THE WORLD BANK GROUP ARCHIVES

PUBLIC DISCLOSURE AUTHORIZED

Folder Title: Grenfell, Julian - Articles and Speeches (1973)

Folder ID: 1651839

Fonds: Records of Office of External Affairs (WB IBRD/IDA EXT)

Digitized: October 07, 2013

To cite materials from this archival folder, please follow the following format:[Descriptive name of item], [Folder Title], Folder ID [Folder ID], World Bank Group Archives, Washington, D.C., UnitedStates.

The records in this folder were created or received by The World Bank in the course of its business.

The records that were created by the staff of The World Bank are subject to the Bank's copyright.

Please refer to http://www.worldbank.org/terms-of-use-earchives for full copyright terms of use and disclaimers.

MTHE WORLD BANKWashington, D.C.

@ 2012 International Bank for Reconstruction and Development / International Development Association orThe World Bank1818 H Street NWWashington DC 20433Telephone: 202-473-1000Internet: www.worldbank.org

PUBLIC DISCLOSURE AUTHORIZED

- - - -- - - - - - ---..... -..." ... .-. ... ..--.." -----.

--

1661839A1992-0 Other# 9 2120---

renfel- Jul-r- - Articles and Speeches (1973)- - - - - - .? - . - - -'- c, -. - -- -- -- -. - -

lrnanie 1973 w~7at IULIE7 IANUL XIX p. 1-96

S U MA R

ANCHETA NOASTRA

TEMEIURI ECONOMICE ALE REALIZXRII CINCINALULUI INAINTE DETERMEN. Particip5: N. CONSTANTIN - secretar al Comitetului municipal Bucu-resti al P.C.R. ; V. GHEME$ - intreprinderea ,,SemAnitoarea" ; TI. STATOVICI -Centrala industriei bumnbacului ; 1. MATHEAS i P. CRI$AN - Centr'da industrieiconfecliilor; L. DUMITRA$CU - Uniunea cooperativelor meq1etugare.1i metal, chi-mie, lemn, constructii, p. 3

E. CIOFLAN, G. VASILESCU, M. CALMAN:Reducerea i eliminarea oricror pierderi - sarcini de permanent5 actualitate, p. 26

ECOURI... la dezbaterea ,,Constituirea i utilizarea fondurilor unituiilor economice", p. 33

e J. GRENFELL:Banca Mondiala in slujba dezvoltnrii economice, p. 42

PUNCTE DE VEDERE

C. BARBACIORU: Unele consideralii asupra redistribuirii venituluinational, p. 49

A. BEREA: Perfectionarea prelurilor ca pirghie de influentare a rezul-tatelor activitatii de comert exterior, p. 55

D. TOMA: Lichiditatea financiara a unitatilor socialisce, p. 62

1. LALESCU: PosibilitAti de perfectionare a rclaliilor economico-finan-ciare intre unitijile din sectorul cinematografici, p. 67

PERFECTIONAREA PREGATIRII CADRELOR

LECTII - CONSULTATII

1. PETRESCU : Rolul informaliei in prospectarea pielelor externe, p. 70

FINANTELE TARILOR SOCIALISTE

E. BICHI: Metodologia de determinare in U.R.S.S. a eficienlei sistermelor aitoma-tizate de coniducere a intreprinderilor. p. 78

FINANTELE TARILOR CAPITALISTE

C. KIRITESCU : ..Motivri" teoretice ale inflaici din capidmiomul conemporn , p. 81

ANEXA

Acte normative i dispozilii privind finantele si creditul

COAEPliAHIE

HAIHE OBCJIEAOBAHIE - anotHoMiuecge OCHLOBlI goCpoqH BbaIIIOJIelif

rHsTHeTHero ljiaHa (CTp. 3), 3. ofoAau, r. BacuAecxy, M. IaAiman: CHIDHCHHe H yCTpa-Heime BHcHoro poga II0Tepb - HOCTOHHHO alTyaJibHri 3agaqa (CTp. 26); OTHJIHIH...Ha o6cywgeHme ,,Co3aaHne H uCu0~b0BaHHe (OHAOB XO3fliCTBeHHbHx eRIHHIA" (CTp. 33).X. IpenfeAsm: MHpOBoft 6aHK Ha ciiyp6e aRoHomimeCmoro pa3BHTiI (CTp. 42). TOMLIHI3PEHHR - F. Bap6awopy: Coo6pameHH 110 HOBOAy pacnpegeiennU HaIgOHaJIbHOroAoxota (CTp. 49): A. Bepa: COBepmeHCTBOBaHHe IjeH - pIiqar BoAerllCTHuH Ha PC3V7Ib-TaTbl BHemueTOprOBOl AeHTeJIbHOCT11 (CTp. 55); J. Tomwa: <DHHaHCOBaH iLIIAB1IHOCT.COIgHajnCTHueCHxX egmHmg (CTp. 62); H. Iaaecxy: B03MOaSHOCTH COPCHICHCTBOBHiHH XO-3HRlCTBeHHO-()HHaHCoBhTX OTHoMeHnu MeHgy HpegnIp1HHTHHMH HHHeMaTOrpa( u'1ecHok CeTH(CTp. 67). COBEPIIIEHCTBOBAHHE IOr1'OTOBI H EAAPOB - H. flempecny:Pornb HHlOpMaIjHsi B H379eHHH BlemHHX pIHHOB (CTp. 70); E. Bunu: MeTogMa onpegeie-11HH1 B C.C.C.P. 3(b4eRTIBHOCTH aBTOMaTH3HpOBaHHbX CHCTeM yupaBJeiis npejupHHTHHfMIT(CTp. 78); If. 1fupu4ecny: TeOpeTsueCKHe ,,060cHOBaHma" HmHJIsnwH npu COBpeeMeHHOMHanuTazin3Me (CTp. 83).

