităţilor, apă, electricitate, gaz însumează 16,5%. Alte cheltuieli

importante sunt alocate pentru activităţi de recreere şi culturale – 7,9% şi transport – 7,4%, iar investiţia în

educaţie este pe ultimul loc - 0,7%. Potrivit altor criterii, utilizate de un studiu american cu aplicare globală,

fac parte din pătura de mijloc cei care câştigă

între 11 şi 110 de dolari pe zi, situaţie în care

doar 1% dintre români pot fi încadraţi în

această clasă. O definiţie în general acceptată arată că

cei din clasa de mijloc îşi pot permite, după

acoperirea nevoilor de bază, produse sau

servicii de lux, precum alimente de un anumit

fel, o marcă preferată de televizor, maşină,

educaţie superioară şi îmbunătăţirea

locuinţei.

Principala sursă de câştig pentru

gospodăriile din România o reprezintă

salariile, cu o pondere de 68,2%, urmate de cele din prestaţii sociale, adică alocaţii, indemnizaţii, ajutoare,

facilităţi, care ajung la 17,9%. Veniturile în natură, respectiv consumul de produse agroalimentare din surse

proprii, au o proporţie de 7,9%. Din păcate, veniturile din proprietate şi din vânzarea de active sunt

nesemnificative, reprezentând doar 1,2%.

Investiţiile sunt vitale

Prof. dr. Adrian Mitroi, de la Academia de Studii Economice Bucureşti, consideră că fac parte din clasa

de mijloc persoanele care câştigă peste 1.000 de euro pe lună, procentul acestei categorii în România fiind de

40%. „Fac parte din clasa de mijloc persoanele care au un venit de peste 1.000 de euro lunar. Însă din cauza

creşterii cheltuielilor nu-şi vor putea menţine standardul de viaţă numai din muncă, fără să facă investiţii. Clasa

de mijloc metropolitană este cea care trage în sus inovaţia, PIB-ul, ambiţia de dezvoltare economică”, a declarat

Mitroi. „În România clasa de mijloc se află sub presiunea exercitată de gradul ridicat de îndatorare, cu un activ

net mai mic al datoriilor la persoanele mai în vârstă, şi mai mare la tineri. Partea importantă din nivelul de trai

curent o reprezintă împrumuturile pe care persoanele le fac din presupunerea implicită că veniturile le vor

creşte în viitor”, ne-a explicat prof. Adrian Mitroi

IT versus textile

Domeniile în care lucrează persoanele care fac parte din clasa medie sunt cele unde este există cerere

pentru export, iar aici românii au avantajul forţei de muncă cu 40% mai ieftine. Chiar dacă se dezvoltă mai

ales industria manufacturieră, şi persoanele care lucrează în acest sector au beneficii, precum dezvoltarea

profesională şi salariile mai bune, fapt ce le permite accesul la serviciile bancare, la creditare. Cele mai mari

salarii medii nete lunare sunt astăzi în tehnologia informaţiei, acestea ridicându-se la 6.683 lei , iar cele mai

mici s-au înregistrat în fabricarea textilelor, de 1.728 lei. Venitul mediu brut în februarie 2019 a fost de 4.819

lei, iar cel net s-a situat la 2.933 lei.

„O clasă de mijloc este astăzi cea care îşi asigură sustenabil cheltuielile curente din investiţii şi

economisiri”, prof.dr. Adrian Mitroi

Servicii scumpe, locuri de muncă în pericol

Preţurile locuinţelor au avut cea mai rapidă creştere în ultimii ani, urmate de cheltuielile pentru educaţie

şi sănătate, arată raportul „Clasa de mijloc sub presiune”, al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare

Economică (OCDE), din care fac parte 36 de state dezvoltate.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

20% Din familiile care aparţin clasei de mijloc cheltuie mai mult decât câştigă, motiv pentru care se

îndatorează

Dezvoltarea rapidă a tehnologiei are şi ea efecte negative, întrucât a creat o nesiguranţă mai mare a

locurilor de muncă, unul din şase posturi desfiinţându-se din cauza automatizării. O sugestie a OECD este ca

ponderea principală a veniturilor să fie reprezentată de proprietăţi, moşteniri, diviende, tranzacţii pe piaţa de

capital, iar autorităţile să aplice impozitarea progresivă.