CONTENTS

OUR INQUIRY - Eocnomic Bases for the Fulfilment of the Five-Year Plan Ahead of Sche-dule (3). E. Cioflan, G. Vasilescu and M. Calman: The Reduction and Elimination of All Lo-sses, Tasks of Permanent Topicality (26); ECHOES... to the debate on The Creation andUtilization of the Funds of Economic Units (33). J. Grenfell: The Wolrd Bank in the Serviceof Economic Development (42). POINTS OF VIEW - C. Bdrbdcioru : Considerations on theRe-distribution of National Income (49); A. Berea : The Perfecting of Prices as Levers In-fluencing the Results of Foregn Trade Activity (55); D. Toma: The Financial Liquidity ofSocialist Units (62); 1. Lalescu : Possibilities for Improving Economic and Financial Relationsamong the Units of the Cinematography Sector (67). IMPROVING CADRE TRAINING -I. Petrescu : The Role of Information in Prospecting Foreign Market (70); E. Bichi: Me-thodology of Determining in the USSR of the Efficiency of the Automated System of Mana-gement of Enterprises (78) ; C. Kirilescu : Theoretical ,,Motivations" for the Inflation in Con-temporany Capitalism (83).

SOMMAIRE

NOTRE ENQURTE - Les bases 6conomiques de l'execution avant terme du planquinquennal (3); E. Cioflan, G. Vasilescu et M. Calman: La reduction et l'elimination de tou-tes les pertes - tAches constamment actuelle (26); ECHOS ... du debat sur ,,La constitutionet l'utilisation des fonds des unites economiques (33). J. Grenfell: La Banque Mondiale auservice du progrese 6conomique (42). POINTS DE VUE - C. Bdrbdcioru: Considerations surla redistribution du revenu national (49); A. Berea: Le perfectionnement des prix en tantque moyen d'influer sur les resultats de l'activit6 de commerce exterieur (55); D. Toma :La liquidit6 financiere des unit6s socialistes (6); I. Lalescu: Possibilit6s de perfectionnementdes relations economico-financieres entre les unites du secteur de la cinematographie (67).LE PERFECTIONNEMENT DE LA FORMATION DES CADRES - 1. Petrescu: Le rdledel'information dans la prospection des marches externes (70); E. Bichi: La mthodologiede ditermination, en U.R.R.S.S., de l'efficience des systimes automatiss de direction des en-treprises (78); C. Kiriescu : Les ,,motivations" theorique de 'inflation du capitalisme con-temporain (83).

,,,.BANCA MONDIALA-in slujba dezvoltfrii economice

Julian GRENFELLdirector adjunct

Sectorul european al Grupului Bdncii Mondiale

-A 1 DECEMBRIE 1972, Republica Socialistg RomAnia a devenital 122-lea membru al BAncii Internalionale pentru Reconstrucliesi Dezvoltare, ounoscutO mai hine sub numele de Banca Mondiala,

$i al 125-lea mnembru al institutiei surori a Bncii Mondiale - FondulMonetar InternaLional. Soopul Banoii Mondiale este acola do a stimula crc.-terea econoinca i a contribui la mai buna valorificare a resurselor naturalein 15rile sale membre care pot fi numiLe tari in curs do dezvoltare.

Curind dupA inceputul colui de-al doilea rizboi mondial. experti finan-ciari ai natiunilor aliale au considerat c5 o data razboiul terminat va finecesar sa se perfecteze acorduri de cooperare internationala privind solu-tionarea serioaselor probleme monetare i financiare ale perioadei postbelice.Dupa mai Iulte intilniri proliminare, cole 41 de natiuni aliate au convocatConferinta monetari si financiarA a Natiunilor Unite la Bretton Woods, instatul nord-american New Hampshire. La aceasta conferinla s-au intocmitstatutele a *douii institutii financiare internationale complementare : FondulMonetar International si Banca Internationald pentru Reconstrucie si Dez-voltare. Desi rolurile stabilite celor doug institutii difereau, obiectivUd lorcomun era acela de a furniza mecanismele monetare i financiare care saaJute naliunile sa colaboreze pentrL prosperitatea lumii, contribuind astfella promovarca pacii intre nalinni. Dupa ratificarea statutului Bgncii, lasfirgitul anului 1945, de cAtre majoritatea guvernelor participante la confe-rinla, banca si-a inceput activitatea in iunie 1946.

Banca a fost creata ca un tip nou do institutic internationaa de inves-tilii care acorda sau garanteaza imprumuttiri pentru proiecte productive dereoonstrucLiW si dezvolitare, folosind aLit propriul sau capital, subscris dotarile memrbre, cit si capital privat atras. Fiecare dintre cele 43 do guvernealiate care an aderat la Banca M\ondialA an convenit sA subscrie pgrti docapital la nona institutie. Numgirul partilor subsorise era bazat pe situatiaeconomica si pozitia in comerlul mondial a fiecarei tari, orice rise intimpinatin operaliile bAncii fiind supontat de toate t1rile membre, in striotA concor-danhI eu puterea lor economicu. Acest principiu este valabil *i astAzi. Fiecare

42

NSTITUIREA, pr lege, a fondului natione1 de dezvoltare eco-nomioo-sociali a premisa pentru perfeclionarea in conti-nuare a sistemului de rclatii financiare, pentru accentuarea influ-

entei -pirghiilor economico-financi e asupra proceseor economice, pentruublinerea unei eficiente economice idicate. Avem de-* face cu o categorieecoonomic9 noui, care se coere intele A pe deplin atit in continutul ei, cit

i in formele ei de manifestare in ocesul reproductiei socialiste lArgite.In cadrul sistemului unitar de i duri beneeti care constituie fondul

national de dezvoltare economico-social , un rol deosebit revine fonduluipropriu al unitujiior economice. Form i utilizarea lui din resursele qipe destinatoile stabilite, reoatiile dintre ace t fon i fonduile centralizaite alestatului nu numai ci vizeaz5 laturi fun mentale alle gestiunii economice,dar impun i necesitatea perfeqionarii in tinuare a acestui principiu deconducere a activititii in fiecare unitate econ ic5.

Finantele sint chemate sA contrihuie in -o mesurA sporitA la formareai utilizarea cu eficientg ridicatA a fondurilo baineeti din economie i, in

acest sens, aparatul financiar-bancar trehuie sA actioneze, prin toate pirghuilespecifice sistemului financiar, in aga fol incit si dIetermine unitgtile economices9 foloseascA integral i ou randament sporit potentiaiu1 economic de caredispun, in vederia indeplinirii i depa irii sarcinilor de plan i, in final,a cre'terii continue a veniturilor, hazi sigurA pentru mnrirea voluminui fon-durilor bgneeti care contribuie la dezvoltarea economic.

Vasile GHEORGHIU4irectorul Direcliei finantelor fi a urmriririi eficienfei

economice in industrie, construclii fi transporturidin Ministerul Finanfelor

|* *

nou memnbru care ader! Ia bancg convine sA subscrie capital la aceastginstitutie. Suma subsoriptiei, care este bazatA pe puterea economieg i finan-ciarg a t1rii membre in cauzA si legatA de participavea sa finanoiarg laFondul Monetar Internalional, este stabilitA in final dup5 consultarea intrebanca- i para candidatA i dupg aprobarea ConsiLitilui Guvernatorilor Bnoii.Romnnia a convenit sA ia 1 621 acTiuni ale Bnncii cu o valoare totali de162 100 000 do dolari S.U.A. (la cursul dolarului american anterior devalo-rizirii sale din mai 1972). Totuwi. membrii bancii au obligatia de a depunenumai 10% din subsoriplia conveniti. Din acepti 10%, se depune in aur sauin dolari S.U.A. numai 1% (putind fi intrebuintat liber pentru operaliiiebineii), iar 9% se depune in moneda nalionalA a tnrii, ;i nu poate fiimprumutat decit cu consimtAmintul acesLeia. Restul de 90% nu este varsat,dar poate fi solioltat de ctre bauc, dacA nevoia o cere, pentru indepli-nirea obligatiilor sale do acordare sau garantare a imprumuturilor.

Puterea de vot a fiecnrei inri membre este legatA do murimea sub-secriptiei sale la bancn. Fiecare ari membr6 are 250 de voturi, plus citein vot suplimentar pentru fiecare parte de capital dejinutA, valoarea uneiparti fiind de 100 000 de dolari S.U.A. Subscriptia Romaniei fuind de 162,1milioane dolari, aceast5 tarA beneficiaza prin urmare de 1 871 voturi (250plus 1621).