SURSA: JURNALUL.RO - https://m.jurnalul.antena3.ro/bani-afaceri/economia/salariul-insuficient-

pentru-clasa-de-mijloc-din-romania-806758.html

Tinerii absolvenți din România au o rată de angajare aproape cât a celor din Finlanda

și mai mare decât în Franța și Italia

Tinerii absolvenți din România, cu vârste între 20 și 34

de ani, au o rată de angajare de 76%, potrivit celui mai

recent raport al Comisiei Europene prelucrat de

specialiștii în educație si formare de

la theknowledgeacademy.com . Aceștia arată că în

clasamentul statelor membre după rata de angajare,

România ocupă locul 22 din 28 posibile. Surprinzător,

Finlanda

este pe

locul 21,

la distanță

de doar un procent de țara noastră.

Clasamentul statelor europene după rata de angajare a tinerilor

absolvenți a fost făcut pe baza ediției 2018 a

raportului Monitorul Educației și Formării, făcut de Comisia

Europeană. Potrivit regulilor comunitare și Strategiei 2020,

până anul viitor statele membre ar trebui să atingă o rată de 82%

a angajării tinerilor absolvenți.

Rezultatele sunt următoarele: Malta 94.5%.

Germania 90.9%

Olanda 90.4%

Cehia 89.9%

Austria 89.4%

Luxembourg 88.5%

Suedia 88.3%

Marea Britanie 86.6%

Letonia 78.0%,

Bulgaria 77.7%

Finlanda 77.0%

Romania 76.0%

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Pe ultimele locuri în Europa se află Franța, Spania, Cipru, Croatia, Italia și Grecia.

O explicație posibilă pentru acest fenoment ar fi criza de forță de muncă pe care România o traversează. Potrivit

datelor Eurostat peste o jumătate de milion de români cu studii superioare trăiau în altă țară din UE în 2017,

număr dublu față de 2008.

Datele oficiale arată că avem o rată a șomajului foarte mică (3,8% în februarie), una dintre cele mai

scăzute din ultimii 30 de ani, dar în a celași timp o rată mare a locurilor de muncă vacante (60 mii în fiecaare

lună).

În repetate rânduri mediul de afaceri a sesizat faptul că școala nu produce suficienți absolvenți pentru

nevoile sale, iar cei care ajung totuși la vârsta angajării nu au pregătirea și aptitudinile necesare.

SURSA: EDUPEDU - https://www.edupedu.ro/tinerii-absolventi-din-romania-au-o-rata-de-

angajare-aproape-cat-a-celor-din-finlanda-si-mai-mare-decat-in-franta-si-italia/

Studenții: prea mulți, prea puțini? Colegul nostru, profesorul Adrian Hatos de la Universitatea din Oradea a lansat o discuție interesantă

pornind de la un raport UEFISCDI referitor la accesul în învățământul superior (https://uefiscdi.ro/index.php),

discuție pe care îmi permit să o dezvolt aici – poate și în continuarea celor dezbătute într-un articol anterior –

”Pe buza prăpastiei”. Studiul amintit urmărește traseul promoției care a început clasa I în anul 2003 și a susținut

bacalaureatul și examenele de admitere în universități în 2015.

Dacă în anul universitar 2015/2016 erau înscriși în anul I al celor 91 de universități de stat și private din

România 121.910 studenți, ei bine, aceștia nu reprezentau decât 27% din cei care în urmă cu 12 ani se

înscriseseră în clasa a I-a. Aproximativ 17% din aceștia nu trec de clasa a VIII-a, dar cifrele dramatice apar la

finalul traseului:

”28,5% dintre cei care au participat la evaluarea națională în 2010/2011 nu finalizează învățământul

liceal (clasa a XII-a) în 2014/2015,

28% dintre cei ce finalizează învățământul liceal (clasa a XII-a) nu promovează examenul de bacalaureat,

29,3% dintre cei care au promovat examenul de bacalaureat în 2014/2015 nu s-au înscris în învățământul

superior românesc”.