Organismul suprem de conducere al banoii este Consiliul Guvernatorilor.Fiecare larg membrA are un guvernator, de obicei la nivelul ministruluifinanleior sau conducntorului Bsncii Centrale. Romnnia a numit pe ministrulsau de finante, dl. Florea Dumitrescu, sA o reprezinte in Consiliul Guver-natorilor. Guvernatorii se intrunese numai o datA pe an, la reuniunile anuleale Consiliului Guvernatorilor Buncii Mondiale si Fondului Monetar Inter-national (guvernatorii so vor intilni in acest an la Nairobi, Kenya, intre24 si 28 septembrie). De aceea, guvernatorii deleag5 imputernicirile lor- cu excepia color care vizeazvi primirea de noi mombri, repartizarcavenitulti net -i modificarea capitalului social - Consiliului directorillor exe-cutivi. Directorii executivi activeaz5 permanent la sediul general al bincii dinWasbington D.C. si in mod obisnuit se intilnese o dati pe siptimin5. Giver-nele color cinci prinipali actionari ai bunchi (Statelor Unite, Marca Britanie,Franta, R. F. Germania si Japonia) igi numesc proprii lor directori. Ceilalticincisprezece directori sint aleqi do grupari formate din restul tiritor ineibre.Romunia a convenit s5 adere In un grup care include Ciprul, Israelul, Iugo-slavia i Olanda. Directorul executiv ales de acest grup este dl. Rinnooy Kan,olandez. LoctiitoruI siu este dl. Branko Mijovic, iugosiav.

Directorii executivi aprobu toate imprumuturile acordate i contractatesi rispund pentru politica activittii b5incii. In plus, ei aleg pe preyedintelebancii, care rnspunde pentru conducerea afacerilor si pentru organizarea,i cadrele binoii. Actualul presedinte al bunoii (al cincilea pregedinte inistoria acestei institulii) este Robert S. McNamara. Ales in anul 1968, ela fost reales in anul 1972 pentru a doua perioad5 de cinci ani care ainceput la I aprilie 1973. Nu exista prevedere statutarg sau de alti naturAin sensul c6 preyedintele bincii trebuie s5 fie american, degi Statele Unitesint principalii actionari ai bineii, Cu peste 23% din puterea totalN d vot.ins5, pinA Ia aceasi datA, a existat o intelegere oficioas6 intre guverne insensul. ca prcgedintele bgncii s5 fie un american, iar directorul general alinstitutici surori, Fondull Monetar Internalional, sA fie un european. BancaMondialA are angajate aproximativ 3 000 de persoane din aproape 100 detiri diferite. Cca mai mare parte a cadrellor lumreazg la sediul general al

43

buncii din Washington D.C. In Africa, Asia, America de Sud i Europa sintbirouri ale baneii.

Banca Mondiali a fost, desigur, o institutie cu mult mai restrinsg ladata cind, in anul 1947, a acordat primele sale imprumuturi. Aceste impru-maturi, ridicindu-se la aproape 500 de milioane de dolari, au folosit lareconstruclie in patru tiri europene : Franja, Olanda, Danemaroa ,i Luxem-burg. InsA sarcina de reconstruclic a tirilor europene distruse de razbosiera en mult peste nivelul resurselor existente ale bancii. Planul Marshallpentru redresarea economicn a Europei fiind pus in aplicare de Statele Unitein anul 1948, banca a fost in acest fel libera s6 se orienteze citre cea de-a douasarcinA a sa : dezvoltarea.

Astgzi, functia principalg a bincii este aceea de a acorda imprumuturipentru proiecte productive care s5 duct la crepterea economici in jirilemembre mai putin dezvoltate. In cursul ultimilor 26 de ani banca a acordatimprumuturi in valoare de 3,4 milliarde de dolari S.U.A. in Europa (incluzindi cei 500 de milioane de dolari acordati reoonstructiei), dintre care Iugoslavia

(care a primit imprumuturi in valoare de 665 de milioane de dolari) este inprezent cea mai importanta jar europeang beneficiarA de imprumuturi. Pede altA parte, 29 de tiri africane au primit un total de 2,7 miliarde, 15 tiriasiatice - 5,5 milliarde i 22 de turi din emisfera vesticA - 6,1 miliarde dedolari imprumut. Imprumuturile s-au acordat pentru energie electrici, drumuri,ci ferate, poduri, conducte de gaze naturale, telecomunicalii, agricultura, in-dustrie, aducqie de apA, educatie, planificare familiala i, in citeva cazuri, pen-tru programe de dezvoltare cu caracter mai general, incluzind importuri in-dustriale.