Deci o treime se pierd pe parcursul anilor de liceu, iar apoi din ceea ce a mai rămas se mai pierde câte o

treime la bacalaureat și încă una prin dezinteresul față de universitățile autohtone sau dificultatea de a face față

unui traseu universitar. Nu știu dacă e bine sau rău…

Dacă pornim de la imaginea universităților care formează elitele unei țări, atunci această treime care a

trecut de aparent foarte exigentele filtre din preuniversitar ar intra în logica acestui model. Dacă pornim de la

ideea că universitățile trebuie să formeze un număr cât mai mare de tineri pentru a avea competențele necesare

provocărilor viitorului, atunci evident că pierderea este mult prea mare. Să lăsăm specialiștii care se ocupă de

problemele de strategie a dezvoltării naționale să ne deslușească această situație și să ne uităm mai atent la

imaginea mediului universitar care se conturează din aceste statistici.

Prima surpriză: 25% dintre studenții de anul I (adică 30.477) nu reușesc să promoveze în anul II de studiu!

Și sunt sigur că nu examenele grele sau hiper-grele sunt de vină – sistemul de credite le permite să se prezinte,

pentru promovarea restanțelor din anul I, în sesiunea/sesiunile de restanțe, și în sesiunile obișnuite din anul II

și din anul III. Deci, de fapt, 30.477 pur și simplu dispar din statisticile referitoare la anul II. Dar întrebarea

esențială este: CÂND? În plan birocratic, exmatricularea lor s-a efectuat la finalul anului universitar 2015-

2016; dar acest lucru naște o altă întrebare: au frecventat ei anul I si apoi, brusc, au decis să nu mai vină în

anul II? Sau, pur și simplu, au dispărut din facultate pe durata anului I?…

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Sau poate sunt naiv – ar fi posibil ca aproximativ o pătrime dintre cei declarați înmatriculați să nu se fi

prezentat încă din prima zi la universitate și să fie doar dosare, nu studenți fizici? Si alte studii au atras atenția

asupra acestui corp de ”ghost students”, care figureaza în anul I ca înmatriculați (și pentru care se primește

finanțarea de stat) și se evaporă la începutul anului II…

Aflăm, din același document, că 86,5% din tineri erau înscriși în universități publice (56 universități), iar

13,5% erau înscriși în universități private (35 universități). Deși universitățile private reprezintă aprox. 36%

din totalul instituțiilor academice, ele au atras în anul I doar 13,5% din totalul absolvenților examenului de

bacalaureat (din promoția 2015, plus cei din promoțiile anterioare care abia în 2015 și-au luat examenul de

bacalaureat). Dacă luăm în calcul numai pe cei care au susținut bacalaureatul în 2015, situația este mai

dezechilibrată: numai 6,7%, adică 8.167 studenți, s-au înscris la universități private, adică jumătate din

procentul total al studenților din anul I de la universitățile private.

Și nu știm câți dintre aceștia au susținut admiterea NUMAI la instituția privată, sau ajuns acolo după o

admitere eșuată la o instituție de stat. De altfel, o altă statistică aruncă o lumină edificatoare: ”În cazul

universităților publice, 57,54% studiau pe locuri bugetate iar 41.57% pe locuri cu taxă”. Deci locurile cu taxă

de la universitățile de stat sunt atrăgătoare (adică aproape jumătate din studenții de la stat își plătesc studiile!),

ceea ce ne-ar îndemna să ne întrebăm dacă nu cumva acestea sunt MAI atrăgătoare decât cele de la

universitățile private… Punând problema altfel: ce imagine de brand au universitățile private? Căci dacă

imaginea lor este negativă (marcată fie de stereotipuri, fie de asocierierea cu scandaluri) sau nedefinită,

încețoșată, ele nu vor avea cum să atragă tineri merituoși. Sau sunt din nou naiv? Poate nu aceștia sunt target-

ul lor, ci un altfel de public…

O altă formă de învățământ care promitea mult, dar care nu atrage un public reprezentativ, este așa-numitul

(generic) ID; astfel ”90% dintre studenții de anul I erau înscriși la programe de zi, 6,3% la învățământ la

distanță și 3,7% la învățământ cu frecvență redusă”. Deci majoritatea zdrobitoare a absolvenților de bacalaureat

vor să își ”trăiască studenția” – lucru firesc de altfel; ar fi interesant de aflat câți participanți la formele de ID

sunt adulți, persoane care au deja o diplomă, care lucrează și își propun conversia profesională? Sau la ID vin

absolvenții de liceu care compensează astfel eșecul la admiterea într-o facultate la cursurile de zi? Si câți dintre

cei care plătesc taxe de studiu o fac din veniturile părinților sau din venituri proprii – lucrând full time sau part

time pentru a strânge banii de taxă. Și dacă sunt supuși constrângerilor legate de un serviciu, cum se rezolvă

problema frecvenței care, după Legea Educației Naționale din 2011, este obligatorie?!