Banca a infiintat doun filiale : Corporalia Financiarg Internatioiialki(IFC), care a inceput s5 lucreze in anul 1956, axata pe sectorul privat inturile in ours de dezvotare i Asocialia International6 de Dezvoltare (IDA),care ia inceput operatiile in anal 1960 i activeazA in aceleagi sectoare,aplicind aceeagi polificd ca si banca, cu deosebirea ca imprumuturile sale(cunoscute sub denumirea de ,,credite") sint acordate numai celor mai sAraetiri in ours de dezvoltare (in generall acelora in care produsul national brutpe cap de locuitor nu depAieote 300 de dolari) i in conditii mai avantajoasedecit cele in care banca acord imprumuturile. Resursele financiare aleIDA sint furnizate cu precidere de optsprezece tari membre dintre cele maibogate, care, la fiecare trei ani, convin asupra unei sume pe care o acordAimpreun5 Asocialici, on tithi de cesiune. La ultima reconstituire a fondurilorIDA, negociat5 in anul 1970, contibuabilii au convenit si acorde o sumA de81.3 miiioane de dolari in fiecare dintre cei trei ani. Banca i cele dounfiliale ale sale sint ounosoute impreun5 sub numele de Grupul BAnciiMondiale.

Programul extins i diversificat de imprumuturi al Biincii Mondiale anecesitat, bineinteks, fonduri considerabile, pe care subscriptiile de capitalal membrilor sii ke puteau procura numai in parte. Cea mai importantAsursiq dc fonduri pentru operatiile de imprumut ale binoii au fost i continuiLsa fie pietele internalionale de capital, banca imprumutind de la investitoriicare cumpara bonurile i obligaliile sale. La 30 decembrie 1972, banca contrac-tase imprumuturi in valoare de 13 091 milioane de dolari in 13 monede diferite.(apacitatea bAncii de a obtine fondari de pe piata de capital depinde inlarga misura de soliditatea propriului siu portofoliu de imprumut. Dincauzii cn banca menline o situatie financiarg singtoas5, ea este in misur5sFi obtinA imprumuiuri de pe pielele de capital la cele mai joase dobinziposibile. Ca urmare, banca este in misurg sa intprumute aceste fonduri

44

tnrilor membre in ours de dezvoltare, cu o dobindd egalA sau aproapeegaMi cu cea pe care o plitete ea insAei, o dobindA mai redusd decit aceeape care Inrile membre ar trebui sa o pJl.teasc dace ele s-ar imprumutadirect de pe piaoa de capital. In realitate, malte din aceste tari in oursde dezvoltare nu au acces sub nici o formA la pietele dc eapital ale lumii.Dobinda obienuiti perceputi de banci asupra imprumuturilor acordate tiri-lor membre este de 7,250.

Criteriie de bazA aplicate de bancA atunci cind ljotrite s6 acordeun imprumut pot fi rezumate dupA cum urmeazA.

In afara unor cazuri exceptionale, un imprumut al Bancii Mondialetrebuie acordat pentru un proiect specific intr-o targ membrA. ProiecLulpe care imprumutul urmeazA sA- finanteze trebuie sA fie bine fundamentatdin punct de vedere tehnic si economic i sA fie prioritar pentru dezvol-tarea economie a 16rii membre.

Banca trebuie si fie sigurg c6 proiecul va fi bine administrat atit incursul, cit si dupa terminarea lucririlor. Trebuie sa existe asigurare sufi-cientA ct impruinutul va fi restituit i cA acesta nu constituie o saroin preagrea pentr economia beneficiandui do imprumut. Banca se asigur5, deasemenea, c6 nu existA altA sursA de la care candidatul la imprumut sipoatA obline fonduri in conditii rezonabile. Aceste proceduri consum! desigurLimp i, in consecint5, operaliile de imprumut ale buncii nu sint niciodataexecutate prea rapid. Banca, in interesul color care beneficiazA de imprumu-turi din partea sa, are tendinta de a luera incet, dar sigUr.

Banca poate acorda imprumut oricgreia dintre 16rile sale membre,pentru reconstructie sau dezvoltare, dar de peste 20 do ani ea s-a axat pedezvoltare i din anul 1948 majoritatea imprumuturilor sale au fost acordateeu precndere tgrilor sale membre in ours de dezvoltare in comparatie cu celedezvoltate, deoarece trile mai hogate pot ghsi curent alte surse de fondurisi, in consecinti, nu ar indeplini oondilile pentru a beneficia de imprumu-turile bincii. Banca, totuai, nu are o opticA rigidg asupra a ceea ce inseamnao targ in curs de dezvoltare. Unele tiri foste beneficiare do imprumuturi- spre exempilu Japonia, care a primit imprumuturi in valoare de 863 demilioane de dolari, sau Italia, care a primit imprumuturi in valoare de 400do milioane de dolari pentru a finanta dezvoltarea regiunilor din sud, inaisnrace - au devenit suficient de solide economicete pentru a finanta incondiii rezonabiile proietelole de dezvoltare din proprille lor resurse sau dinresurse externe altele decit banca. In momentul in care o tari atinge aceststadiu banca, in mod obienuit, nu ii mai acordA imprumut, insa este dispusAsA ia in considerare acordarea unui imprumut atunci cind o targ nu poateobtine fonduri in conditii potrivite, in scopul realizrii unui proicct do dez-voltare prioritar, de la alte surse potentiale.

Indiferent dacd sint mari sau mici, toate proieetele finanjate de BaneaMondialg i IDA sint studiate amenuntit de citre cadrele do experli alebincii i, dacA este necesar, de cntre consilieri din afara, pentru ca impru-muturile acordate sA fie folosite numai pentru acele proiecte care sint fun-Jamentate din punct de vedere tehnic i economic si sint prioritare pentrudezvoltarea economie a tinrii membre.

Pentru a asigura eficienta propriilor sale imprumuturi i pentru a fiin mesura s6 ajute tlrile sale membre in toate aspectele dezvoltuirii eoono-mice, banca trebuie sA cunoase, s6 injeleagA economiile tArilor respedtivesi sa urmireascg permanent progresul realizat de acestea. Aeeasta cunoas-tere i intolegere este un proces continuu, care prevede pregnitirea unor ra-

45

poarte periodice i contacte freevente eu conducgtori, cu reprezentanti guvor-nanientali i cu organisme financiare i de afaceri.

Banca trimite in aceste igri delegatii de experti (o astfel de delegatiea vizitat recent Rominia) compuse in majoritate din personal al bincii, deoi,ocazional, pot Ina parte si consilieri partikulari i exp-erti din diverse orga-nizatii ale Naliunilor Unite. Sareina lor este de a face analize cu privire laeconomiile [6rilor mombre in curs de dezvoltare. Banca intoeme-te de ase-menea referate pe sectoare, in care se analizeaza aspectele particulare aleeconomiei unei Jri.

Pe aceste cii banca ajunge sA cunoaseti bine structura economicai inoCesitatile jirii memn7ibre care doregte si priineasi iniprumut fie do labaneLa, fie do ]a IDA. Drept urmare, banca poate fi freovent in misurA s5prevadA cererile pentru finantare de proiecte i poate conlucra ci beneficia-vad de inprainut, incepind din stadiul incipient al intocmirii proiecitului cctirmeaza a fi finantat. asigurindu-se astfel va in final vor apare intr-o miasuriiminima modifivAri *i intirzieri.

Banca si IDA au finantat in principiu 0rice fel do proiect in domeniuld(ezvolturii care ar putea constitui un aju[or pentru dezvolIarea econominaa unei 1nri. In primii ani ai activitti bincii. majoritatea imprumfuturilorsale an fost acordate pentru secLoarele transporiuri si hidroenergetici ; pinala sfirsitul anului 1972 aceste douA sectoare improun5 au totalizat 11.3 miili-arde din 18,8 miliarde de dolari imprumutaqi de banenA inccpind cu anul1 9 7 . Atentia special acordatit acestor doun sectoare reflect6 faptul ca, inmajoritatea tarilor in curs de dezvoltare, prima necesitate a constat in inmbu-nitutirea factorilor do infrastructur5, in special a acelora pentru care nu este

mamr do gsit capital din surse particulare.Pe misurg ce infrastructurile uarilor au crescut, s-au dezvoltat activiti-

tile de imprumut ale bincii in alte sectoare. Astfel, desi energia electrici itransportu-ile ine5 au o pondere mare in imprumuturile bineii (46% in anulfinanciiar 1971/1972), a crescut importanja altor sectoare. Aceasta so observAin speciad in sectorul agriculturnii, in care, in special in primii ani dupiinijiitarea bniicii, era dificill do gisit proiecte bine intormite, cu o justificareeuunimi n solida. Proicetele agricole ridiei o alti problem5, in sensul c5ole intereseazi Ln mare numar de mici agricultori ; trebuie deci 2Asida o caled legturu cu aceftia, luanidu-se totodat! in considerare marea diversitatea factorilor economici, sociali, psihologici si institutionali care inbervin indiferite unri.

In ultimii ani, poisibilitatea realizarii do investitii rentabilo in agricul-Ini- a fost considerabil favorizatii do progresele tehnoilogico, de ceea ce senunmeste jvevolutia verde", care permite s6 croaseii mult productia de cereale,prOvun vi (I noife posibilitii pentru sporirea productici do carne de vit5 in(irile tropi ale. DIropt armare, banca a fost in misuri sa majoreze substantialsurma imprumuturilor sale pentra agricuiturg. In ultimii cinei am, sumlle pe-are banca si filiala sa IDA le-au acordat cu imprumut sectorultvi agricol aircrescut de patru ori falA de procodentii cinci ani.