Îmi pun aceste întrebări în condițiile în care, pentru anul I din 2015, ”raportat la numărul de studenți înscriși

pe locuri bugetate (universități publice), 16,6% dintre studenții de anul I beneficiau de burse pe criterii de merit

și 5,4% de burse pe criterii sociale”. Deci un număr mic de studenți este susținut direct de către stat prin burse

(să nu uităm totuși formele de susținere indirecte, prin subvenționarea cazării și a cantinelor și prin gratuitea

transportului urban și pe căile ferate). Deci acum întrebarea este: din ce surse își finanțează studenții studiile?

Și ce impact are necesitatea de a avea un ”job” asupra calității formării academice?

Alte corelații statistice: ”Analizând mediul unității de învățământ proveniență (SIC) a studenților de anul

I, se poate observa că 1.937 studenți din anul I provin din unități de învățământ din mediul rural – promoția

curentă (3.005 studenți dacă ne uităm la toate promoțiile care au promovat examenul de bacalaureat în 2015).

Aceștia reprezentau 51,74% dintre absolvenții de bacalaureat din acele școli (1.937 din 3.744 elevi)”. Deci

foarte puțini studenți provin din licee catalogate ca făcând parte din mediul rural, dar dintre absolvenții

examenului de bacalaureat de la aceste licee jumătate reușesc admiterea la facultate (cam același procent cu

absolvenții din liceele din mediul urban). Trebuie spus că în anul 2015 nu apăruseră locurile rezervate pentru

acești absolvenți: de abia în 2018 se vor aloca fără examen de admitere, adică se vor extrage din cifra de

școlarizare circa 4000 de locuri pentru absolvenții liceelor din mediul rural.

Cifrele ne arată și disparitățile dintre nivelul de pregătire în licee – astfel 50% din candidații admiși în

anul I provin de la licee din 12 județe, reprezentând deci mai puțin de o treime din toate județele țării; și dintre

concentrarea universităților: trei sferturi dintre studenții de anul I sunt înscriși în opt localități; iar 61,33%

dintre studenții de anul I din cadrul universităților private studiază în București.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Pe de altă parte, parcă în contradicție cu datele de mai sus, studiile de învățământ superior se desfășoară

în 53 de localități din România. Dar și aici sunt disproporții uriașe: la nivelul anului I există 37.340 studenți în

București, 15.543 în Cluj și 12.169 în Iași; dar învățământul universitar se derulează și în Călimănești – 11

studenți, Blaj – 14 studenți, Tg Secuiesc – 15 studenți, Sebiș – 21 studenți; pe lângă acestea, Marghita cu 46

de studenți, Beiuș cu 47 studenți, Cernica cu 69 studenți și Călărași cu 84 studenți par adevărate metropole

academice!

Să revenim: în anul universitar 2015/2016 erau înscriși în primul an de studiu 121.910 studenți; în același

an numărul maxim de studenți care puteau fi școlarizați în universitățile de stat (adică cifra de școlarizare

maximă aprobată de ARACIS) a fost de 166.929, plus 45.253 la universitățile private, adică un total de 212.

282. Nu este nicio greșeală: universitățile ofereau un număr de locuri la admitere care era dublul numărului de

absolvenți de bacalaureat care doreau să urmeze studii universitare. Deci avem o ofertă academică

disproporționat de mare față de cerere!

Economiștii susțin că atunci când între cerere și ofertă este o asemenea prăpastie, urmează inevitabil o

criză. Și cum estimările privind numărul de absolvenți de bacalaureat ne anunță scăderi dramatice pentru anii

ce vin, cum deja au apărut universități de stat în insolvență, cum, cu toate acestea, secțiile și specializările sunt

aprobate de ARACIS pe bandă rulantă, trebuie să fi orb ca să nu vezi ceea ce se petrece și să nu iei măsurile

raționale care se impun. Prof univ dr Mihai Coman, Profesor emerit.

SURSA: EDUPEDU - https://www.edupedu.ro/studentii-prea-multi-prea-putini/

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în presa

locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în presă,

redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).