Dei s-a inregistrat o creotere substantiala a impruanuturilor baneii aeor-date agriculturii, sectorti industrial nu a fost neglijat, acesta situindu-se caitivel pe Torn! trei, dupii transporturt i energie eloctricil. Inprumuturfie alo-eate do cinire Banca M\ondiali accstui sector an fost acordate fie direct pentruproiecte industriale, fie bineilor do dezvoihare publice si private din iinileniembre, pentru a fi redistribuite ianreprinderilor productive locale. Paralelcu acordarea imprumuturilor pentru dezvoltarea industriali, banca aco-di tari-lor beneficiare de imprumut asistentI tehnici.

46

In oelelalte ase sectoare in care banca este acum activg (telecomunica4ii,aducia apei i canaizare, eduiatie, turism, urbanizare i planificare familiaIl)totalul cifrei imprumuturillor este inied redus (mai pulin decit s-a imprmutaitnumai in agriculturnii) ; aceasta se datoreaza muit faptulmi ci in majoritateaacestor sectoare imprumuturile an inceput sd se acowde de numai ciliva ani.De exemplu, banca a inceput sA acoride imprumuturi pentru edualie in anal1962. Prioritatea datg ulterior &eotoru1ui educatiei este reflectatA in faptulci in ultimele cinci exerciii finanoiare (1969-1973) cifra imprumuturitoracordate pentru educalie de banci gi IDA impreun s-a triplat faJA de colecinci exemritii precedente. Cea mai mare parte a imprumuturilor pentru sectoraleducatie au fost acurdate prin IDA. Aceasta din cauzA ci lipsa mliinii delucru calificalte este acutA in special in cele mai skiace tiri membre ale bincii,care sint indreptAtite la creditele in conditii mai avantajoase acordate de cntreIDA. Obiectivul general al imprumuturilor acordate de bane pentru educatieeste acela de a finanta proiectele care sint in misuri sA furnizeze sau sAhnbunntA4ease calitatea cadrelor cailifioate - industriale, tehnice, administra-live sau agricole -, a cAeror insuficienji in multe tfni in curs de dezvoitareconstiltuie actualmente un impediment major in calea dezvoltirii lor econo-mice pe baze solide.

Aceasti atentie crescinda acordatg seictoarelor agricuhturA i educalie inulrtimii cinci ani nu a fost, desigur, intimplitoare. Cin:d dl. McNamara a fostnunit preedintele Biineii Mondiale (indlusiv filialede acesteia), in 1968, ela mobilizat conducerea bAncii pentru intoemirea unui program pe cinci anide acordare a imprumuturilor. Programul, pe care pregedintele 1-a prezentatConsiliului Guverniatorilor la reuniunea anuaiai din luna septembrie a aoelu-iasi an, a fost bazat pe o analizA amAnuntitg a tuturor cerintelor progrestluieconomic in lirille in curs de dezvoltare membre ale bincii. Programul afivat ca obiocitiv pentru Grupul Bincii Mondiale o dublare a operatiilor salede imprumut in perioalda 1969-1973 in comparajie cu perioada de cinciani precedenta. La reuniunea anuali din 1972, dl. McNamara a fost in mg-suri sA raporleze cn la sfiritul perioadei-program, la 30 iunie 1973, acestoabhotiv va fi nu numai atins, dar i depaeit. ,Ins5 - a adAugat el - nuvolumul operati-ior noastre ne-qa preoicupat in special atunci eind am intocmitprogramul pe cinci ani. Nu am vrut sA facein mai mult in aceasta direcie.Am virut sA realizgm mai mult in directia activitutiior care ar conlribui cuprecadere la dezvoltare".

,Intr-adeviir, Grupul Bncii Mondiale i-a orientat operaliile sale atit indtiversele sectoare, cit si in diversele zone geografice. Operaliile in sectorulagrioidturii trebuiau s6 creascA si au crescut de patru ori. Operajiile in sec-toral cducatiei trebuiau triplate i an fost triplate. Imprumuturille cntre AfricatrebUiau triplate i aceastA sarcina de asemenea a fost indeplinit5. Si in ceeace priverte grupul color mai sArace turi membre - acelea in care venitulmediu pe cap de locuitor este sub 100 de dolari S.U.A. - finantaroa ]or deeitre Grupul Bancii Monidialc in cursul acestei perioade de cinci ani va fide patrU ori mai mare deet in cei cinci ani precdenti. 0 sarcinA suplimen-taril a fost fixaLi pentru perioada de cinci ani urntoare (1974-1978) incare se propune ca Grupul Bqncii Mondiale sA-Vi majoreze volumul opera-(iilor financiare in favoarea trilor membre in ours do dezvoltare cu 11%0/o inmodie anual si si aloce o pondere sporitg creditelor IDA.

Acest ultim punet este important, deoarece eld reflet o deplinA cumnoas-tere de cntre bancA a neecesitgtii de a sprijini financiar tnrile menbre in cursde dezvoltare mai sirae, in termeni care nu vor agrava problemele serioaseale datoniei externe pe care deja le intimping mute din aceste tari. Cifra

47

mij1oacelor financiare ce vow i alocate cntre IDA va depinde de volmiul mij-loacelor cu care cele mai bogate tjri membre ae IDA sint in misurg sareoonstituie resursele IDA. In prezent sint in curs negocieri pentru reconsti-tuirea mifloacelor IDA in caidruil unei perioade de trei ani.

Volumul de fonduri canalizat de Grupul Bncii Mondiale c.tre tArReIn curs de dezvokare reprezinti actuaknente aproape 10% din totaul fon-durilor prinite de aceste t6ri din surse publice externe. Majoritatea imprumu-turilor externe este inc furnizatg prin programe bilaterale de asistentA i inviitor va fi tot astfel. In cursul primului program de cinci ani, Grupul BgnciiMondiale a acordat imprumuturi i asistenti tehnici pentru investitii capi-tale al cfror cost total a insumat aproape 30 de miliarde de dolari. Trebuieluate de asemenea in considerare formele multiple de asistentg fAri profaibancar acordat6 de banen. In afara asistentei tehnice acordate in cadrul aoti-vittuilor financiare obinuite, banca ajuvtg unele din tnrile membre s5 realizezealte sarcin importante pentru dezvoltarea lor, cum ar fi analiza economilorlor, asistenti in formutarea politicii de dezvoltare, asistenti in infiintarea deinstituuij eficiente de dezvoltare, studierea dezvoktarii pe sectoare. Cadreleeconomice ale buncii sint de asemenea angajate in cereetgri fundamentale aleprocesului dezvoiltarii i, intr-o masurg progresivi, in studii cu o aplicabilitatepraitie importantg. Banca are de asemenea un institut de formare a cadrelor,Institutul de Dezvoltare Economie5, unde aproximativ 200 de cadre din {ilriin curs de dezvoltare vin in fiecare an pentru a urma cursuri de speciafitate.In muite zone in curs de dezvoltare banca are birouri, conduse de specialistiin agriculturg, transportori i alte domenii, care acordg asistentA acolo undeexistA un numxr insuficient de lucrntori calificali i experti locali, pentragisrea, evaluarea i realizarea proioctelor prioritare.

Grupul Bgncii Mondiale a devenit, de fapt, o instiltutic de dezvoltareoeconomici in pling asscensiune. In timp ce acordarea de imprumuturi rimineactivitatea sa de bazg, banca unmnreste totodatg sA acumuleze noi cuuotintedespre procesul dezvolturii ,i sA pung in practic! aceste cuno tinte in scopulimbunattirii eficientei efoitului economic in jirile in curs de dezvoltare,mmbre ale saile.

COLEGIUL DE REDACTIE

HORVATH Tiberiu, LUCACI lordan, MIRESCU Constantin, PESCARU Valeriu(redactor gef), PICO$ Gheorghe, POPESCU Gheorghe, POPOVICI Mircea, POPOVICI

Stefan, POPPER Armand, TATU Horia, TULPAN Ion, VACAREL lulian

Redactia : Bucuresti, str. Doamnei nr. 8, Sectorul IV, telefon 14.49.95

1. METPECkW:

POb IIHDOPMAUHHB H3Y4EHHH BHEIIIHHX bIHROB

I10 abHJBJeHHH pORM HOTOpyIO HrpaTOT HSCTOq RH HHopMaipHH B HaylleHHHi HOMMep--'lecHOft Bieimieft io H HTYbI Rn OCyIgeCTBie j aHaiHBOB, HO8BOJ1OJIXHX HpHHnMaTb.

HaHBbrogHeftmHe pe eRHH B meaMysHapo M TOBapOO6MeHe, aBTOp oCTaHaBJHBaeTa1Ha npoIxecce OT6opa HH MaI1fOHHMX gaHH m rOigpO6HO noHaBbiBaeT paaBepTbiBaHHeaTanOB HOIHOHRTypHlX 11 J1e;(oBaHHa.

1. PETRESCU:

THE 0 OF INFORMATIONIN PROSP ING FOREIGN MARKET

After pointing to the role f information sources in prospecting foreign trade con-juncture for effecting analyses all ving ti take optimum decisions in foreign exchanges, theauthor deals with the process of electing 4qformation data and presents in detail the stagesof conjunctural research.

J. PETRESCU:

LE ROLE DE L'INkQRMATIONDANS L PROSPECTION DES M RCHES EXTERNES

Soulignant le r' e des sources informationnelles d s la prospection de la conjoncturecomuerciale externe, our l'effectuation d'analyses permett t de prendre les decisions les plusavantageuses en mat ere d'6changes avec l'6tranger, l'auteur 'arrete sur le processus de selec-tion des donn6es in rmationnelles, exposant de fagon detaillae e deroulement des 6tapes de la,recherche conjonc, relle.

n9

w5